medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Cancer de piele

Cancer de piele

Descoperă informații utile despre această afecțiune: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre cancerul de piele

Cancerul cutanat este o afecțiune care apare atunci când, la nivelul țesuturilor pielii, are loc o creștere necontrolată a celulelor ce pot duce, în timp, la formarea unei mase tumorale. Nu toate tumorile sunt canceroase, dar cele maligne trebuie depistate la timp pentru a putea fi tratate.

De obicei, afecţiunea debutează în stratul superior al pielii numit epiderm. Acesta conține trei feluri de celule care pot duce la dezvoltarea a trei tipuri de cancer de piele:

Carcinomul bazocelular

Celulele bazale formează stratul bazal al epidermului și sunt responsabile de producerea de noi celule care compun ulterior straturile superioare ale epidermului. Carcinomul bazocelular este cea mai frecventă formă de cancer de piele și apare pe zonele expuse frecvent la soare. Boala nu poate metastaza și, cel mai adesea, nu crește foarte rapid, dar poate produce distrugeri locale importante dacă este neglijată.

Carcinomul cu celule scuamoase

Celulele scuamoase se găsesc la suprafața pielii, formând straturile superioare ale epidermului. Carcinomul cu celule scuamoase este un cancer de piele provocat de soare. Este al doilea cel mai frecvent tip de cancer de piele, iar dacă nu este depistat și tratat la timp, poate invada straturile mai profunde ale pielii (dermul) și poate duce la desfigurări şi chiar metastaze.

Melanomul

Melanocitele sunt celulele responsabile cu producerea de melanină, adică pigmentul care dă culoarea pielii și care se află în partea profundă a epidermului. Producția de melanină în melanocite crește odată cu expunerea la soare şi are rolul de a proteja pielea. Acest proces duce la apariţia bronzului. Melanocitele se pot afla în piele fie strânse în cuiburi (grupuri mari), sub forma aluniţelor, fie împrăştiate individual de-a lungul întregului strat bazal al epidermului.

Melanocitele maligne compun cel mai agresiv tip de cancer de piele numit melanom. Acesta se dezvoltă cel mai adesea din melanocite individuale (deci apare pe o zonă de piele fără vreo aluniţă preexistentă), dar uneori se poate dezvolta şi din melanocitele grupate în alunițe (în cazul melanoamelor dezvoltate pe o aluniţă preexistentă).

Depistat la timp, melanomul se poate vindeca. În caz contrar, el poate metastaza (se poate răspândi și la alte organe) și poate deveni mortal.

Cât trăiești cu un cancer de piele

Studiile făcute în ultimii ani au arătat că rata de supraviețuire a pacienţilor cu cancer de piele este de 98%-99%. Cu alte cuvinte, maximum 2% din numărul persoanelor diagnosticate cu o formă de cancer de piele pierd lupta cu boala. Asta în condițiile în care boala este depistată și tratată în faze incipiente. De asemenea, trebuie ținut cont că, la nivel mondial, 1 din 3 cazuri de cancer diagnosticate este unul la nivelul pielii.

Cancer de piele

Cauze

Cele mai multe forme de cancer de piele au ca principală cauză expunerea la radiațiile ultraviolete provenite de la lumina soarelui în perioada verii. Totuși, există şi cancere care apar în alte zone care nu sunt expuse regulat/frecvent la soare. Cauzele apariţiei cancerului cutanat în aceste cazuri pot fi:

  • sistemul imunitar slăbit care provoacă o deteriorare a ADN-ului celulelor pielii;
  • expunerea pielii la substanțe cancerigene;
  • lumina ultravioleta a dispozitivelor folosite în saloanele de bronzat pentru a obține bronzul artificial.

Factori de risc

Factorii de risc care duc la apariția cancerului de piele sunt multipli:

  • pielea deschisă la culoare;
  • istoric de arsuri solare;
  • un număr crescut de alunițe pe piele;
  • prezența leziunilor precanceroase la nivelul pielii;
  • istoric familial de cancer (persoanele care au în familie membri care au suferit de cancer mamar și cancer ovarian prezintă un risc crescut de a dezvolta melanom);
  • diferite afecțiuni genetice (precum xeroderma pigmentosum, retinoblastomul, sindromul Li-Fraumeni, sindromul Werner) favorizează apariția melanomului;
  • poliomavirusul Merkel (acest tip de virus a fost prezent în peste 80% dintre formele de cancer cu celule Merkel);
  • virusul HPV (virusul papiloma uman este un factor de risc în apariția carcinomului cu celule scuamoase);
  • radioterapia (o persoană care a fost supusă în trecut la un tratament cu radioterapie pentru o formă de cancer prezintă un risc mai mare de a dezvolta un cancer de piele de tip carcinom bazocelular);
  • medicamentele (anumiți steroizi folosiţi pe perioade prea lungi sensibilizează pielea și cresc riscul apariției carcinomului cu celule scuamoase).

Simptome

Simptomele pot fi diferite în funcţie de tipul de cancer dezvoltat. Astfel, pentru carcinomul cu celule scuamoase, care apare mai ales la nivelul feței, scalpului ori mâinilor, modificările pielii afectate sunt de tipul:

  • pete roșii persistente cu margini neregulate;
  • rană deschisă care persistă fără tendinţă la vindecare;
  • excrescență cu o suprafață aspră;
  • apariția unor cruste pe piele.

