MEDICINA GENERALA

15 Decembrie 2010

Raport: 40% dintre copiii romi din Romania sufera de subnutritie severa, 45,7% nu au fost niciodata vaccinati si doar 20% merg la gradinita

Raport: 40% dintre copiii romi din Romania sufera de subnutritie severa, 45,7% nu au fost niciodata vaccinati si doar 20% merg la gradinita

Aproape jumatate dintre copiii romi nu sunt vaccinati / Foto: Reuters

Rata mortalitatii infantile in randul copiilor romi din Romania este de patru ori mai ridicata decat media nationala, aproximativ 40% dintre acestia sufera de subnutritie severa, in jur de 50% dintre ei nu au fost vaccinati niciodata si doar 20% sunt inscrisi la gradinita - sunt concluziile Raportul National privind Incluziunea Romilor in Servicii de Dezvoltare Timpurie a Copilului (IRSDTC) pentru Romania, realizat in cadrul Consultarii Nationale privind Incluziunea Romilor in Servicii de Dezvoltare Timpurie a Copilului.

Date privind sanatatea in randul populatiei rome:

  • Romii au o stare a sanatatii foarte proasta, cauzata de saracie, de conditiile sanitare precare si de lipsa infrastructurilor de baza in comunitatile de romi, numarul mic de centre medicale in zonele locuite de romi si/sau distanta mare pana la cel mai apropiat centru, de lipsa documentelor de identitate si de marginalizarea si discriminarea in ceea ce priveste accesul la serviciile medicale.
  • Speranta de viata a romilor este de aproximativ 64 de ani, fata de cea a romanilor in general, care este de aproape 70 de ani.
  • Mortalitatea infantila la romi este de trei sau de patru ori mai ridicata decat media nationala. Peste 40% din copiii din gospodariile rome sunt subnutriti, izolati si infometati. La 45,7% din copiii romi nu li se administreaza vaccinurile prevazute de Planul National de Imunizare, desi acestea sunt obligatorii si gratuite. Copiii care traiesc in ghetouri izolate si in zone rurale sunt cei mai expusi, deoarece aproximativ 50% dintre acestia nu sunt vaccinati impotriva niciunei boli.
  • Sanatatea femeilor rome si mortalitatea materna reprezinta o problema, nu numai din cauza factorilor socio-economici, dar si din cauza practicilor culturale cum ar fi, pe de o parte, accesul la serviciile medicale si pe de alta parte, practica unor grupuri de romi a mariajelor si a sarcinilor timpurii. In multe comunitati de romi, copilaria se incheie foarte repede pentru ca varsta casatoriei este mai mica decat in randul populatiei majoritare.
  • Sarcina la adolescente: traditia casatoriilor aranjate si a stereotipurilor legate de sexe reprezinta factori importanti pentru rata ridicata a sarcinilor in randul adolescentelor rome. Alti factori: necunoasterea metodelor de prevenire a sarcinilor, lipsa accesului la servicii medicale si contraceptive, nivelul scazut de educatie; fetele expuse la violenta domestica sau la certuri in familie in timpul copilariei - si acestea cauzate de saracie - este mai probabil sa ramana insarcinate in adolescenta, iar riscul acesta creste proportional cu numarul experientelor negative din copilarie.
  • Impactul asupra copilului: nasterile precoce pot afecta dezvoltarea psihosociala a sugarului. Incidenta dizabilitatilor de dezvoltare si a problemelor comportamentale este mai mare la copiii ai caror mame sunt adolescente. Un studiu a sugerat ca este mai putin probabil ca mamele adolescente sa isi stimuleze bebelusul prin comportamente afective cum ar fi atingerile, zambetele si comunicarea verbala sau sa fie sensibile si receptive la nevoile acestuia.

Educatie

  • Cam o treime dintre familiile rome si mai mult de jumatate din populatia majoritara considera ca limba romani nu ar trebui sa se predea la scoala. (Raportul national RECI, 2010).
  • Sub 3% din copiii romi sunt inscrisi la crese. Accesul copiilor romi la invatamantul prescolar este foarte limitat: 61% au fost inregistrati pentru invatamantul prescolar in anul 2000-2001, dar numai 20% au fost inscrisi realmente la gradinite.
  • Ca urmare a segregarii, scolile primare in care copiii romi si/sau cei cu nevoi speciale formeaza majoritatea sunt de obicei de proasta calitate: calificarile profesionale ale cadrelor didactice si conditiile in care functioneaza sunt in general necorespunzatoare.
  • La nivel secundar, 79% din romanii cu varste intre 15-18 merg la scoala spre deosebire de romii cu aceleasi varste, care nu merg la scoala decat in proportie de 36%.
  • In cazul romilor, se observa o lipsa clara a serviciilor de educatie prescolara, accesul greu, lipsa sprijinului financiar si intelectual din partea familiilor si adesea prejudecatile despre copiii romi din sistemul de educatie. Rezultate Focus grup cu parinti, Craiova, iunie 2010, doua exemple: Daca lua note bune, profesoara zicea : Vedeti? A luat note bune chiar daca e tiganca. / Parintii copiilor neromi refuzau sa-si trimita copiii in clasele unde erau si elevi romi, cereau sa fie mutati.
  • In 2007, aproape 12% din copiii romi cu varste intre 7 si 16 ani au abandonat scoala inainte de a termina invatamantul obligatoriu. 47,6% din copiii care au abandonat scoala au ramas repetenti o data, 38% de doua ori si 12% de trei ori (studiu 2010). In total, peste 80% din copii nescolarizati sunt romi si cel putin 18% din copiii romi raman fara educatie.
  • Participarea la ciclurile urmatoare de invatamant, inclusiv cel secundar, atinge doar nivelul de 0,1%. S-a calculat ca 28% din populatia roma este analfabeta functional.

