Publicat la: 
9/05/2014

Primul organism viu semi-sintetic din lume, care largeste astfel spectrul vietuitoarelor din natura, a fost creat recent de oamenii de stiinta americani, potrivit unui studiu publicat in revista Nature.

Informatia genetica a tuturor organismelor vii este scrisa in ADN-ul lor sub forma unui lant de patru molecule de baza - sau "litere" -, ce constituie alfabetul vietii: adenina (A), timina (T), guanina (G) si citozina (C). In structura de elice dubla a ADN-ului, descoperita in urma cu 60 de ani de James D. Watson si Francis Crick, aceste litere sunt organizate in doua perechi de baze: A-T si C-G, noteaza Mediafax.

Ideea de a imbogati acest alfabet al vietii cu perechi de baze care nu exista in natura nu este una noua.

Cercetatorii condusi de Floyd Romesberg de la Intitutul Scripps din La Jolla, Statele Unite, care lucreaza la acest proiect de la sfarsitul anilor '90, au descris miercuri in studiul publicat in revista Nature primul exemplu de organism viu semi-sintetic, capabil sa gazduiasca in ADN-ul sau o pereche de baze artificiala.

"Doar doua perechi de baze ale ADN-ului, A-T si C-G, codeaza toata diversitatea vietii de pe Terra. Ceea ce am facut noi, un organism ce contine de o maniera stabila aceste doua perechi de baze, plus o a treia pereche, nu exista in stare naturala", a explicat coordonatorul studiului.

Cercetatorii au dezvoltat mai intai o noua pereche de baze, pe baza a doua molecule denumite d5SICSTP si dNaMT. Ei au sintetizat apoi un fragment de ADN circular, o plasmida, continand cele trei perechi de baze, si l-au inserat in celulele unei bacterii Escherichia coli.

Spre marea lor surpriza, cercetatorii au constatat ca aceste celule de E. coli pot sa multiplice in mod corect ADN-ul semi-sintetic astfel creat. Ei au trebuit totusi sa le dea o mana de ajutor, gasind un "transportor" - furnizat de o specie de microalge - pentru a importa artificial noile blocuri de constructie moleculara in interiorul celulelor.

Aceasta limita ar trebui sa ii linisteasca pe scepticii care se tem de emergenta necontrolata a unor noi forme de viata, spun savantii americani. Transportorul actioneaza intr-adevar ca un intrerupator: fara el, noile baze dispar din genomul celulei.

"Tentativele de a extinde alfabetul genetic pun sub semnul intrebarii, de o maniera curajoasa, ideea naturii universale a ADN-ului si se expun potential in fata criticilor despre intelepciunea unui astfel de demers", au declarat Ross Thyer si Jared Ellefson, cercetatori la Universitatea Texas, intr-un editorial publicat tot in revista Nature.

Biologia sintetica ar putea avea numeroase aplicatii interesante, potrivit oamenilor de stiinta, precum productia de noi medicamente si inventarea unor noi forme de nanotehnologii.

A.C.

Specialitate: 
Comentarii

Titlul nu are legatura cu ce s-a realizat efectiv in laborator.

Nu au creat nimic nou, ci au inserat intr-o bacterie foarte normala un fragment de ADN care includea o portiune ne-standard (si nefunctionala, ne-utila la ceva!). Au mai inserat un transportor (sau poate codul genetic pentru sinteza sa). Bacteria a facut copierea prin mijloace proprii a ADN-ului standard iar in cazul celui nestandard a depins de noul transportor ca sa realizeze unul din procesele pe care se bazeaza copierea.

ADN-ul nestandard inserat a fost copiat dar a ramas la fel de nefunctional, fara vreun efect in viata bacteriei (doar consuma resurse in plus la copiere)!

Per total avem aceeasi bacterie ca la inceput, dar un pic mai plina de balast. Nu e nimic nou creat.

Desigur, experimentul are o relevanta stiintifica si este un pas inainte, doar ca nu este ceea ce se pretinde in titlu.

Echipa medicala MedLife - Endocrinologie, Genetica

Toma Sebastian,Medic Specialist
Medic Specialist
Jardan Cerasela,Medic Specialist
Medic Specialist
Doctor in...

Articole similare

Pierderea unei sarcini este o experienta dificila pentru o femeie , mai ales daca aceasta isi doreste foarte mult un copil, a avut probleme de fertilitate sau a suferit unul sau mai multe avorturi spontane in antecedente. Riscul unui avort spontan este de aproximativ 20%, riscul crescand pe masura ce varsta partenerilor este mai avansata. Cititi...
Madis Tiik / Foto: Tarus Media Estonia este una dintre tarile europene care a implementat cel mai bine si in cel mai scurt timp sistemul eHealth. 80% dintre retetele prescrise in aceasta tara sunt in format electronic, iar 47% dintre cetateni au fise medicale electronice. Dr. Madis Tiik, CEO al fundatiei pentru implementarea sistemului eHealth...
Berea este buna / Foto: Reuters Berea este buna. Contine vitamine, minerale si antioxidanti esentiali. Consumata in cantitati moderate, are efecte benefice in reducerea riscului de boli cardiovasculare, diabet sau osteoporoza. In plus, reface pierderile hidrominerale care se produc in timp ce transpiram, facilitandu-ne o recuperare...
Termenul de cuperoza defineste popular inrosirea partii centrale a fetei, cu vinisoare vizibile in special pe aripile nasului. Impactul psiho-soacial este considerabil caci nasul rosu se asociaza adesea, pe nedrept uneori, cu consumul de alcool. In plus, inrosirea brusca la fata tradeaza cele mai mici emotii. Este vorba de regula despre o...
Nasterea la varste fragede implica riscuri pentru mama si fat / Foto: PhotoXpress Am citit despre cazul fetitei din Romania care a nascut la varsta de 10 ani, in Spania. Eu insami am fost oarecum un copil cu copil. Am ramas insarcinata la 14 ani si jumatate. Am nascut la 15 ani intr-un spital din Bucuresti. Tatal copilului meu este fiul unor...