CORONAVIRUS

20 Aprilie 2021

SINDROMUL CRONIC DE OBOSEALA POST – COVID 19

scris de

Ciochinaru Mihai, Hyperclinica MedLife Floreasca

oboseala covid

In decursul a peste un an de la aparitia si derularea  pandemiei  cu SARS COV-2 s-au acumulat date medicale extrem de bogate mai ales in ceea ce priveste manifestarile clinice si de laborator ale infectiei acute Covid-19 si care au permis, daca nu gasirea unui tratament etiologic eficient, cel putin a unor scheme de tratament care sa asigure micsorarea efectelor severe ale infectiei si a riscului aparitiei unor complicatii cu potential grav si cu risc de deces.

In acelasi timp, s-au acumulat numeroase date clinice privind efectele pe termen mediu ale Covid 19 asupra organismului uman  si care au conturat aparitia unui nou sindrom denumit “Sindromul cronic post-Covid” care cuprinde totalitatea manifestrilor clinice, radiologice si de laborator care persista sau se dezvolta dupa negativarea prezentei SARS Cov-2 in organism.

In cadrul acestui sindrom cronic, o componenta importanta o reprezinta manifestarile cronice reunite sub denumirea de “Sindrom de oboseala cronica post Covid”( Chronic Fatigue Syndrome) - C.F.S. - care cuprinde  in principal simptome cum ar fi:

  • oboseala severa debilitanta
  • dureri
  • tulburari neurocognitive (cum ar fi dificultati de concentrare)
  • dereglari ale somnului
  • altele

 

Acest sindrom de oboseala cronica nu este specific infectiei cu SARS Cov2, el putand a fi intalnit si dupa alte infectii virale (virus Epstein Barr, gripa tip A, virus Ebola, Borrelia burgdorferi, Coxiella burnetii, Mycoplasma pneumoniae, Citomegalovirus, Enterovirus si Herpes virus) sau dupa disfunctii imune, endocrino-metabolice si altele.

Procesul de recuperare al organismului post Covid 19 este un proces de lunga durata si inca incomplet elucidat.

Avand deja la dispozitie date furnizate de perioada initiala a pandemiei care au evidentiat faptul ca un procent important de pacienti care supravietuiesc infectiei cu Covid 19 dezvolta o stare de oboseala (astenie) fizica intensa  si de epuizare fizica si mentala, ajungand ca un procent in jur de 50% din supravietuitorii infectiei cu Covid -19  sa afirme stare de astenie, fara sa existe o diferentea marcata in functie de rasa, indexul de masa corporala sau varsta. 

O  trecere in revista si o metaanaliza recenta legata de acest subiect, publicata online in 30 ian. 2021 (https://www.medrxiv.org/content/10.1101/2021.01.27.21250617v2.full.pdf) in care sunt analizate datele obtinute de la un numar de 47910 pacienti cu infectie confirmata cu Covid -19 si  care aduna laolalta datele a 15 studii in care au fost urmarite simptomele, semnele clinice si parametrii de laborator la doua saptamani si peste de  la infectie,  au identificat 55 de efecte posibile pe termen lung ale Covid 19 si a fost estimat faptul ca 80% dintre pacientii care au fost infectati au dezvoltat unul sau mai multe simptome pe termen lung.          Cele mai frecvente  cinci simptome  au fost : oboseala ( 58%), cefalee (44%), tulburari ale atentiei  (27%), caderea parului (25%), dificultati ale respiratiei (24%).

Persoanele cu CFS post Covid- 19 au simptome comune cu cei care dezvolta Sindromul de Encefalomielita Mialgica/ Sindromul de Oboseala Cronica( in engl. Myalgic Encefalomyelitis/ Chronic Fatigue Syndrome) abreviat ME/CFS.

Acest sindrom a fost descris de mai multa vreme si multi pacienti – dar nu toti, afirma ca manifestarea poate apare brusc sub forma unei afectiuni aparent infectioase caracterizata prin simptome respiratorii, febra, marire de volum a ganglionilor, dureri musculare si alte simptome, care “se rezolva spontan” fara a mai fi necesara  de regula investigarea agentului infectios cauzator. Tot asa, multi pacienti post Covid -19 pot dezvolta acest sindrom post viral care este izbitor de asemanator cu ME/CFS.

Definitia de caz pentru acest sindrom, larg acceptata, se bazeaza pe “Criteriile de Consens Canadian ( CCC) publicate in 2003. Fara a intra in detalii, un pacient cu ME/CFS trebuie sa intruneasca urmatoarele criterii: oboseala, disconfort fizic si oboseala post efort fizic, tulburari ale somnului,  dureri musculare si abdominale; sa aiba doua sau mai multe tulburari neurologice/cognitive si una sau mai multe din categoriile: sistem nervos vegetativ, neuroendocrin precum si manifestari imune iar fenomenele trebuie sa persiste cel putin sase luni la adulti si cel putin trei luni la copii.

Se estimeaza ca la nivelul intregului glob, tinand cont de numarul estimat de imbolnaviri cu Covid-19 pentru anul 2021 care s-ar putea ridica la 110 milioane, acest numar va genera aproximativ 10 milioane de noi cazuri de ME/CFS.

Care sunt cauzele sindromului de obosela cronica post Covid-19 si ale ME/CFS?

