Oboseala cronica la copii

Este o tulburare complexa caracterizata de oboseala extrema ce dureaza cel putin 6 luni si nu poate fi explicata de o cauza medicala. Oboseala se agraveaza cu activitatea fizica sau psihica dar nu se imbunatateste cu odihna. Alte caracteristici includ: somn care nu e odihnitor, dificultati de atentie, memorie si concentrare, ameteli care se agraveaza la ridicarea din pat sau in picioare. Simptomele variaza de la o persoana la alta si severitatea poate varia de la o zi la alta la aceeasi persoana.

Se mai numeste si encefalomielita mialgica sau tulburare sistemica de intoleranta la efort.

CAUZE

Cauza este necunoscuta dar exista mai multe teorii, probabil e o boala multifactoriala cu predispozitie genetica (exista studii pe gemeni monozigoti si dizigoti, exista agregare familiala) si declansare prin:

• factori virali (sunt incriminati Epstein Barr virus, herpes simplex 6, v. hepatice – dar nu exista inca legatura concludenta dovedita)
• factori imunitari (la cei cu acest sindrom imunitatea pare sa fie usor scazuta dar nu se stie inca in ce masura tulburarile imunitatii chiar pot declansa boala, nu se stie daca aceasta scadere e cauza sau efectul bolii)
• tulburari hormonale (se studiaza implicarea hormonilor hipotalamo-hipofizari si adrenali)
• traume fizice sau emotionale (din istoricul pacientului gasim uneori in antecedentele recente o interventie chirurgicala sau traumatism sau stres emotional important inainte de declansarea simptomelor)

Poate afecta pe oricine inclusiv copiii dar incidenta cea mai mare este la 20 – 40 ani. La copiii pana la 13 ani afecteaza egal fete – baieti, ulterior este mai frecventa la fete, poate si datorita faptului ca sexul feminin are tendinta sa se adreseze mai frecvent la medic.

Prevalenta in pediatrie este 0.11—4%, cu diferente datorita criteriilor de diagnostic variable de-a lungul anilor. De altfel este posibil ca o mare parte sa ramana nediagnosticate.

Simptomele includ:

• Oboseala
• Dificultati de concentrare si memorie
• Durere de gat (dar fara modificari obiective)
• Dureri de cap, dureri de burta, dureri musculare si de articulatii neexplicate si migratorii, care isi schimba sediul
• Simptome de rau similare gripei
• Palpitatii, tahicardie
• Marire de ganglioni de la nivelul gatului sau axilei
• Somn neodihnitor
• Ameteli la ridicarea in sezut sau in picioare (cel mai frecvent si deranjant la copil)

• Epuizare extrema dupa efort fizic, psihic sau emotional

Oboseala poate fi un semn pentru foarte multe afectiuni de aceea trebuie consult, daca un copil acuza oboseala persistenta si excesiva. Nu exista un test specific pentru acest sindrom. De obicei se fac foarte multe teste pentru a exclude alte patologii si uneori de la primele simptome pana la diagnosticare pot trece 4 – 5 ani.

Diagnosticul se stabileste din istoric, examen fizic complet si probe de laborator, care insa sunt nespecifice.

Este un diagnostic de excludere a unor:

• Problema medicale (anemia, diabet zaharat, hipotiroidism)
• Tulburari de somn. Se investigheaza in laboratorul de somnologie. Trebuie tinut cont de faptul ca cea mai frecventa cauza de somnolenta diurna la copil este insuficienta somnului nocturn. Dintre tulburarile de somn mai frecvent ne intalnim cu apneea obstructiva de somn, insomnia si miscarile anormale in somn
• Probleme de sanatate mintala (depresie, anxietate)

Este posibil ca o persoana cu sindrom de oboseala cronica sa aiba si alte probleme medicale cum sunt tulburarile de somn, sdr colon iritabil, fibromialgia, depresie, anxietate. De fapt exista atat de multe simptome comune cu fibromialgia incat unii cercetatori spun ca ar fi doar aspecte diferite ale aceleiasi boli.

Simptomele acestui sindrom de oboseala cronica sunt similare cu foarte multe boli comune dar care se amelioreaza spontan asa incat diagnosticul de sindrom de oboseala cronica trebuie considerat daca simptomele nu se amelioreaza atat de repede cum ne-am fi asteptat.

CRITERII DE DIAGNOSTIC

Oboseala este

1. Atat de severa incat interfera cu abilitatea de a continua activitatile pe care le avea inainte de debutul bolii

2. Nou aparuta sau debutul este bine definit (nu e obosit de cand se stie ci nu mai poate face lucruri pe care inainte le facea)

3. Neameliorata substantial de odihna

4. Agravata de efort fizic, mental sau emotional

Diagnosticul este pus pe aceste caracteristici la care se adauga cel putin un criteriu din

• Deficit de atentie, memorie si concentrare
• Ameteli agravate de ridicarea din pozitia culcat sau din sezut in picioare

Toate aceste simptome trebuie sa dureze cel putin 3 luni (6 luni la adult) si sa fie de intensitate moderata sau severa cel putin jumatate din timp astfel incat sa determine izolare sociala, absente de la scoala, schimbarea stilului de viata.

