Pediatrie

17 August 2010

Nasterea in conditii de stres, consecintele asupra sanatatii mamei si fatului

scris de

Marcu Nicolae

Nasterea in conditii de stres, consecintele asupra sanatatii mamei si fatului
Nasterea in conditii de stres / Foto: Agerpres

Patru bebelusi internati la maternitatea Giulesti au murit luni seara in urma unui incendiu, iar alti sapte nou-nascuti sunt in stare grava internati la spitalul Grigore Alexandrescu. In total au fost evacuate 113 persoane, respectiv 53 de copii si 60 de femei. Cifrele sunt cu atat mai alarmante cu cat ne gandim ca in spatele lor se afla femei care tocmai au nascut, sau urmeaza sa nasca, copii care au venit pe lume de numai cateva ore sau o zi, familii al caror destin s-a schimbat in cateva minute.

Dr. Nicolae Marcu, medic primar psihiatrie si dr. Silviu Predoi, medic primar obstetrica ginecologie au explicat pentru cititorii MedLive consecintele experientelor traumatizante din perioada sarcinii si travaliului asupra mamei si fatului.

Sarcina este o perioada speciala in viata oricarei femei, in care organismul sufera o serie de transformari anatomice, biologice si fiziologice. Lucrurile nu se opresc insa aici. Toate aceste modificari trebuie sa fie asimilate de femeie si la nivel psihic. Constienta de noul sau rol, femeia se transforma in mama, trecand cu pasi repezi printr-un proces dificil de adaptare psihologica.

Relatia dintre mama si fat incepe din prima clipa, din momentul in care testul de sarcina a dat un rezultat pozitiv. Mama isi atinge burtica, se bucura sa isi vada copilul la prima ecografie, chiar daca ce vede este doar un punct mic pe ecran, ii vorbeste, ii spune povesti si il protejeaza de fiecare data cand simte un pericol. In trecut, medicii erau de parere ca toate aceste reactii ale mamei nu au nici o influenta asupra fatului, insa acum se stie ca viata psihologica a fatului incepe inaintea nasterii si este influentata de experientele traite de mama in aceasta perioada.

"Viata psihica a fatului debuteaza, cel putin la nivel fiziologic, in utero. El receptioneaza semnalele din mediul extern, mediul asigurat de mama. Chiar si cresterea sau scaderea ritmului cardiac influenteaza fatul. La fel, agitatia mamei se poate transmite la fat, lucru care se observa din miscarile in utero", explica dr. Nicolae Marcu, medic primar psihiatrie.

Prima sursa de stimulare a evolutiei psihice o constituie mesajele primite de la mama, de aceea aceasta trebuie sa petreaca perioada sarcinii intr-o atmosfera de armonie, trebuie sa evite relatiile conflictuale si situatiile care se pot dovedi traumatizante. Tensiunile din familie sau din viata profesionala a mamei afecteaza in acelasi timp organismul mamei, dar si dezvoltarea psihica a fatului.

"In mod sigur, un accident petrecut in institutia unde o persoana s-a dus sa nasca este o experienta mai mult decat neplacuta pentru persoana respectiva. In general, in lumea civilizata, o maternitate este un loc in care vin persoane sanatoase, care vor sa nasca copii sanatosi si sa plece acasa impreuna fericiti, in nici un caz nu e un loc unde ar trebui sa fie stres suplimentar, unde ar trebui sa fie risc de accidente la tot pasul, cu mizerie, comportament necivilizat", spune dr. Silviu Predoi, medic primar obstetrica ginecologie.

"Un accident de o astfel de anvergura, intr-un astfel de spatiu, unde prin definitie oamenii care vin sunt oameni sanatosi si nu bolnavi, are o incarcatura emotionala deosebita".

"E greu de spus in ce masura este afectat procesul nasterii de asemenea experienta. Travaliul, expulzia fatului, se produc indiferent de situatie. Organismul este suficient de inteligent sa isi desfasoare aceasta activitate fiziologica a nasterii in orice conditii. Important este ce se intampla apoi cu fiinta umana, ce se intampla cu mama imediat dupa o nastere intr-un astfel de mediu. Ea poate suferi depresii, stari de anxietate, care pot sa ii afecteze, incepand de la comportamentul firesc, matern, pana la posibilitatea de a alapta copilul cu lapte matern", atentioneaza dr. Predoi.

"In ceea ce priveste starea psihica a mamei, echilibrul este, in mod normal, asigurat de noul desen al profilului biochimic si endocrinologic, adica mama se afla intr-un echilibru destul de fragil, care trebuie mentinut daca apar factori externi psihotraumatizanti, care pot accelera la un moment dat nasterea. Este dovedit faptul ca fatul este influentat si de variatiile tensionale ale tensiunii arteriale ale mamei si de nivelul contractiilor, daca nasterea s-a declansat deja", explica dr. Nicolae Marcu, medic primar psihiatru.

Fatul este expus in primul rand la posibilitatea declansarii unei nasteri premature, care poate sa ii aduca o deficienta de crestere, dar si o serie de complicatii, clasificate de specialisti in doua categorii:

  • complicatii precoce: sindromul de detresa respiratorie, apnee recidivanta (oprirea respiratiei pentru mai mult de 20 de secunde), hemoragie peri si intraventriculara (hemoragie cerebrala), hemoragie pulmonara, infectii, icter;
  • sechele tardive: hipotrofie, anemie, rahitism, oculare (miopie, strabism), auditive (hipoacuzie, surditate), neurologice (paralizie, diplegie, epilepsie), si tulburari psihice.

"Intr-o situatie de criza cel mai important lucru este ca mama sa stie tot ceea ce se intampla", este de parere Nicolae Marcu. "Ginecologul are rolul esential de a-i explica pas cu pas ce se poate intampla, la ce se asteapta, cum va combate orice traumatism sau psihotraumatism care apare asupra mamei. Aici este cheia. Intotdeauna mamele au incredere foarte mare in ginecolog si daca ginecologul este langa ele, prin explicarea fiecarui mecanism, cu atentie, ele pot gestiona situatia. Daca este necesar, medicul ginecolog poate sa invite si neonatologul la aceasta discutie,chiar si anestezistul."

In acest punct, nu este necesara prezenta unui psiholog, care "poate chiar sa sperie mama". "Prezenta psihologului poate induce ideea ca ceva depinde de vointa mamei si, in aceste momente, nu depinde. Mama nu are cum sa isi gestioneze vointa in astfel de clipe, pentru ca grija ei este uriasa."

In ceea ce priveste situatia mamelor ale caror copii au fost raniti in incendiu, dr. Nicolae Marcu este de parere ca medicul de chirurgie plastica si reparatorie care are in supraveghere fiecare caz este cel care trebuie "sa explice exact care e riscul, ce s-a intamplat din punct de vedere fizic cu copilul. Trebuie sa explice realitatea direct, fara nici o ezitare ce face, cum face, cand face, punctual si real, palpabil, pentru ca mama, avand datele, poate sa isi gestioneze optim situatia".

In situatia si mai tragica in care mama si-a pierdut copilul in incendiu, "trebuie sa intervina un specialist in interventia in criza psiholog, psihoterapeut sau psihiatru". Este necesara astfel constituirea unei celule de criza, care sa aiba in componenta "un chirurg plastician, un psihoterapeut (psiholog, psihiatru) cu training si experienta pe interventia in situatii de criza".

Autor: R.M.



©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.