Sânge: compoziție, rol, importanță pentru organism

Compoziția sângelui

Sângele este un țesut conjunctiv lichid compus din două elemente principale: plasma și elementele figurate (celulele sanguine). Aproximativ 55% din volumul total al sângelui este reprezentat de plasmă, în timp ce restul de 45% este ocupat de celule. Această compoziție echilibrată îi permite să îndeplinească multiple funcții fiziologice.

Plasma sanguină

Plasma este o soluție apoasă, galben-pal, formată în proporție de peste 90% din apă. Aceasta servește ca mediu de transport pentru celulele sanguine și pentru numeroase substanțe dizolvate. În plus față de apă, plasma conține proteine precum albumina (care menține presiunea osmotică), globulinele (cu rol în imunitate) și fibrinogenul (implicat în coagulare).

Electroliții din plasmă – cum ar fi sodiu, potasiu, calciu, magneziu și clor – contribuie la echilibrul acido-bazic și la activitatea neuromusculară. De asemenea, plasma transportă nutrienți (glucoză, aminoacizi, lipide), hormoni, enzime și reziduuri metabolice (uree, creatinină, acid uric), care trebuie eliminate de către rinichi sau ficat.

Elementele figurate

Elementele figurate includ eritrocitele, leucocitele și trombocitele, fiecare având funcții și caracteristici morfologice distincte. Ele sunt produse în măduva osoasă hematogenă, iar cantitatea și raportul lor sunt esențiale pentru buna funcționare a organismului.

Eritrocitele, sau globulele roșii, sunt cele mai numeroase celule din sânge. Ele nu au nucleu și conțin hemoglobină, o proteină specializată în transportul oxigenului de la plămâni către țesuturi și al dioxidului de carbon în sens invers. Durata lor de viață este de aproximativ 120 de zile.

Leucocitele, sau globulele albe, sunt implicate în apărarea imunologică. Acestea sunt clasificate în mai multe tipuri: neutrofile (răspund rapid la infecții bacteriene), eozinofile (implicate în reacții alergice și antiparazitare), bazofile (participă la reacții inflamatorii), monocite (fagocitează agenții patogeni) și limfocite (produc anticorpi și coordonează imunitatea adaptativă).

Trombocitele, sau plachetele sanguine, sunt fragmente celulare fără nucleu, derivate din megacariocite. Ele joacă un rol crucial în oprirea sângerării prin inițierea procesului de coagulare. Viața lor este de 7-10 zile, după care sunt distruse în splină.

Importanța sângelui pentru organism

Fără sânge, viața nu ar fi posibilă. El este cel care menține echilibrul intern, hrănește celulele și le protejează de agresiuni externe. Orice dezechilibru în compoziția sau funcția sângelui poate avea consecințe grave asupra sănătății generale.

Din punct de vedere medical, sângele este o resursă diagnostică de neprețuit. Analizele de sânge oferă indicii despre funcționarea ficatului, rinichilor, sistemului imunitar sau despre prezența unor infecții ori inflamații. De exemplu, anemia, leucocitoza sau trombocitopenia pot semnala afecțiuni hematologice sau sistemice.

Pe lângă rolul diagnostic, sângele are și o importanță terapeutică. Transfuziile de sânge sunt esențiale în cazul pierderilor masive de sânge, în intervențiile chirurgicale sau la pacienții cu afecțiuni hematologice severe. Totodată, donarea de sânge salvează vieți în fiecare zi.

În tratamentele moderne, componentele sanguine sunt utilizate izolat: plasma pentru factorii de coagulare, trombocitele pentru oprirea sângerărilor și eritrocitele pentru corectarea anemiei severe. Imunoglobulinele din sânge sunt folosite în tratamente imunologice.

Importanța sângelui în susținerea funcțiilor vitale este incontestabilă. Fiecare sistem al corpului depinde direct de circulația sanguină, ceea ce face din sânge un „organ lichid” esențial în menținerea vieții.

Investigații și analize sanguine uzuale

Analizele de sânge sunt instrumente de bază în medicina modernă. Hemoleucograma completă oferă informații despre toate elementele figurate ale sângelui: numărul și tipul globulelor albe, roșii și trombocite. Este esențială în evaluarea anemiilor, infecțiilor și afecțiunilor hematologice.

VSH-ul (viteza de sedimentare a hematiilor) și proteina C reactivă (CRP) sunt markeri de inflamație, utili în diagnosticarea bolilor infecțioase, autoimune sau reumatice. INR și timpul de protrombină evaluează capacitatea de coagulare a sângelui, fiind cruciale înainte de intervenții chirurgicale sau în tratamente anticoagulante.

Determinarea glicemiei, a profilului lipidic și a funcției hepatice și renale se realizează tot prin analize de sânge. Acestea ajută la monitorizarea bolilor cronice precum diabetul, dislipidemiile și insuficiențele de organ.

Testele pentru grupa sanguină și factorul Rh sunt vitale înainte de transfuzii, în sarcină sau în contextul donării de sânge. Incompatibilitățile pot duce la reacții grave de respingere.

Pe lângă aceste teste uzuale, medicina modernă permite analiza detaliată a sângelui prin teste genetice, markeri tumorali și analize imunologice, care ajută la diagnosticarea precoce a bolilor și personalizarea tratamentului.

Sângele este o componentă vitală a organismului, îndeplinind funcții esențiale de transport, reglare și protecție. Prin compoziția sa complexă, el reflectă starea generală de sănătate și oferă indicii diagnostice valoroase. Menținerea echilibrului sanguin este esențială pentru buna funcționare a întregului organism. Înțelegerea rolului sângelui și monitorizarea periodică a acestuia sunt pași importanți în prevenirea și tratarea bolilor. Așadar, sângele nu este doar un „lichid vital”, ci un adevărat pilon al vieții umane.

Disclaimer: Informațiile din acest articol nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.