Publicat la: 
24/06/2019

Oamenii de stiinta sustin ca au identificat primele semne ale bolii Parkinson la nivelul creierului, iar acestea apar chiar cu 15-20 de ani inaintea declansarii simptomelor.

Boala Parkinson este o afectiune degenerativa a creierului, cauzata de pierderea celulelor nervoase care produc dopamina chimica, aceasta fiind responsabila de transmiterea semnalelor intre celulele nervoase. Acest proces duce la simptome precum tremuratul involuntar, miscarile lente si muschii rigizi.

Cercetatorii au vrut sa descopere daca se produc schimbari timpurii si in cazul altor celule de semnalizare inainte ca simptomele sa apara. Astfel, au studiat 14 persoane provenite din familii europene, care au inregistrat un risc ereditar de Parkinston foarte putenic si rar din cauza unei mutatii genetice, numita A53T SNCA. Specialistii au comparat scanarile creierului din acest grup cu cele din alt grup, ale unor oameni sanatosi, dar si cu cele provenite de la oameni diagnoaticati cu o forma mai comuna de Parkinson.

Cercetatorii au descoperit ca in cazul persoanelor cu risc ereditar de Parkinson, exista o pierdere de serotonina in mai multe zone ale creierului, care sunt afectate de boala, chiar inainte de debutul acesteia. Prin urmare, aceasta ar putea fi o schimbare ce are loc intr-o faza incipienta a bolii.

Totusi, specialistii atrag atentia asupra faptului ca forma ereditara de Parkinson este foarte rara, astfel ca grupul de 14 persoane nu poate fi reprezentativ pentru majoritate.

In prezent, aceasta afectiune nu se poate vindeca si nici nu exista un tratament preventiv.

Cum a decurs studiul?

Acesta a fost un studiu transversal, care a comparat scanarile creierului intre oamenii cu o mutatie genetica, cu risc ereditar ridicat de Parkinson, cei sanatosi, dar si cei cu o forma comuna a bolii, unde cauzele sunt neclare.

Persoanele cu risc genetic au mutatia A53T SNCA. Proteinele SNCA se acumuleaza in celulele nervoase si formeaza aglomeratii anormale de proteine, care sunt caracteristice bolii Parkinson. Din cauza faptului ca persoanele care au mutatii ale genei mentionate sunt foarte susceptibile sa dezvolte afectiunea, la ele se formeaza o populatie unica de proteine, care poate fi studiata inainte de aparitia simptomelor.

Cercetatorii au vrut sa vada daca ar putea exista schimbari precoce ale nivelurilor de serotonina din creier, deoarece studiile anterioare au aratat ca celulele nervoase care produc serotonina pot fi afectate primele, inainte de celulele care produc dopamina, care sunt afectate pe masura ce boala progreseaza.

Varsta medie a celor 14 persoane cu mutatia genetica a fost de 42 de ani, fiind din Grecia si Italia. Mai apoi, specialistii au recrutat 25 de oameni sanatosi, de aceeasi varsta, si alti 40 de oameni cu o forma comuna de Parkinson, cu varsta medie de 60 de ani, din Londra.

Toti participantii au fost evaluati clinic pentru identificarea semnelor de Parkinson. Dintre cele 14 persoane cu risc genetic, sapte deja dezvoltau probleme de mobilitate si de miscare. Participantilor li s-au facut si tomografii specializate pentru detectarea unui trasor radioactiv, care este asociat cu transportorul de serotonina si care ar putea indica nivelurile de serotonina din creier. De asemenea, a fost monitorizata activitatea dopaminei.

Care au fost rezultatele?

Cele sapte persoane cu risc genetic care nu au prezentat inca simptome nu au avut pierderi de dopamina. Cu toate acestea, comparativ cu oamenii sanatosi, au avut mai putini receptori de serotonina in zonele din creier care sunt afectate de Parkinson.

In cazul celor sapte oameni cu risc genetic, care aveau deja simptome, aceasta pierdere a receptorilor de serotonina a fost mai extinsa. Per total, in toate grupurile aceste pierderi ale receptorilor de serotonina au fost asociate cu probleme musculare si de miscare.

Studiul este unul valoros, axat pe modificarile care apar la nivelul creierului inaintea simptomelor tipice bolii Parkinson. Cu toate acestea, toate datele trebuie sa fie adaptate la context, nu se poate spune ca masurarea activitatii serotoninei este o modalitate de a detecta predispozitia spre dezvoltarea bolii Parkinson.

Pentru majoritatea persoanelor care dezvolta Parkinson, cauza este neclara.

Sursa: www.nhs.uk

Specialitate: 
Adaugă comentariu nou

Echipa medicala MedLife - Neurologie

Medic Primar
Medic Specialist
Medic Primar
Medic Primar
  •  
  • 1 of 11

Articole similare

Oamenii de stiinta de la Universitatea Linkoping, din Suedia, au descoperit un mecanism nou prin care boala Parkinson se raspandeste in celulele nervoase prin niste canale mici. Rezultatele demonstreaza ca proteinele daunatoare depozitate se pot lega de canalele de formare ale proteinelor, iar astfel ajung la celulele sanatoase. Bolile...
Excesul de calciu regasit la nivelul celulelor neuronale poate duce la formarea de clustere toxice, o caracteristica a bolii Parkinson, arata un studiu efectuat de o echipa internationala de cercetatori de la Universitatea din Cambridge. Constatarile, publicate recent in jurnalul de specialitate "Nature Communications", reprezinta un pas...
Subtierea retinei ar putea avea legatura cu pierderea celulelor creierului care controleaza miscarile, conform unui studiu publicat in revista medicala a Academiei Americane de Neurologie. Ochii pot fi fereastra creierului pentru oamenii care sufera de boala Parkinson. Persoanele cu aceasta boala pierd treptat celulele care produc dopamina,...
Testarea nivelului de cafeina din sange poate fi o modalitate mai simpla de diagnosticare a bolii Parkinson, potrivit unui studiu publicat luna aceasta in revista medicala "The American Academy of Neurology", conform aan.com. Cercetatorii japonezi au constatat ca persoanele care sufera de Parkinson au un nivel semnificativ scazut de cafeina in...
Oamenii de stiinta de la Montreal au descoperit, printr-un nou studiu publicat in ”Nature”, ca o infectie intestinala poate duce la o patologie asemanatoare bolii Parkinson. Aceasta descoperire sugereaza ca boala Parkinson are o componenta imuna importanta, iar daca acest fir este urmarit, specialistii pot elabora strategii terapeutice noi....