Publicat la: 
21/06/2018

Dementa

Activitatea fizica are un rol important in prevenirea dementei, insa pentru a identifica mai eficient factorii de risc, oamenii de stiinta se vor concentra din ce in ce mai mult pe big data si cercetari genetice, au declarat expertii la Congresul Academiei Europene de Neurologie din Lisabona, conform alphagalileo.org.

Intrebarea daca activitatea fizica poate preveni dementa si, daca da, cum, este o problema de cercetare de interes. "Astazi stim ca starea fizica buna asigura, de asemenea, un creier sanatos. In plus, studiile observationale sugereaza ca indivizii care sunt activi fizic au si un statut cognitiv mai bun", a declarat Prof Ana Isabel Verdelho la al patrulea Congres al Academiei Europene de Neurologie (EAN) din Lisabona.

Ana Isabel Verdelho conduce un studiu care investigheaza daca activitatea fizica poate preveni efectiv daunele cognitive cauzate de tulburarile circulatorii ale creierului. Cautarea de participanti la studiu este dificila. Daca indivizii care au fost activi fizic de-a lungul vietii lor nu dezvolta dementa, nu poti ajunge neaparat la concluzia ca activitatea fizica este motivul. Aceste persoane ar fi putut sa ia si alte decizii bune, de exemplu, o dieta sanatoasa sau controale regulate pentru factorii de risc vascular.

Studiul care se desfasoara acum compara subiecti care au in comun o boala vasculara a creierului. Participantii sunt randomizati in doua grupuri, unul cu activitate fizica supravegheata, iar celalalt fara activitate fizica supravegheata. Scopul este de a stabili daca activitatea fizica este asociata in mod specific cu rezultate cognitive mai bune.

Factori de risc pentru dementa

Factorul de risc principal este varsta, cu cat este mai in varsta o persoana, cu atat este mai mare probabilitatea ca aceasta sa sufere de dementa. Un al doilea factor de risc are legatura cu educatia formala. Dr. Verdelho a explicat: "Daca oamenii sunt activi mental toata viata, dementa incepe mai tarziu. Unul dintre motive ar putea fi faptul ca deficitele apar mai tarziu intr-un creier foarte activ".

Factorii vasculari, cum ar fi hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, obezitatea si colesterolul, sunt, de asemenea, cruciali. "Impactul acestor factori negativi este deosebit de important, daca apar deja la o varsta tanara. Majoritatea oamenilor nu fac controale cand au 30 sau 40 de ani pentru a vedea daca au hipertensiune arteriala. Dar, pentru a preveni dementa, ar trebui sa incepem cu examinari preventive mai devreme. "Nutritia are si ea un rol cheie. Ca si in multe alte afectiuni, o dieta mediteraneana, adica o dieta bogata in peste, legume si ulei de masline, s-a dovedit ca ajuta la prevenirea dementei," spune Prof. Verdelho.

Big data si dementa

O problema cu care se confrunta cercetarea in domeniul dementei este aceea ca simptomele bolii raman invizibile pana cand acestea afecteaza considerabil pacientul. Prin urmare, este dificil sa gasim pacienti pentru studii randomizate privind prevenirea dementei". In plus, datele obtinute din studii permit doar concluzii cu privire la grupurile de pacienti investigate si nu la populatia generala.

In aceste conditii, cercetatorii spera la progrese prin big data, care implica inregistrarea si analizarea unor cantitati tot mai mari de date, in perioade mai scurte de timp. Posibilitatile sunt promitatoare. Prof. Verdelhospune ca ''astfel am putea imbunatati modelele existente privind evolutia dementei, am putea intelege mai bine factorii de risc si cauzele bolii si am pune diagnosticul mai devreme. In plus, distributia resurselor ar putea fi optimizata si tratamente adaptate ar putea fi puse la dispozitia pacientilor care prezinta evolutii specifice ale bolii. Toate acestea s-ar putea intampla, daca vom include date din dosare electronice de sanatate, date despre biomarkeri moleculari si date de la mHealth , adica date de la dispozitive electronice mobile, cum ar fi telefoanele inteligente.