De ce isi inscriu romii copiii la gradinita

  • Principalul motiv pentru care parintii romi isi inscriu copiii la gradinita este constientizarea nevoii de educatie si pregatire pentru scoala (47,8%). 7,4% au fost nemultumiti de progresul copiilor in dezvoltare si 9,6% s-au aratat ingrijorati de mediul social din gradinita.

De ce nu isi inscriu parintii romi copiii in serviciile de educatie timpurie

  • Motivul cel mai frecvent invocat de parintii romi este absenta serviciilor in imediata apropiere a locuintelor lor, cel mai adesea motivul inaintat de parintii din mediul rural. Un al doilea motiv este lipsa de resurse financiare, iar apoi preferinta mamelor de a sta acasa si de a avea grija de copiii lor mici. Alte motive pentru care nu se fac inscrieri sunt: prefera sa tina copiii acasa cand sunt foarte mici; serviciile furnizate de gradinita nu stimuleaza suficient copiii, nu pot avea incredere in personal etc. Printre motivele pentru care parintii romi isi retrag copiii din gradinite sau permit abandonul sunt: motive financiare (44,7%) nivelul scazut de educatie oferit (34%), emigrare (12,8%); imaturitatea copilului sau starea sanatatii (8,5%). De asemenea, exista si motive legate de perceptia parintilor legata de dezinteresul profesorilor, locuri insuficiente in gradinita, practici discriminatorii etc.

Date demografice:

  • Romania inregistreaza cea mai mare concentrare de romi dintre tarile europene. Recensamantul oficial din 2002 releva ca doar 535140 persoane (2,47% din totalul populatiei) s-au declarat romi. Conform Institutului de cercetare a calitatii vietii, numarul de romi autoidentificati si heteroidentificati si de ceilalti ca fiind romi este de 1,5 milioane (6,7% din populatia totala). Amnesty International mentioneaza cifra de 2.2 milioane de romi sau aproape 10% din populatie.

Saracia in randul populatiei rome:

  • In perioada 2006-2008 rata saraciei la nivel national era de 23%. Rata saraciei in randul romilor din Romania era de 67% (raport Banca Mondiala, 2010).
  • Peste 50% din romi si 60% din comunitatile de romi traiesc cu mai putin de 4,30 dolari pe zi (Dumitru Sandu, 2005, Comunitatile de Romi din Romania - O harta a saraciei comunitare realizata prin sondajul PROROMI, Banca Mondiala, Bucuresti). 21% traiesc cu mai putin de 2,15 dolari pe zi.
  • 74% din comunitatile de romi se confrunta cu probleme grave legate de venituri, 67% dintre acestea au si grave probleme de accesibilitate, iar 23% nu au electricitate si/sau apa potabila.
  • Cifrele privind incadrarea in munca a romilor sunt, conform estimarilor, cu 26% mai mici decat media incadrarii in munca a barbatilor. Acestea pot fi puse pe seama oportunitatilor mai putine oferite pentru munca necalificata si uneori pe seama unor practici de recrutare discriminatorii.
  • Numai unul din opt adulti romi apti de munca are calificare obtinuta in invatamantul secundar. Nivelul scazut de educatie se reflecta si in veniturile obtinute de angajatii romi - cu 55% mai putin decat majoritatea (studiu Banca Mondiala 2010).
  • Cel mai adesea, romii locuiesc la periferia localitatilor - 68% din romi fata de 46% din alte grupuri. O evaluare din 2007 arata ca 72% din drumurile din comunitatile de romi sunt drumuri neasfaltate fata de 48% in localitatile locuite de alte grupuri.