La copil acest sindrom are impact asupra copilului, familiei si sistemului medical prin nenumaratele controale si teste pana la diagnostic, afecteaza calitatea vietii si necesita schimbarea stilului de viata, determinand izolare sociala, renuntarea la hobby-uri, depresie. Uneori efort prea mare poate insemna ca dupa 1-2 zile la scoala devin prea afectati pentru a continua sa mearga la scoala. Este o tulburare complexa si complicata dar la majoritatea copiilor este tratabila, cu recuperare completa, spre deosebire de adult unde evolueaza cu remisiuni si recaderi frecvente.

Trebuie sa ne atraga atentia cand un copil:

• Se plange des de dureri de cap, de gat, abdominale, dureri musculare care se muta dintr-o zona in alta a corpului
• Adoarme greu si se trezeste des noaptea sau dimpotriva doarme mai mult si se trezeste greu dimineata
• Scade pofta de mancare
• E mai irascibil
• Se concentreaza cu dificultate, are nevoie de mai mult timp pentru rezolvarea lectiilor

Exista forma medie (pot face activitatile zilnice dar cu dificultate, va fi nevoie sa renunte la hobby-uri si activitati sociale ca sa se poata odihni in acel timp), forma moderata (are dificultati in activitatile zilnice si are nevoie de pauze de odihna frecvente, asociate cu tuburarea somnului nocturn) si severa (poate face doar sarcini de baza ca de exemplu spalat pe dinti, nu poate iesi din casa, uneori nu se poate deplasa singur necesitand scaun cu rotile).

Poate fi difícil sa traiesti cu sindromul de oboseala cronica, e posibil sa fie nevoie de schimbari majore in stilul de viata, poate afecta stima de sine si starea emotionala.

Recomandarile initiale includ

1. Stil de viata echilibrat (si aici pentru copii este foarte importanta puterea exemplului, regulile de somn sau alimentatie nu trebuie impuse doar copilului)

2. Alimentatie variata

3. Rutina de somn (respectarea orelor)

4. Scurtarea perioadelor petrecute la ecrane

5. Activitate fízica echilibrata, nu in exces dar nici sedentarism, tinand cont de toleranta individuala

TRATAMENT

Nu exista tratament etiologic si nu exista tratament care sa vindece boala.

Tratamentul se adreseaza simptomelor si se incepe cu cele care deranjeaza cel mai tare:

A. Medicatia – se administreaza doar la recomandarea si sub urmarirea medicului

1. Medicatia pentru depresie. Multi din cei cu boli cronice au si depresie. Tratarea depresiei ajuta sa faci fata mai usor simptomelor, la fel cum doze mici de antidepresive pot imbunatatii somnul si usura durerile
2. Medicatia pentru durere. Daca medicamentele uzuale de tip ibuprofen nu ajuta suficient, uneori poate fi o optiune folosirea medicatiei pentru fibromialgie (pregabalin, amitriptilina, gabapentin)
3. Medicatie in situatia imposibilitatii statului in picioare datorita ametelilor. Mai ales la adolescente poate apare senzatia de sfarseala sau greata daca nu stau lungiti. De ajutor in aceste situatii ar putea fi medicamentele ce regleaza presiunea arteriala sau ritmul cardiac.

B. Psihoterapia

1.Initial consiliere pentru schimbarea stilului de viata, schimbarea rutinii de somn, evitare cafeína pentru prevenirea tulburarilor de somn, desi nu exista dovezi ca odihna completa ar ajuta.

2.Psihoterapia cognitiv comportamentala. Discutia cu un terapeut te poate ajuta sa inveti sa faci fata bolii cronice si imbunatateste dinámica familiala, de asemenea te ajuta sa accepti diagnosticul, sa simti ca ai controlul simptomelor tale, sa intelegi cum comportamentele tale iti pot afecta starea.

!!! Chiar daca se foloseste psihoterapia, sindromul de oboseala cronica nu este considerat o problema psihologica.

3.Terapia fízica graduala. Tinand cont ca una dintre caracteristicile bolii este agravarea simptomelor la efort (fizic, psihic sau emotional) pacientul va fi sfatuit sa se straduiasca sa gaseasca un echilibru intre activitate si odihna, sa aiba totusi activitate dar un exagerata. Starea de rau post efort poate dura zile sau saptamani dupa efort. Se va tine un jurnal al activitatilor si simptomelor asa incat sa observe cand e prea mult efort. Acest jurnal ajuta sa evite sa insiste in zilele cand se simte bine, situatie care poate duce la o recadere ulteriora. Pentru copii se alege ca activitate fízica de obicei inotul sau plimbarea iar terapia stabileste scopuri (de ex. sa ajunga pana la magazín sau sa lucreze 10 min in gradina sau sa participe la 2 ore la scoala.

Uneori poate dura ani ca sa atingi scopul dar e important sa nu incerce mai mult prea devreme.

Pentru cele mai bune recomandari consulta medicul specialist.