medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Depresie

Depresie

Alte denumiri: Episod depresiv

Descoperă informații utile despre această afecțiune: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre depresie

Depresia este una dintre cele mai comune forme de tulburare mintală ale populației. Are o prevalență de până la 15% și este asociată cu un grad substanțial de morbiditate și mortalitate fiind o problemă majoră în țările dezvoltate și în curs de dezvoltare. Conform datelor recente, depresia majoră este cauza numărul cinci a dizabilității la nivel mondial, reprezentând aproximativ 4% din totalitatea bolilor din lume.

Depresia (epsidoul depresiv) este o tulburare a dispoziției care provoacă un sentiment persistent de tristețe și de pierdere a interesului sau a plăcerii. Denumită și depresie clinică, aceasta afectează modul în care o persoană simte, gândește și se comportă și poate duce la o varietate de probleme emoționale și fizice. Este posibil să apară dificultăți în desfășurarea activităților normale de zi cu zi și, uneori, impresia că viața nu merită trăită. Episodul depresiv este trăit ca o tristețe vitală, acompaniată de pierderea bucuriei de a trăi, de golire și neliniște interioară.

Recunoașterea depresiei poate uneori să fie dificilă din cauza unor factori precum ignorarea simptomatologiei chiar de însăși persoana în cauză, frica de etichetare ca fiind bolnav psihic, îngrijorarea față de efectele secundare ale unui eventual tratament medicamentos, ignorarea semnelor de depresie la persoanele care suferă de o afecțiune fizică și blamarea depresiei în circumstanțe în care simptomele par de înțeles. 
Mai mult decât o simplă criză de melancolie, depresia nu este o slăbiciune și nu dispare de la sine. Depresia poate necesita un tratament pe termen lung, dar majoritatea oamenilor cu depresie se simt mai bine cu medicamente, psihoterapie sau ambele.

Depresia (episod depresiv)

Cauze

Nu se știe cu exactitate care sunt cauzele depresiei. Este important de menționat că simptomele de depresie la femei și simptomele de depresie la bărbați diferă doar în contextul sarcinii și a nașterii. Ca și în cazul multor tulburări psihice, pot fi implicați o varietate de factori, cum ar fi:

Diferențele biologice. Persoanele cu depresie par să aibă modificări fizice la nivelul creierului. Semnificația acestor modificări este încă incertă, dar poate ajuta în cele din urmă la identificarea cauzelor.

Neurochimia creierului. Cercetările recente indică faptul că modificările în funcția și efectul neurotransmițătorilor și modul în care interacționează cu neurocircuitele implicate în menținerea stabilității dispoziției pot juca un rol semnificativ în depresie și în tratamentul acesteia.

Hormonii. Modificările hormonale pot rezulta în timpul sarcinii și în timpul săptămânilor sau lunilor de după naștere (postpartum) și din cauza problemelor tiroidiene, menopauzei sau a altor afecțiuni.

Vulnerabilitatea genetică. Depresia este mai frecventă la persoanele ale căror rude au, de asemenea, această afecțiune. 

Factori de risc 

Depresia începe adesea în adolescență, fie în jurul vârstei de 20 sau 30 de ani, dar poate apărea la orice vârstă. Mai multe femei decât bărbați sunt diagnosticate cu depresie, dar acest lucru se poate datora în parte faptului că femeile sunt mai predispuse să caute tratament.

Factorii care par să crească riscul de a dezvolta sau de a declanșa un episod depresiv sunt:

Trăsăturile de personalitate, cum ar fi stima de sine scăzută, o personalitate dependentă, autocritica sau pesimismul.

Evenimentele traumatice sau stresante, cum ar fi abuzul fizic sau sexual, moartea sau pierderea unei persoane dragi, o relație dificilă sau problemele financiare.

Rude cu antecedente de depresie, tulburare bipolară, alcoolism sau sinucidere.

Antecedente de alte tulburări psihiatrice, cum ar fi tulburare de anxietate, tulburarea de control alimentar sau tulburarea de stres post-traumatic.

Abuzul de alcool sau de droguri.

Boală somatică gravă sau cronică, inclusiv cancer, accident vascular cerebral, dureri cronice sau boli de inimă.

Anumite medicamente, cum ar fi unele medicamente pentru hipertensiune arterială sau somnifere.

