Statinele: Ce trebuie să știi despre acestea?

Despre statine

Statinele sunt o clasă de medicamente folosite pentru a reduce valorile colesterolului seric. În urma studiilor clinice randomizate, s-a demonstrat beneficiul statinelor atât în prevenția primară, cât și secundară, prin reducerea numărului evenimentelor cardiovasculare fatale sau non-fatale.

Statinele reduc sinteza colesterolului din ficat, inhibând activitatea HMG-CoA reductazei. Astfel, se realizează reducerea plasmatică a concentrației LDL colesterol, cât și a altor lipoproteine ce conțin apolipoproteina B, incluzând particulele bogate în trigliceride.

Cui sunt administrate

Statinele pot fi o soluție bună pentru pacienții cu diabet (bărbații până în 50 de ani și femeile până în 60 de ani), pentru bărbații de peste 55 de ani care prezintă factori de risc multipli și pentru femeile de peste 65 de ani.

Persoanelor vârstnice le sunt recomandate doze relativ scăzute de statine. În ceea ce privește pacienții hipertensivi, acestora trebuie să li se instituie tratamentul adecvat, deoarece există o corelație puternică între insuficiența cardiacă, atacul vascular cerebral și hipertensiune.

Statinele se recomandă tuturor pacienților atât pentru prevenția secundară, cât și în prevenția primară a celor cu risc mare și foarte mare.

Tipuri de statine

Pe lângă statinele sintetizate în laborator, pe care le găsești la farmacie și pe care ți le poate prescrie medicul, există și așa-numitele „statine vegetale” sau „statine naturale”. Acestea sunt suplimente nutriționale considerate utile în ceea ce privește reducerea colesterolului.

Drojdia de orez roșu este un produs al drojdiei care crește pe orez. În unele părți din Asia, acest aliment care conține statine este frecvent întâlnit în dietele oamenilor. Ca supliment, drojdia roșie de orez este folosită în tratarea multor afecțiuni medicale, inclusiv în colesterolul mărit. Ingredientul activ din această drojdie roșie de orez este un compus numit monacolinaK, un nutrient prețios.

Alte statine vegetale (naturale) sunt tărâțele de Psyllium. Aceasta este o plantă care se folosește pentru a trata constipația, deoarece conține mari cantități de fibre. Semințele și tărâțele sunt părți din plantă folosite în scop medicinal. Psyllium este vândută sub formă de pudră, iar dozele zilnice de 10-12 grame sunt recomandate pentru scăderea colesterolului LDL ("rău").

Schinduful sau fânul grecesc intră tot la categoria de statine vegetale și există unele dovezi clinice care arată ca schinduful din alimentație poate ajuta la reducerea colesterolului. Planta se găsește sub forma de pilule concentrate sau sub formă de suplimente lichide. Există chiar și ceaiuri și creme.

Ultima generație de statine (pitavastatină, rosuvastatina) sunt cele mai bune statine care oferă rezultate efective în scăderea colesterolului, prin administrarea unei cantități minime de medicamente cu statine.

Rolul statinelor

Primul studiu care a documentat beneficiul major al terapiei cu statine a fost 4S (Scandinavian Simvastatin Survival Study 1994), care a demonstrat reducerea cu 30% a mortalității de orice cauză, cât și cu 42% a mortalității cardiovasculare.

Ulterior, studiile care au urmat au arătat beneficiul reducerii suplimentare a LDL colesterol, mergând pe principiul „cu cât mai mic, cu atât mai benefic”.

Studiul PROVE IT TIMI 22 a demonstrat beneficiul major atât prin reducerea LDL colesterol, cât și a efectelor pleiotrope asociate (activitate antiinflamatorie, antitrombotică, îmbunătățirea funcției endoteliale și reducerea stresului oxidativ), a atorvastatinei în doză mare 80mg/zi la pacienții cu sindroame coronariene acute. Au urmat alte studii clinice (REVERSAL/ ASTEROID), care au demonstrat reducerea ritmului de progresie a plăcilor aterosclerotice coronariene în urma tratamentului cu atorvastatina 80 mg/ rosuvastina 40mg.

S-a sugerat că statinele ajută la stabilizarea plăcilor de aterom prevenind ruperea acestora prin mărirea conținutului de colagen și scăderea componenței inflamatorii a plăcii.

Efecte adverse

Principalele efecte adverse ale statinelor apar la începutul tratamentului (primul an), însă sunt rare și dispar la reducerea sau întreruperea dozelor. Subiecții susceptibili la apariția acestora sunt vârstnicii sau cei ce asociază multiple comorbidități. Cele mai frecvente sunt tulburările gastrointestinale, miopatiile și foarte rar rabdomioliza sau toxicitatea hepatică. Toate efectele adverse sunt rare, predictibile și dispar odată cu întreruperea tratamentului. Beneficiul depășește, de multe ori, riscul.

Simptome musculare

Cele mai întâlnite sunt durerile sau crampele musculare (numite și mialgii). Pentru evaluarea biologică se determină nivelul de creatinkinază, iar în funcție de valoarea acestuia se decide urmărirea ulterioară a tratamentului. Studiile clinice efectuate au sugerat că majoritatea simptomelor musculare nu aveau legătură cu statinele.

