Proctoscopie: ce este, etape, recomandări, riscuri

Ce este și în ce constă proctoscopia

Proctoscopia este adesea efectuată pentru a detecta cauzele sângerării rectale, pentru a evalua prezența hemoroizilor, polipilor sau a altor anormalități ale rectului. De asemenea, poate fi utilizată pentru a monitoriza evoluția bolilor inflamatorii intestinale sau pentru a verifica eficacitatea tratamentelor pentru diverse afecțiuni rectale.

Pentru a permite o examinare clară, rectul trebuie să fie gol. În general, pacienților li se va cere să utilizeze o clismă sau un laxativ pentru a se asigura că rectul este curățat complet înainte de procedură.

În timpul procedurii, pacientul este, de obicei, așezat pe o masă, în poziție genupectorală (pe mâini și genunchi) sau în poziție laterală stângă cu genunchii îndoiți spre piept. După lubrifierea anală și a proctoscopului, medicul introduce cu grijă instrumentul în rect. Uneori, pentru o vizualizare mai bună, medicul poate introduce o cantitate mică de aer prin proctoscop pentru a extinde rectul, iar acest lucru poate provoca o ușoară senzație de umflare.

Medicul examinează atent pereții rectului și, dacă este necesar, poate recolta probe de țesut (biopsii) pentru analize ulterioare. După examinare, proctoscopul este îndepărtat cu grijă.

Recomandări înainte de proctoscopie

Pregătirea corespunzătoare înainte de proctoscopie este esențială pentru ca medicul să poată vedea clar interiorul canalului anal şi rectului:

• curățarea rectului - pacientului i se poate cere să folosească o clismă cu o soluție de curățare sau un laxativ ușor pentru a golii complet rectul de fecale; acest lucru va permite medicului să aibă o vizualizare clară a pereților rectului;
• alimentație - se poate recomanda ca pacientul să consume o dietă lichidă sau să aibă restricții alimentare cu o zi înainte de procedură;
• medicamente - dacă pacientul ia anumite medicamente, cum ar fi anticoagulantele sau medicamente pentru diabet, ar trebui să informeze medicul înainte de procedură; medicul poate oferi instrucțiuni specifice privind administrarea acestor medicamente în ziua examinării;
• alte recomandări medicale - pacientul ar trebui să informeze medicul dacă are alergii, în special la anestezice sau la alte medicamente, sau dacă are probleme de sângerare;
• confort - este posibil ca pacientul să dorească să poarte haine lejere în ziua examinării și să fie însoțit de o altă persoană, în special dacă se așteaptă să primească anestezice sau sedative;
• informații medicale - este util să aveți la îndemână toate informațiile medicale relevante, inclusiv istoricul medical, orice simptome pe care le-ați avut și lista medicamentelor pe care le luați;
• întrebări și îngrijorări - este un moment bun să discutați cu medicul orice întrebări sau îngrijorări pe care le aveți despre procedură. Acest lucru vă poate ajuta să vă simțiți mai pregătit și mai încrezător în ziua examinării.

Este important să urmați toate instrucțiunile medicului cu atenție pentru a vă asigura că proctoscopia se desfășoară fără probleme și că rezultatele sunt cât se poate de precise.

Riscuri asociate cu această procedură

Ca orice procedură medicală, proctoscopia vine cu un set de potențiale riscuri, deși majoritatea sunt rare:

• sângerare - o sângerare ușoară poate apărea, în special dacă au fost îndepărtaţi polipi sau a fost efectuată o biopsie; în cazuri rare, sângerarea poate fi mai severă și poate necesita tratament;
• perforarea (ruptura) rectului - acesta este un risc rar, dar grav; instrumentele folosite în timpul proctoscopiei pot perfora peretele rectului, ceea ce poate necesita o intervenție chirurgicală pentru reparare;
• infecție - deși este rară, există o posibilitate de a dezvolta o infecție după proctoscopie, mai ales dacă a fost efectuată o biopsie sau au fost îndepărtate leziuni;
• reacții la sedative sau anestezice - dacă se utilizează sedative sau anestezice în timpul procedurii, există întotdeauna un risc de reacții adverse la aceste medicamente;
• durere sau disconfort - unii pacienți pot experimenta crampe sau disconfort după procedură, dar acestea sunt, de obicei, temporare;
• răspuns vagal - unele persoane pot avea un răspuns vagal în timpul procedurii, care poate duce la amețeală, paloare sau chiar scăderea tensiunii arteriale;
• complicații legate de afecțiuni preexistente - persoanele cu anumite afecțiuni de sănătate (cum ar fi boli cardiace) pot prezenta riscuri suplimentare atunci când sunt sedate sau se supun la proceduri invazive.