Publicat la: 
21/01/2019

suferinta psihologica

Un nou studiu sugereaza ca epuizarea si senzatia de lipsa de viata, care poate fi perceputa ca un indicator al suferintei psihologice, reprezinta un factor de risc pentru dementa, potrivit sciencedaily.com.

Cercetatorii de la Universitatea Copenhaga au demonstrat ca oamenii care sufera psihologic la mijlocul vietii au un risc mai ridicat de dementa la batranete. Constatarile contribuie la intelegerea suferintei psihologice ca factor important de risc. Acesta ar trebui sa se ia in considerare cand se elaboreaza initiative de prevenire ale dementei.

Ce este suferinta psihologica

Suferinta psihologica poate fi definita drept o stare de suferinta emotionala, insotita uneori de simptome somatice (simptome fizice inexplicabile din punct de vedere medical). Epuizarea vitala presupune o stare neobisnuita de oboseala, iritabilitate crescuta si demoralizare. Acest tip de epuizare apare ca un raspuns la problemele din viata oamenilor, mai ales atunci cand acestia nu se pot adapta la expunerea prelungita la factorii de risc enumerati anterior.

Raspunsul stresului fiziologic, inclusiv modificarile cardiovasculare si producerea excesiva de cortizol pe o durata lunga, pot servi ca mecanism care leaga suferinta psihologica de un risc crescut de dementa.

”Pentru fiecare simptom suplimentar al epuizarii vitale, riscul dementei creste cu 2%. Participantii care au raportat intre cinci si noua simptome au avut un risc cu 25% mai mare de dementa, comparativ cu cei fara simptome. Mai mult, oamenii care au avut, in general, simptome ale epuizarii au avut un risc cu 40% mai mare de dementa, comparativ cu oamenii care nu sufera din aceasta cauza”, explica Sabrina Islamoska, de la departamentul de sanatate publica al Universitatii Copenhaga.

Cum a decurs studiul?

Oamenii de stiinta au folosit datele unui sondaj realizat intre anii 1992-1994, la care au participat 6,807 de persoane. Acestia au raspuns la intrebari legate de epuizarea vitala. La momentul studiului, toti aveau, in medie, 60 de ani. Datele au fost comparate cu registrele nationale din spitale pentru a identifica cazurile de dementa. Participantii au fost urmariti pana la finalul anului 2016.

Pe baza rezultatelor, Sabrina Islamoska a atras atentia asupra faptului ca suferinta psihologica traita la mihlocul vietii poate fi importanta pentru riscul ulterior de dementa. Cu toate acestea, este posibil si ca patologia dementei intr-o faza incipienta sa cauzeze mai multa suferinta psihologica.

”Principalul nostru scop a fost sa aflam daca simptomele epuizarii vitale sunt un semn timpuriu al dementei. Cu toate acestea, am gasit aceeasi asociere chiar si cand am separat raportarea epuizarii vitale de diagnosticul de dementa”, adauga Sabrina.

Chiar si dupa ce specialisti au luat in calcul alti factori de risc cunoscuti pentru dementa, cum ar fi sexul, starea civila, nivelul scazut al educatiei si stilul de viata, riscul dementei asociat epuizarii vitale nu s-a modificat.

”Stresul poate avea consecinte grave si nocive nu numai asupra sanatatii creierului nostru, ci si asupra sanatatii in general. Factorii de risc cardiovascular sunt cunoscuti ca fiind factori de risc si pentru dementa, dar acestia se pot ameliora mai usor. Studiul nostru demonstreaza ca putem preveni dementa prin abordarea factorilor psihologici”, concluzioneaza Sabrina.

Sursa: www.sciencedaily.com

Specialitate: 
Adaugă comentariu nou

Echipa medicala MedLife - Psihologie

Psiholog...
Bajan Valentina,Psiholog, Psihoterapeut, Competenta in Psihoterapie integrativa si Psihologie clinica
Psiholog,...
Nedelcu Elena,Medic Specialist
Medic Specialist

Articole similare

Alzheimer, cea mai frecventa cauza a dementei la varsta a treia / Foto: PhotoXpress O persoana apropiata are un comportament bizar in ultima vreme sau ati remarcat ca incepe sa aiba probleme cu memoria? Mama v-a povestit cum s-a ratacit recent cand mergea sa faca cumparaturile obisnuite sau tata a inceput sa repete la nesfarsit aceleasi...
Activitatea fizica are un rol important in prevenirea dementei, insa pentru a identifica mai eficient factorii de risc, oamenii de stiinta se vor concentra din ce in ce mai mult pe big data si cercetari genetice, au declarat expertii la Congresul Academiei Europene de Neurologie din Lisabona, conform alphagalileo.org. Intrebarea daca activitatea...
O populatie imbatranita duce, in mod inevitabil, la cresterea numarului de persoane ce sufera de dementa. Dementa este un concept medical ce include o serie de simptome, inclusiv tulburari de memorie, confuzie, precum si pierderea capacitatii de a desfasura activitatile cotidiene. Boala Alzheimer este cea mai comuna forma de dementa si determina...
Oamenii de stiinta au descoperit, printr-un nou studiu, o noua forma de dementa, care are simptome similare cu boala Alzheimer, numita LATE (limbic – predominant Age – related TDP – 43 Encephalopathy). Numele reuneste afectiunile identificate anterior, care au legatura cu o proteina ce afecteaza regiunile creierului. Astfel, apar probleme de...
Promisiunea tarilor din G8 de a gasi un remediu sau tratament pentru dementa pana in 2025 poate fi imposibil de indeplinit fara stimulente pentru a investi in aceasta directie de cercetare, a declarat Dr. Dennis Gillings numit de premierul David Cameron, in urma cu sase luni, reprezentant global pentru studiul acestei maladii, informeaza BBC....