Simptome

Deși depresia poate apărea și o singură dată în viață, oamenii au de obicei mai multe episoade depresive. Simptomele depresiei la femei nu diferă semnificativ de simptomele depresiei la bărbați. În timpul acestor episoade depresive, simptomele apar în cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi și pot include:

  • Sentimente de tristețe, plâns sau deznădejde;
  • Izbucniri de furie, iritabilitate sau irascibilitate, chiar și din cauza unor chestiuni mărunte;
  • Pierderea interesului sau a plăcerii în majoritatea sau în toate activitățile normale, cum ar fi sexualitatea, hobby-urile sau sportul;
  • Tulburări ale somnului, inclusiv insomnie sau somn prea mult;
  • Oboseală și lipsă de energie, astfel încât chiar și sarcinile mici necesită un efort suplimentar;
  • Reducerea apetitului și pierderea în greutate sau pofta crescută de mâncare și creșterea în greutate;
  • Anxietate, agitație sau neliniște;
  • Încetinirea gândirii, a vorbirii sau a mișcărilor corpului;
  • Sentimente de inutilitate sau de vinovăție, gânduri legate de eșecurile din trecut sau auto-învinovățirea;
  • Dificultăți de gândire, de concentrare, de luare a deciziilor și de memorare;
  • Probleme fizice inexplicabile, cum ar fi dureri de spate sau dureri de cap;
  • Gânduri frecvente sau recurente de moarte, gânduri sinucigașe, tentative de suicid sau sinucidere, ca simptome ale depresiei severe.

Pentru multe persoane cu depresie, simptomele sunt, de obicei, suficient de severe pentru a provoca probleme notabile în activitățile de zi cu zi, cum ar fi munca, școala, activitățile sociale sau relațiile cu ceilalți. Unii oameni se pot simți în general nefericiți fără să știe cu adevărat de ce.


Simptomele depresiei la copii și adolescenți

Semnele și simptomele comune ale depresiei la copii și adolescenți nu diferă semnificativ de modul în care se manifestă depresia la adulți, dar pot exista unele diferențe.

La copiii mai mici, simptomele depresiei pot include tristețe, iritabilitate, agasare, îngrijorare, dureri, refuzul de a merge la școală sau scăderea în greutate.

La adolescenți, simptomele pot include tristețe, iritabilitate, sentimentul de negativitate și inutilitate, furie, performanțe slabe sau prezență scăzută la școală, sentimentul de neînțelegere și sensibilitate crescută, consumul de droguri recreaționale sau de alcool, mâncatul sau somnul excesiv, pierderea interesului pentru activitățile normale și evitarea interacțiunii sociale.


Simptomele depresiei la adulții în vârstă

Depresia nu este o parte normală a îmbătrânirii, dar rămâne adesea nediagnosticată și netratată la adulții în vârstă, iar aceștia pot fi reticenți în a căuta ajutor. Simptomele depresiei pot fi diferite sau mai puțin evidente la adulții în vârstă, cum ar fi:

  • Dificultăți de memorie sau schimbări de personalitate;
  • Dureri fizice;
  • Oboseală, pierderea poftei de mâncare, probleme de somn sau pierderea interesului pentru sexualitate - care nu sunt cauzate de o afecțiune medicală sau de medicamente;
  • Dorința frecventă de a rămâne acasă, mai degrabă decât de a ieși să socializeze sau să facă lucruri noi;
  • Gânduri sau idei de suicid;
  • Persoana cu depresie simte o stagnare a timpului intern, desincronizată de timpul real, prezentând o incapacitate de acțiune autentică;
  • Lentoarea psihomotorie caracterizată de încetinirea mișcărilor, de scăderea expresiei și a mobilității mimice, de dificultatea de a verbaliza și de tendința de a se complăcea în activități fără scop.

Alte simptome frecvente includ o concentrare scăzută, încredere în sine redusă, gânduri vinovate, pesimism, idei de auto-vătămare sau sinucidere.

Depresia (episod depresiv)

Diagnosticare

O persoană care suferă de depresie se poate adresa atât medicului psihiatru, cât și psihologului clinician pentru diagnosticarea tulburării.

Medicul psihiatru poate solicita o consultație de medicină generală unde se face un examen fizic și se adresează întrebări despre starea de sănătate, pentru că, în unele cazuri, depresia poate fi legată de o problemă de sănătate fizică. De asemenea pot fi solicitate teste de laborator, cum ar fi hemoleucogramă completă sau testarea tiroidei pentru a se asigura că aceasta funcționează corect.

Evaluarea psihiatrică constă în adresarea de întrebări despre simptomele, gândurile, sentimentele și modelele de comportament ale persoanei. 

Psihologul clinician poate solicita completarea unor chestionare sau teste standardizate pentru evaluarea depresiei, precum Inventarul de Depresie Beck.

Profesionistul de sănătate mintală poate folosi criteriile pentru depresie enumerate în Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mintale (DSM-5).

Tratament

Medicamentele și psihoterapia sunt metodele ce contribuie la tratarea depresiei. Medicul de familie sau psihiatrul poate prescrie medicamente pentru ameliorarea simptomelor. În plus, multe persoane cu depresie pot beneficia, de asemenea, de consultarea unui psiholog, pentru a optimiza conduita terapeutică.