Hepatotoxicitate

Cel mai frecvent întâlnită este creșterea asimptomatică tranzitorie a transaminazelor hepatice, care apare de obicei în primele 12 săptămâni de administrare. Ghidul recomandă dozarea transaminazelor înainte de începerea tratamentului, la 8-12 săptămâni după inițiere și după fiecare creștere a dozei de statină, iar dacă aceste enzime rămân normale nu se mai recomandă monitorizarea lor ulterioară. Revenirea la valoarea normală a transaminazelor este frecvent observată după reducerea dozei de statină. Însă, dacă, valoarea acestora persistă de peste 3 ori valoarea normală, se recomandă întreruperea tratamentului.

Diabet zaharat

Riscul de a dezvolta diabet zaharat este scăzut, compensat fiind de numărul mare de boli cardiovasculare prevenite.

Tulburări gastrointestinale

• greață, dispepsie, flatulență, diaree sau constipație.

Reacții de hipersensibilitate

Sunt rare, însă atunci când apar se pot manifesta ca rash, urticarie, angiodem, hipereozinofilie și hipotensiune.

Tulburările funcției cognitive

Până în prezent nu există date care să susțină acest lucru.

Administrarea statinelor în sarcină este contraindicată, deoarece favorizează apariția malformațiilor fetale. De asemenea, statinele se elimină în laptele matern, de aceea este indicate întreruperea tratamentului cu statine în timpul alăptării.

Intoleranța la statine și alternative

Când vine vorba de cauze, experții spun că intoleranța la statine are loc atunci când o persoană dezvoltă efecte adverse (efecte secundare) de pe urma folosirii medicamentelor cu statine. Există anumiți factori asociați care predispun la apariția efectelor secundare.

Acești factori de risc sunt:

• vârsta de 80 de ani sau mai mare;
• sexul - riscul de intoleranță la statine e mai mare la femei;
• etnicitatea (risc mai mare la persoanele care sunt din Asia);
• afecțiuni preexistente, cum ar fi boli ale sistemului neuromuscular, boli renale sau boli hepatice;
• consumul excesiv de alcool;
• efortul fizic excesiv;
• consumul de suc de grepfruit.

Tratamentul pentru intoleranța la statine

Multe probleme create de statine sunt legate de doza acestor medicamente. În urma evaluării clinico-paraclinice efectuate, medicul va stabili conduita terapeutică ulterioară.

La pacienții cu intoleranță la statine, ghidul european recomandă o medicamentația anticolesterol fără statine pe bază de rășini sechestratoare de acizi biliari sau acidul nicotinic.

Sunt încurajate, în același timp, și modificările făcute în stilul de viață. O dietă sănătoasă poate ajuta la scăderea colesterolului în mod natural și poate reduce riscul cardiovascular general.

Recomandări

Statinele pot fi prescrise de medic în cazul în care pacientul are un risc total foarte mare de a dezvolta anumite afecțiuni cardiovasculare. Bolile asociate cu ateroamele (depunerile de grăsimi și colesterol de pe pereții vaselor de sânge și arterelor), cum ar fi bolile cardiace, accidentul vascular cerebral și ateroscleroză pot fi factori ce influențează recomandarea tratamentului cu statine pentru colesterol. Un alt factor poate fi diabetul, care crește riscul de a dezvolta afecțiuni asociate cu plăcile de aterom.

Analize medicale ce relevă efectul statinelor

Efectul tratamentului cu statine se va vedea, în timp, cu ajutorul anumitor analize de sânge recomandate de medicul specialist:

• profilul lipidic (reprezintă un grup de teste recomandate pentru a determina riscul de boală coronariană. Profilul lipidic măsoară nivelurile de colesterol total, de colesterol "bun" (HDL), de colesterol "rau" (LDL) și de trigliceride);
• alaninaminotransferază (GPT/ALAT/ALT) (este o enzimă din sânge; ea este măsurată pentru a ajuta la determinarea bolii hepatice sau deteriorării ficatului. Testul este folosit și pentru a monitoriza efectele medicamentelor care pot dăuna ficatului.);
• coenzima Q10 (este un antioxidant care ajută la protejarea celulelor de pe urma acțiunii cauzate de . radicalii liberi. Ea se găsește în fiecare celulă din corp, iar deficitul de coenzima Q10 poate duce la multe probleme de sănătate. Testul pentru coenzima Q10 este recomandat pentru monitorizarea pacienților care primesc tratament cu statine);
• proteina C reactivă (hsCRP) înalt sensibilă (este utilă pentru evaluarea riscului cardiovascular și cel de boală vasculară periferică);

ABCDE-ul prevenției cardiovasculare

Scăderea nivelului colesterolului din sânge este numai o componentă a măsurilor de prevenire a bolilor cardiovasculare. Potrivit BMJ, abordarea ABCDE pentru prevenirea afecțiunilor cardiace include:

• A - evaluarea riscului în scopul determinării eligibilității bolnavilor pentru inițierea unei scheme terapeutice cu agenți hipocolesterolemianți și aspirină;
• B - controlul presiunii arteriale;
• C - managementul colesterolului și oprirea fumatului;
• D - reglarea dietei;
• E - exerciții fizice.

Bibliografie

1. “Overview Statins”. NHS Choices. 2022, www.nhs.uk
2. “Side Effects - Statins”. NHS Choices. 2022, www.nhs.uk
3. ‌“Statins: Types, Uses and Side Effects.” Cleveland Clinic, 2022, https://my.clevelandclinic.org
4. Crosta, Peter. “The Uses and Risks of Statins.” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, Oct. 2020, www.medicalnewstoday.com