În cazul carcinomul bazocelular, simptomele sunt reprezentate de:

  • apariția unei excrescenţe la nivelul pielii care poate imita un mic coş, în stadiile iniţiale;
  • o rană care sângerează și produce repetat coajă fără a se vindeca;
  • o pată roșiatică, iritată, care poate manifesta senzație de mâncărime (prurit) şi se poate acoperi cu fine cruste;
  • apariția unei îngroşări albicioase, asemănătoare unei cicatrice, cu o margine imprecis definită.

Pentru melanom, principalele repere care ne pot alerta sunt:

  • asimetria de contur şi anume margini neregulate;
  • prezenţa a 2 - 4 culori pe suprafaţa unei aluniţe şi asimetria de culoare;
  • asimetria de suprafaţă şi anume porţiuni mai reliefate ce alternează cu zone mai plane;
  • schimbarea rapidă a dimensiunilor în timp;
  • dimensiuni mai mari de 6 mm.
Cancer de piele 1

Diagnosticare

Diagnosticarea cancerului de piele este făcută de medicul dermatolog și presupune o serie de investigații.

În primul rând, este vorba despre o examinarea clinică, generală a pielii. Medicul va folosi un dispozitiv special, numit dermatoscop, pentru a vedea dacă există formaţiuni suspecte. În cazul în care apar unele suspiciuni, atunci sunt cerute teste de evaluare suplimentare, precum:

  • biopsia cutanată - presupune prelevarea unei probe de piele pentru analizarea ei în laborator. Prin această analiză, medicul anatomopatolog poate spune dacă ai cancer de piele și despre ce tip de cancer este vorba;
  • teste de imagistică pentru analiza ganglionilor limfatici (acest test este necesar uneori după ce a fost confirmată prezența cancerului de piele);
  • îndepărtarea ganglionilor limfatici și realizarea unei biopsii (ajută la stabilirea stadiului de dezvoltare a tipului de cancer).

Stadiile de dezvoltare a cancerului sunt clasificate de specialiști între I și IV, unde stadiul I înseamnă acele tumori maligne aflate într-o fază incipientă de dezvoltare, de dimensiuni mici și care afectează o singură zonă. Stadiul IV indică o formă de cancer avansat, răspândit la nivelul mai multor organe (oase, creier, ficat, plămâni).

Tratament

Tratamentul cancerului de piele depinde de ceea ce medicul dermatolog descoperă în momentul diagnosticării:

  • stadiul de dezvoltare în care se află tumora;
  • mărimea tumorii;
  • profunzimea tumorii;
  • localizarea tumorii;
  • tipul de cancer identificat.

Odată clarificate toate aceste aspecte, medicul dermatolog împreună cu medicul oncolog decid împreună cum poate fi tratat cancerul de piele.

Principalele metode de tratament sunt:

  • înghețarea leziunilor cutanate precanceroase (numită și criochirurgie, procedura presupune înghețarea leziunilor cu azot lichid; după dezghețare, acestea se necrozează şi se desprind de pe suprafața pielii);
  • chirurgia excizională (această procedură presupune îndepărtarea chirurgicală clasică, cu bisturiul, a tumorii canceroase de la nivelul pielii);
  • chirurgia Mohs (procedura este folosită pentru cancerele de piele cu risc mare de recidivă locală);
  • radioterapia (este o procedură folosită atunci când celulele canceroase nu pot fi îndepărtate printr-o intervenție chirurgicală clasică; ea folosește fascicule de energie de mare putere prin care celulele tumorale sunt ucise);
  • chimioterapia (presupune folosirea fie a unor creme sau loțiuni care conțin agenți citostatici și care se aplică direct pe piele, fie a unor citostatice injectate intravenos în organism, pentru cancerele de piele aflate în stadiu avansat și care s-au răspândit deja la alte organe importante);
  • terapia fotodinamică (este o combinație de medicamente cu rolul de a sensibiliza pielea la lumină și expunerea tumorii la lămpi ce emit lumină de anumite lungimi de undă care distruge celulele canceroase din piele);
  • terapia biologică (presupune stimularea sistemului imunitar propriu al pacientului pentru distrugerea celulelor canceroase).

Complicații

Nedepistat și netratat la timp, cancerul de piele avansează și se poate extinde și la nivelul unor organe vitale precum oase, creier, plămâni ori ficat și poate duce la decesul pacientului. De aceea este extrem de important să rămânem vigilenți şi să ne adresăm dermatologului de fiecare dată când o formaţiune de pe piele ne ridică suspiciuni.

Prevenție

Respectarea câtorva reguli simple poate ține departe riscul de a face cancer de piele:

  • evită expunerea îndelungată la soare vara, mai ales la orele de risc 11:00-14:00;
  • folosește, indiferent de anotimp, creme cu protecție solară, mai ales dacă ai o piele mai deschisă la culoare sau cu multe alunițe;
  • poartă haine deschise la culoare pe timpul verii;
  • evită bronzul artificial;
  • evită unele medicamente care pot sensibiliza pielea (dacă nu știi care sunt acestea, întreabă un medic dermatolog);
  • monitorizează frecvent alunițele care îți ridică semne de întrebare și, dacă observi schimbări, mergi de urgență la medic.

Bibliografie

  1. “Types of Skin Cancer.” Aad.org, 2022, www.aad.org
  2. Habif TP. Premalignant and malignant nonmelanoma skin tumors. In: Clinical Dermatology: A Color Guide to Diagnosis and Therapy. 6th ed. St. Louis, Mo.: Saunders Elsevier; 2016.
  3. Elsevier. “Clinical Decision Support You Can Trust | ClinicalKey.” Elsevier.com, 2022, www.elsevier.com
  4. “Skin Cancer - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2020, www.mayoclinic.org

Echipa medicală - Oncologie și Dermatovenerologie

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.