Tratamentul depresiei cu medicamente antidepresive este relativ sigur și funcționează pentru mulți pacienți. Diferitele clase de medicamente sunt aproximativ comparabile ca eficacitate, deși unele sunt mai ușor de tolerat decât altele. Medicul poate recomanda combinarea a două antidepresive sau adăugarea de medicamente precum stabilizatorii de dispoziție sau antipsihoticele. De asemenea, pot fi adăugate medicamente anxiolitice și stimulente pentru utilizare pe termen scurt.

Orice persoană care ia un antidepresiv trebuie supravegheată, în special atunci când începe un nou medicament sau o schimbare a dozei.

În tratamentul depresiei, pot fi eficiente și diferite tipuri de psihoterapie, precum terapia cognitiv-comportamentală. Psihoterapia poate ajuta la: adaptarea la o criză sau la alte dificultăți curente, identificarea convingerilor și comportamentelor negative și înlocuirea lor cu unele sănătoase, explorarea relațiilor și a experiențelor, dezvoltarea unei interacțiuni pozitive cu ceilalți, găsirea unor modalități mai bune de a face față și de a rezolva problemele, identificarea problemelor care contribuie la depresie și schimbarea comportamentelor care o agravează, recâștigarea unui sentiment de satisfacție și control asupra propriei vieți, stabilirea de obiective realiste și dezvoltarea capacității de a tolera și accepta suferința prin utilizarea de comportamente mai sănătoase.

La unele persoane, în cazul simptomelor depresiei severe, este necesară o internare în spital. Acest lucru poate fi necesar dacă persoana nu se poate îngriji în mod corespunzător sau atunci când este în pericol imediat de a își face rău, de a se răni pe sine sau pe altcineva. Tratamentul psihiatric într-un spital poate ajuta la menținerea calmului și a siguranței până când starea de spirit se îmbunătățește.

Spitalizarea parțială sau programele de tratament de zi pot, de asemenea, să ajute unele persoane.


Complicații

Depresia este o tulburare gravă care poate avea un impact teribil asupra persoanei și a familiei acesteia. Depresia se înrăutățește adesea dacă nu este tratată, putând să devină depresie cronică și ducând la probleme emoționale, comportamentale și de sănătate care afectează fiecare domeniu al vieții.

La nivel personal, depresia cauzează o suferință psihologică semnificativă. Oamenii care au trecut prin depresie pot experimenta o reducere a calității vieții în general. De asemenea în cazul depresiei se înregistrează o creștere a mortalității dată de boli cardiovasculare, accidente și sinucideri. Depresia poate să afecteze situația maritală, iar depresia la mame poate să ducă la întârzierea dezvoltării normale a copiilor lor. În plus, există și un impact economic direct dat de costurile de îngrijire ale persoanei cu depresie și indirect prin pierderea locului de muncă.

Exemple de complicații asociate cu depresia includ:

  • Creșterea în greutate sau obezitatea, care poate duce la boli de inimă și diabet;
  • Durere sau boli fizice;
  • Abuzul de alcool sau de droguri;
  • Anxietate, tulburare de panică sau fobie socială;
  • Conflicte familiale, dificultăți de relaționare și probleme la locul de muncă sau la școală;
  • Izolare socială;
  • Gânduri sinucigașe, tentative de suicid sau sinucidere;
  • Automutilare;
  • Moarte prematură din cauza unor afecțiuni medicale.

Prevenție

Nu există o modalitate sigură de a preveni depresia. Cu toate acestea, există strategii care pot fi de ajutor pentru oamenii care au depresie sau pentru oamenii care au trecut prin depresie:

  • Căutarea și aplicarea unor măsuri pentru a controla stresul, pentru a crește rezistența la stres și pentru a spori stima de sine.
  • Ajutorul oferit de familie și de prieteni, mai ales în perioadele de criza.
  • Căutarea de ajutor specializat încă de la primul semn al unei probleme pentru a preveni agravarea depresiei.
  • Urmarea unui tratament de întreținere pe termen lung pentru a ajuta la prevenirea unei recidive a simptomelor.

Bibliografie

  1. “Psychiatry.org - What Is Depression?” Psychiatry.org, 2022, www.psychiatry.org

  2. “Depression.” National Institute of Mental Health (NIMH), 2022, www.nimh.nih.gov

  3. Higuera, Valencia. “Everything You Need to Know about Depression (Major Depressive Disorder).” Healthline, Healthline Media, 12 Oct. 2021, www.healthline.com

  4. “Overview - Clinical Depression.”  NHS Choices. 2022, www.nhs.uk

  5. “Depression (Major Depressive Disorder) - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org

Echipa medicală - Psihologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.