Perceptia majoritara asupra minoritatii rome in Romania

  • Un studiu realizat in 2009 de Gallup pentru Agentia pentru Drepturile Fundamentale a Uniunii Europene arata ca dintre toate grupurile din tarile membre, grupul etnic de romi este cel mai expus discriminarii.
  • Perceptia majoritatii asupra minoritatii rome se concentreaza pe stereotipurile de infractionalitate, violenta, lipsa de interes pentru scolarizare etc. 72% considera ca majoritatea romilor incalca legea si 20% considera ca este necesara interzicerea accesului romilor in anumite magazine sau baruri. Conform sondajului, chiar daca 31% dintre respondenti nu au interactionat cu romi in ultimele sase luni, 64% au considerat ca romii sunt mai violenti decat membrii altor grupuri etnice, cum ar fi romanii, maghiarii etc. Cand li s-a cerut sa spuna primul lucru care le vine in minte cand aud cuvantul rom, 23% dintre respondenti au mentionat aspecte legate de infractionalitate, furturi si cersetorie; 10% au vorbit despre oameni fara educatie sau murdari; 5% au mentionat detestabil sau respingator si doar 16% i-au considerat pe romi ca fiind oameni normali. Pe de alta parte, raportul ADF arata ca Romania inregistreaza cel mai scazut nivel al discriminarii fata de romi dintre toate tarile incluse in sondaj.
  • 40% din romani considera ca este rau sau foarte rau sa aiba loc casatorii mixte intre romi si ne-romi; 25% cred ca copiii romi nu ar trebui sa se joace cu copii din alte grupuri etnice; si 35% din respondentii ne-romi considera ca nu este recomandat ca populatiile sa locuiasca amestecat (INSOMAR, 2009). Peste 60% dintre romani cred ca tratamentul aplicat acum romilor este legitim. Majoritatea este de acord cu afirmatia urmatoare: Daca as fi angajator, nu as angaja un rom pentru ca cei mai multi dintre ei sunt lenesi si fura. Perceptia majoritatii valideaza si tratamentul discriminatoriu pe care il primesc romii, majoritatea respondentilor sugerand ca romii primesc ceea ce merita.

Citeste pe larg Raportul National privind Incluziunea Romilor in Servicii de Dezvoltare Timpurie a Copilului (IRSDTC) pentru Romania - rezumat (Download in format .pdf)

Date privind raportul

La consultare au participat reprezentanti ai diferitelor ministere din Romania, ai organizatiilor neguvernamentale si institutiilor academice, care au dezbatut aspecte precum privarea si discriminarea grava a copiilor de etnie roma in ceea ce priveste accesul acestora la servicii de sanatate, educatie si protectie sociala.

IRDTC este un proiect coordonat de UNICEF, impreuna cu Fondul pentru Educatia Romilor (FER) si Fundatia pentru o Societate Deschisa (FSD). Scopul proiectului este de a aduna date si informatii legate de incluziunea copiilor romi in servicii de dezvoltare timpurie, in patru tari din Europa Centrala si de Est (ECE) si din Europa de Sud-est (ESE): Cehia, Macedonia, Romania si Serbia. Metodologia cercetarii a fost elaborata de Dr. John Bennett, expert principal european in domeniul politicilor de dezvoltare timpurie a copilului. Studiul este completat de analize privind costurile financiare ale serviciilor actuale de dezvoltare timpurie a copilului si de simulari de costuri de care sa tina cont guvernele pe viitor, cu atentie deosebita asupra familiilor defavorizate si marginalizate.

Consultarea Nationala a fost organizata in cadrul parteneriatului UE-UNICEF din proiectul Initiativa Start Bun pentru Romi (ISBR), finantat de Uniunea Europeana, ce are drept scop abordarea unor masuri de promovare a Dezvoltarii Timpurii a Copilului ca punct de plecare pentru asigurarea incluziunii sociale a copiilor romi. Proiectul ISBR este implementat in sase tari: Cehia, Ungaria, Macedonia, Romania, Serbia si Spania. Rezultatele estimate sunt dezvoltarea capacitatii factorilor competenti si ale furnizorilor de servicii de a include copiii romi in interventii de dezvoltare timpurie a copilului si de a consolida si extinde serviciile existente in vederea acceptarii si implementarii unor abordari inclusive in domeniul ingrijirii si educatiei timpurii.

Printre activitatile proiectului se numara cercetare, advocacy, dezvoltarea capacitatilor si comunicare, cu accent pe importanta asigurarii faptului ca toti copiii, inclusiv cei mai defavorizati si mai marginalizati, cum sunt cei de etnie roma, au sansa la cel mai bun inceput in viata.

Citeste si:

Emma Olaru, MedLive.ro



Medici PEDIATRIE

CE
COJOCARU EMANUELA
Medic specialist
COJOCARU EMANUELA
Medic specialist

Pediatrie

Petrescu Olimpia-Mihaela
Petrescu Olimpia-Mihaela
Medic primar
Petrescu Olimpia-Mihaela
Medic primar

Pediatrie

Preda Monica
Preda Monica
Medic Primar
Preda Monica
Medic Primar

Pediatrie

TM
Todor Mariana
Medic Specialist
Todor Mariana
Medic Specialist

Pediatrie

GE
Goidea Eva
Medic primar
Goidea Eva
Medic primar

Pediatrie

Iacob Daniela
Iacob Daniela
Medic Primar
Iacob Daniela
Medic Primar

Pediatrie

Preda Brindusa-Catrinel
Preda Brindusa-Catrinel
Medic Specialist
Preda Brindusa-Catrinel
Medic Specialist

Pediatrie

Marianut Zoia
Marianut Zoia
Medic Primar
Marianut Zoia
Medic Primar

Pediatrie

Vezi toți medicii

©2022 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.