Mit si Realitate despre RMN (IRM)

RMN inseamna Rezonanta Magnetica Nucleara si, mai nou, este cunoscuta sub denumirea de Imagistica prin Rezonanta Magnetica.

Este o metoda de investigatie paraclinica ce aduce informatii semnificative anatomice (adica structura regiunii examinate), dar si unele informatii fiziologice (care se coreleaza cu functiile corpului).

Intrucat examinarea RMN are la baza un aparat (scanner) cu un camp magnetic foarte puternic, exista unele contraindicatii si reguli de care trebuie sa tinem cont la fiecare pacient:

✔persoanele care au cardiostimulator (pace-maker) nu pot face examinare RMN;

✔anumite proteze auditive nu sunt compatibile cu scanarea in campul magnetic;

✔unele materiale metalice de osteosinteza (dupa fracturi);

✔clip-uri mai vechi montate pentru tratarea unor anevrisme pot sa nu fie compatibile cu examinarea RMN (existand pericolul ca acestea sa fie atrase de catre magnet).

De aceea, pentru pacientii care au suferit interventii chirurgicale in urma carora au ramas cu elemente metalice in corp este nevoie sa cunoastem compatibilitatea acestora cu RMN inainte de a face o trimitere catre Departamentul de Imagistica.

Odata cu progresul tehnologic, majoritatea elementelor de rahisinteza (fixarea coloanei vertebrale) din ultima perioada (suruburi, placi, bare etc.) sunt din titan sau aliaje nobile, compatibile cu examinarea RMN; la fel se intampla si pentru cea mai mare parte dintre protezele articulare, dar aceste caracteristici trebuie cautate pe prospectul dispozitivului respectiv sau trebuie lamurite cu medicul chirurg.

O alta contraindicatie este legata de primul trimestru de sarcina, intrucat nu exista date care sa evidentieze efectele asupra embrionului uman in aceasta prima parte a sarcinii.

Intrucat magnetul aparatului este pornit tot timpul, nu putem intra in camera de examinare cu obiecte metalice la noi (chei, agrafe, telefoane, monede, carduri etc.).

Tehnicianul care efectueaza propriu-zis examinarea va va pune o serie de intrebari pentru a identifica eventualele contraindicatii sau alte situatii care ar putea influenta examinarea.

Pe intreaga durata a examinarii tehnicianul observa printr-un geam ce se intampla in camera cu aparatul si pacientul si, de asemenea, pacientul poate activa o alarma strangand in mana o para de cauciuc, in eventualitatea rara in care, din diverse motive, doreste intreruperea examinarii.

Mit: Examinarea RMN iradiaza

Realitate: RMN nu are la baza obtinerea de imagini ca urmare a folosirii radiatiilor ionizante (raze X sau raze gamma) si nu sunt efecte adverse cunoscute pana in prezent. RMN functioneaza pe baza unui magnet si a undelor de radiofrecventa (pe care, de altfel, le si auzim – este considerat un aparat zgomotos; ca o curiozitate, masuratorile intensitatii zgomotului il echivaleaza cu un concert rock).

Mit: Toate scanner-ele RMN sunt la fel

Realitate: Scanner-ele variaza din mai multe puncte de vedere. De exemplu puterea campului magnetic: marea majoritate a aparatelor folosite in diagnosticul clinic in zilele noastre sunt de 1,5 Tesla (T), dar gasim aparate de la 0,5 Tesla la 3 Tesla (pentru a compara aceste puteri de campuri magnetice, campul magnetic natural al Pamantului este de aproximativ 0,00005 T); in general cresterea campului magnetic inseamna imagini cu rezolutie mai buna si o durata a examinarii mai scurta. Scanner-ele de 7T sau 11T sunt deocamdata limitate studiilor/ in faza de cercetare.

