Sistemul imunitar: Ce este și cum funcționează

Imunitatea (rezistența) este suma tuturor mecanismelor de apărare naturală prin care organismul se protejează împotriva agresiunii factorilor străini. Fără el, oamenii s-ar îmbolnăvi constant din cauza bacteriilor sau a virusurilor.

Cum funcționează sistemul imunitar

Sistemul imun prezintă două componente, sistemul imun nespecific, natural, înnăscut, cu rol de barieră antimicrobiană de primă linie și cel specific, dobândit în urma contactului cu corpii străini.

Principalele componente ale sistemului imunitar sunt:

• Globulele albe din sânge: Celulele albe din sânge caută, atacă și distrug organismele străine pentru a menține organismul sănătos. Fiecare tip de celulă fie circulă în fluxul sanguin și în tot corpul, fie rezidă într-un anumit țesut, așteptând să fie chemat în acțiune. Fiecare tip de celulă are o misiune specifică în sistemul de apărare al organismului și un mod diferit de a recunoaște o problemă, de a comunica cu alte celule din echipa de apărare și de a-și îndeplini funcția.
• Ganglionii limfatici: este locul unde se face cooperarea celulară în vederea răspunsului imun pentru distrugerea germenilor pentru ca aceștia să nu se poată răspândi în alte părți ale corpului și să se ajungă la complicații.
• Splina: Stochează globulele albe care apără organismul de invadatorii străini. De asemenea, filtrează sângele, distrugând globulele roșii vechi și deteriorate.
• Amigdalele și vegetațiile adenoide: deoarece sunt situate în gât și în pasajul nazal, amigdalele și vegetațiile adenoide pot reține microorganismele străine imediat ce aceștia se află la poarta de intrare în organism.
• Timusul: Acest mic organ situat în partea superioară a pieptului ajută la maturizarea unui anumit tip de celule albe din sânge, al căror scop e să recunoască și să rețină un invadator.
• Măduva osoasă: Celulele stem din centrul spongios al oaselor se dezvoltă în celule roșii din sânge, celule plasmatice și o varietate de celule albe din sânge și alte tipuri de celule imunitare.
• Pielea, membranele mucoase și alte mijloace de apărare de primă linie: Pielea este prima linie de apărare în prevenirea și distrugerea germenilor înainte ca aceștia să pătrundă în organism. Membranele mucoase căptușesc căile respiratorii, digestive, urinare și reproductive. Enzimele care se găsesc în transpiratie, lacrimi, salivă și membranele de mucus, precum și secrețiile din vagin, toate apără și distrug germenii.
• Stomacul și intestinul: Acidul din stomac ucide multe bacterii imediat după ce acestea intră în corp. De asemenea, există bacterii benefice în intestine care ucid bacteriile dăunătoare.

În ce constă o imunitate scăzută

Atunci când sistemul imunitar nu funcționează așa cum ar trebui, aceasta se numește malfuncție a sistemului imunitar.

Cauzele unei imunități scăzute

Există mai multe tipuri de imunitate, fiecare cu cauzele sale pentru o imunitate slăbită, care pot fi:

• Imunodeficiență primară: sistem imunitar înnăscut slab (cu care o persoană se naște).
• Imunodeficiență dobândită: o boală care slăbește sistemul imunitar (de exemplu, SIDA).
• Un sistem imunitar care este prea activ. Acest lucru se poate întâmpla în cazul unei reacții alergice.
• O boală autoimună: un sistem imunitar care se întoarce împotriva organismului.

Simptomele unei imunități scăzute

• Mâini reci: când vasele de sânge sunt inflamate, degetele de la mâini și de la picioare, urechile și nasul pot fi mai greu de încălzit.
• Probleme digestive: diaree sau constipație care durează mai mult de 2 săptămâni.
• Ochi uscați: multe persoane care suferă de o afecțiune autoimună au ochii uscați, o senzație de nisip, ca și cum ar avea ceva în ochi.
• Oboseală, dureri musculare sau articulare.
• Febră ușoară care poate anunța o infecție care se apropie sau acutizarea unei afecțiuni autoimune.
• Dureri de cap: în unele cazuri, durerile de cap pot fi legate de sistemul imunitar. Ar putea fi vorba de vasculită, care este o inflamație a unui vas de sânge cauzată de o infecție sau de o boală autoimună.
• Erupție cutanată: mâncărimea, pielea uscată și roșie - sunt un simptom comun al inflamației, la fel și o erupție cutanată care este dureroasă sau care nu se vindecă.
• Căderea părului pe alocuri poate indica o afecțiune numită alopecia areata. Șuvițele sau smocurile de păr care cad pot fi, de asemenea, un simptom al lupusului, o boală autoimună.
• Infecții repetate: infecțiile cronice ale sinusurilor, îmbolnăvirea cu mai mult de patru infecții ale urechii într-un an (pentru oricine are peste 4 ani) sau o pneumonie care apare constant.
• Sensibilitate la soare: persoanele cu o tulburare autoimună au uneori o reacție alergică la razele ultraviolete numită fotodermatită. Este posibil să apară vezicule, o erupție cutanată sau pete solzoase, frisoane, dureri de cap sau greață, după expunerea la soare.
• Furnicături sau amorțeală la nivelul mâinilor și picioarelor. Poate fi un simptom complet nevinovat, dar, în unele cazuri, poate însemna că organismul atacă nervii care trimit semnale către mușchi.
• Probleme de înghițire: unii oameni au senzația că mâncarea este blocată în gât sau în piept. Alții cască sau se sufocă atunci când înghit.
• Fluctuații de greutate: este posibil ca acest lucru să se datoreze deteriorării glandei tiroide din cauza unei boli autoimune.
• Pete albe. Uneori, sistemul imunitar decide să lupte împotriva celulelor producătoare de pigment ale pielii, numite melanocite.
• Îngălbenirea pielii sau a ochilor: poate însemna că sistemul imunitar atacă și distruge celulele sănătoase ale ficatului. Acest lucru poate duce la o afecțiune numită hepatită autoimună.

Complicațiile unei imunități scăzute

Fiecare simptom dintre cele de mai sus poate aduce diverse complicații, în funcție de sistemul imunitar și afecțiunile fiecărei persoane. Dacă simptomele indică o imunitate scăzută, este important o vizită la medicul de familie. Acesta poate determina cauza și poate recomanda un specialist, care să ofere opțiuni de tratament pe mai departe, în funcție de simptomele și afecțiunea despre care este vorba.

Recomandări pentru îmbunătățirea sistemului imunitar

Pentru un sistem imunitar puternic este recomandat ca o persoană să:

• Renunțe la fumat
• Mențină un indice de masa corporală normal
• Adopte o dietă sănătoasă care să includă multe fructe și legume
• Evite alcoolul sau să-l consume cu moderație
• Doarmă suficient
• Facă exerciții fizice în mod regulat
• Se spele des pe mâini
• Să evite stresul și oboseala copleșitoare (burn-out)
• Să facă vaccinurile incluse în schema națională de vaccinare recomandate de medicul de familie.

Așadar, sportul este unul din factorii cu o contribuție majoră la îmbunătățirea sistemului imunitar. O varietate de recomandări de exerciții adaptate stilului de viață și pasiunilor tale te așteaptă pe blogul de sfaturi sportive Decathlon, unde poți afla cum pornești în călătoria spre o viață mai sănătoasă: poți alege pentru început exerciții de cardio training sau poți alege un sport care bifează din start toate beneficiile pentru sănătate, precum înotul.