Cu toate acestea, big data ridica o serie de probleme tehnice si stiintifice, precum si intrebari legate de legislatia privind protectia datelor. "Seturile de date mai mari nu sunt neaparat seturi de date mai bune. Precizia si analiza critica vor fi importante pentru utilizarea optima a acestor date," spune prof. Verdelho.

Cautarea genelor implicate in dementa

O alta abordare relativ noua in cercetarea privind dementa implica genetica sau diagnosticul genetic. "Vom profita foarte mult de aceasta directie in viitor. Dar aceasta abordare nu a adus inca nici o terapie eficienta pentru vindecarea dementei sau incetinirea progresului", a mentionat Prof. Verdelho.

Variantele a trei gene - UNC5c, ENC1 si TMEM106B - cresc capacitatea de a rezista schimbarilor patologice de genul celor care apar la Alzheimer, accidente vasculare cerebrale si alte neuropatologii. TMEM106B este, de asemenea, cunoscuta ca o gena de protectie in ceea ce priveste dezvoltarea de tipuri de dementa frontotemporala. ''Boala Alzheimer reprezinta 50 pana la 75% din cazurile de dementa. Genele asociate cu etiologia sa (APP, PSEN1, PSEN2) au fost descoperite acum 30 de ani. Cu toate acestea, aceste gene Alzheimer au, de asemenea, mutatii ale caror patogenitate este necunoscuta. si inca nu exista nici un test prin care sa se poata face o distinctie intre varianta genetica care permite aparitia Alzheimer si variantele neutre ", a constatat prof. Verdelho.

Dementa este o boala cu o serie de simptome, cum ar fi pierderea memoriei, tulburari cognitive si schimbari comportamentale care afecteaza in mod considerabil viata de zi cu zi. 47 de milioane de oameni din intreaga lume sufera de dementa. Pana in 2050, vor exista 131 milioane. Prin urmare, dementa reprezinta o povara sociala si economica majora.

https://www.alphagalileo.org/en-gb/Item-Display/ItemId/165038?returnurl=https://www.alphagalileo.org/en-gb/Item-Display/ItemId/165038

Specialitate: 
Adaugă comentariu nou

Echipa medicala MedLife - Neurologie

Medic Primar
Medic specialist...
Medic Specialist
Profesor Doctor
  •  
  • 1 of 12

Articole similare

Persoanele care sunt subponderale la varsta mijlocie prezinta un risc de dementa cu 30% mai mare in comparatie cu persoanele care au o greutate corporala considerata normala, potrivit unui studiu realizat de curand in Marea Britanie, citat de Mediafax. Persoanele obeze par a fi mai bine protejate impotriva dementei, intrucat in cazul lor...
Oamenii de stiinta au descoperit, printr-un nou studiu, o noua forma de dementa, care are simptome similare cu boala Alzheimer, numita LATE (limbic – predominant Age – related TDP – 43 Encephalopathy). Numele reuneste afectiunile identificate anterior, care au legatura cu o proteina ce afecteaza regiunile creierului. Astfel, apar probleme de...
Activitatea fizica are un rol important in prevenirea dementei, insa pentru a identifica mai eficient factorii de risc, oamenii de stiinta se vor concentra din ce in ce mai mult pe big data si cercetari genetice, au declarat expertii la Congresul Academiei Europene de Neurologie din Lisabona, conform alphagalileo.org. Intrebarea daca activitatea...
Barbatii si femeile cu varste intre 50 si 60 de ani, care pana la aceasta varsta au consumat alcool in exces, sunt predispuse la dementa, putand manifesta probleme grave de memorie in urmatorii 20 de ani din viata, potrivit unui studiu publicat in "The American Journal of Geriatric Psychiatry", scrie  BBC. Studiul intareste teza deja...
Mentalitati gresite: "Nu se poate face nimic!" / Foto: Vimeo In lume exista 24,3 milioane de persoane cu dementa. Anual sunt diagnosticate 4,6 milioane de cazuri noi, un caz la fiecare 7 secunde. In 2020 se estimeaza o crestere a numarului de persoane cu dementa la 42,3 milioane, iar in 2040 la 81,1 milioane. In Romania exista aproximativ 200....