Aparatele variaza ca forma – unele sunt deschise, insa acestea nu pot produce un camp magnetic de putere mare. Majoritatea (cele inchise) au forma cilindrica (tub), iar lungimea si circumferinta pot varia intre anumite limite, uneori importante pentru pacientii claustrofobi sau supraponderali.

Mai exista diferente legate de posibilitatea sau nu de a purta casti antifonice, de a asculta muzica pe durata examinarii sau alte functii care privesc confortul pacientului etc.

Mit: Substanta de contrast dauneaza rinichilor

Realitate: O parte (dar nu majoritatea) dintre examinarile RMN se fac cu substanta de contrast, pentru a obtine mai multe informatii medicale ce influenteaza diagnosticul si/sau tratamentul pacientului. Substanta de contrast de la examinarile RMN este in cele mai multe cazuri bine tolerata, cu rare efecte adverse; se elimina prin rinichi/urina, dar trece si in laptele matern. Este mai putin toxica pentru rinichi decat substanta de contrast iodata de la examinarile CT – computer tomograf. Este, totusi, contraindicata la pacientii cu insuficienta renala cronica terminala sau in general la pacientii care au o functie renala extrem de precara (risc de scleroza sistemica), fapt pentru care noi solicitam o determinare recenta a functiei renale pentru toti pacientii la care urmeaza sa facem examinare RMN cu contrast (creatinina – analiza din sange, pe baza careia calculam clearance-ul creatninic si stabilim daca putem sau nu administra contrast).

Mit: RMN vede tot, este cel mai bun!

Realitate: Fiecare tehnica imagistica aduce informatii de un anumit tip sau ca urmare a catorva fenomene care stau la baza formarii imaginii. De exemplu la RMN nu putem (inca) evalua cu acuratete multumitoare plamanii (pentru care ideal facem CT toracic) sau nu putem identifica intotdeauna calcifierile s.a.m.d. Uneori este nevoie ca pacientul sa efectueze mai multe investigatii imagistice care se completeaza intre ele, pentru a ajunge la un diagnostic corect si complet. Interpretarea imaginilor este mai buna cand medicul radiolog cunoaste istoricul pacientului, are imagini ale eventualelor examinari radio-imagistice anterioare si documente medicale legate de afectiunea urmarita (protocol operator, examen histopatologic, scrisori medicale etc.). Exista unele boli cu evolutie indelungata (de ex. scleroza multipla, bolile oncologice etc.) la care interpretarea explorarii nu poate orienta tratamentul decat atunci cand se face comparatia cu examinarile mai vechi.

Putin mit si putina realitate: Examinarea RMN dureaza foarte mult, dar imediat dupa aflam toate informatiile pe care le doreste medicul trimitator.

Examinarea RMN poate dura de la 10-15 minute pana la doua-trei ore, in functie de numarul regiunilor de examinat, a complexitatii investigatiei, a necesitatii de a repeta secvente (pacientul se misca si imaginile nu sunt interpretabile etc.) sau a caracteristicilor tehnice ale scanner-ului. Interpretarea (rezultatul scris al investigatiei) se face de regula in cateva (una-trei) zile lucratoare.

Uneori se realizeaza in timp foarte scurt (0,5-2 ore) pentru cazurile care reprezinta urgente (atac cerebral, de exemplu), dar poate dura relativ mai mult cand se obtine un numar mare de imagini care necesita a fi comparate cu alte examinari voluminoase, cand fluxul de pacienti este ridicat sau cand intervin alti factori.

Speram ca aceste observatii v-au clarificat o mare parte dintre intrebarile pe care le aveati legat de examinarea RMN. Daca mai sunt aspecte particulare situatiei dumneavoastra, va incurajam sa le discutati cu medicul trimitator, tehnicianul care face investigatia sau medicul radiolog care va face interpretarea.

La MedLife investim in echipamente medicale de ultima generatie si avem alaturi cei mai buni specialisti pentru ca pacientii nostri sa beneficieze de o diagnosticare corecta si rapida. Mai multe informatii despre investigatiile RMN puteti descoperi aici.