Afectarea pluriorganica acuta si uneori cronica specifica SARS Cov2 asupra aparatului respirator, cardiovascular, renal, desi importanta, nu poate explica doar  ea aparitia acestui sindrom , mai ales ca el poate apare si in absenta oricaror sechele pulmonare cardiace, renale, etc.

O posibila explicatie sustinuta de studii neurofiziologice si de metabolism cerebral ar fi faptul ca SARS Cov2 poate infecta creierul, cauzand un proces de neuroinflamatie. Aceasta neuroinflamatie pare a fi produsa de eliberarea de variate citokine, cu stimularea de catre acestea a  unui ”nucleu al oboselii”- un ansamblu de neuroni dedicati diminuarii activitatilor consumatoare de energie si care s-ar activa in conditii de stress infectios si ar permite in acest fel organismului sa-si orienteze consumul energetic catre activitatile de aparare imunologica si de vindecare.

Pe langa acesta activare a “nucleului oboselii “ prin neuroinflamatie, o alta ipoteza patogena a sindromului  de oboseala cronica post Covid-19 este aceea a tulburarilor de drenaj al fluidelor cerebrale care tin de sistemul glimfatic si de caile de eliminare ale lichidului cefalorahidian (LCR) la nivel nazal prin placa cribriforma. Conform acestei ipoteze,  lezarea neuronilor senzoriali olfactivi de catre virus, ar cauza scaderea fluxului LCR prin placa cribriforma si ar genera congestia  sistemului glimfatic cu crestere a produsilor metabolici de degradare la nivelul sistemului nervos central.

Dar ce este sistemul glimfatic?

Este un sistem macroscopic recent descoperit (2012) de clearance (de evacuare) a produsilor metabolici de  la nivelul creierului, evidentiat la animalele de laborator, avand la baza  celulele astrogliale (de aici denumirea de sistem glimfatic) care formeaza un sistem de canale in jurul vaselor capilare ale creierului. Functia sistemului glimfatic ar fi suprimata in variate afectiuni neurodegenerative ale creierului dar si secundar unor infectii cum ar fi cea cu Covid- 19.

Nu se cunoaste pana in prezent daca un astfel de sistem de drenaj al produsilor metabolici descris la animalele de laborator exista si la nivelul creierului uman, dar se postuleaza faptul ca gasirea unor modalitati terapeutice de resetare a functiei de drenaj a metabolitilor toxici cerebrali prin sistemul glimfatic ar fi o posibilitate de terapie a ME/CFS.

Tratamentul C.F.S

Tratamentul ME/CFS reprezinta fara indoiala o problema dificil de rezolvat si reprezinta o conditie medicala din ce in ce mai actuala. In prezent nu exista nici un tratament curativ iar terapiile incercate pana in prezent, atat farmacologice (medicamentoase) cat si non farmacologice (de consiliere, comportamentale si de interventie de reabilitare) au ca scopuri principale doar ameliorarea simptomelor.

In general pacientii cu ME/CFS care sunt diagnosticati in primii doi ani de la aparitia simptomelor vor raspunde mai bine la tratament decat cei diagnosticati tardiv.

Tratamentele pentru ameliorarea simptomelor trebuie individualizate pentru fiecare pacient in functie de simptomele prezente. Sunt recomadati agenti farmacologici cum sunt: antiinflamatoare nesteroidiene (ibuprofen, naproxen), inhibitori COX2, antidepresive , inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei, agenti imunomodulatori (de ex. Rintatolimod – Ampligen), imunoglobuline, anticorpi monoclonali (de ex. Rituximab), vaccin toxoid stafilococic – in raport cu tipul manifestarilor clinice predominante.

De asemenea, s-au dovedit utile in unele situatii masuri complementare si de medicina alternativa cum sunt: suplimentele nutritive, acetil L – carnitina, acizii grasi esentiali, magneziul, vitamina B12 iv, agenti antioxidanti (acid alfa lipoic, vitamina E sau C, NADH, coenzima Q10) , terapie cognitiva comportamentala, exercitiile fizice graduale, program de reabilitare pragmatica, terapie adaptiva de tip “ pacing”.

 

 

COVID 19
Sindrom Cronic de Oboseala
Dr. Mihai Ciochinaru
MedLife Floreasca


Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării


Medici ONCOLOGIE

CG
Ciausu Gabriela
Medic Primar
Ciausu Gabriela
Medic Primar

CD
Ciurescu Daniel
Medic Primar
Ciurescu Daniel
Medic Primar

SBB
Schuster Bianca Brigitte
Medic Primar
Schuster Bianca Brigitte
Medic Primar

Doctor Vremes Georgeta
Vremes Georgeta
Medic Primar
Vremes Georgeta
Medic Primar

CM
Chindris Maria-Daniela
Medic Specialist
Chindris Maria-Daniela
Medic Specialist

Doctor Ciochinaru Mihai
Ciochinaru Mihai
Medic Specialist
Ciochinaru Mihai
Medic Specialist

OC
OPREA CARMEN
Medic primar
OPREA CARMEN
Medic primar

Doctor Nedejde Bogdana-Ioana
Nedejde Bogdana-Ioana
Medic Specialist
Nedejde Bogdana-Ioana
Medic Specialist

Vezi toți medicii

©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.