"Sunt constienta de fiecare data cand respir". Mai mult de un milion de romani sufera de bronhopneumopatie obstructiva cronica

Bronhopneumopatia obstructiva cronica (BPOC), o boala insuficient cunoscuta si ignorata pana de curand, va deveni a treia cauza de deces la nivel mondial. BPOC este o afectiune respiratorie cronica, responsabila in prezent de trei milioane de decese in fircare an. In Romania, conform unui studiu realizat în 2008 de Societatea Romana de Pneumologie si CPSS, exista cel putin un milion de cazuri de BPOC, iar accesul la serviciile medicale existente este in continuare redus (mai putin de 50% dintre pacienti beneficiasera de o spirometrie in ultimul an).

Spirometria este un test simplu care masoara cantitatea aer pe care o persoana o poate inspira sau expira intr-o unitate de timp. Acest tip de investigatie este necesar pentru confirmarea diagnosticului de BPOC si monitorizarea evolutiei bolii.

BPOC afecteaza semnificativ persoane cu varste mai reduse decat se credea pana acum

210 milioane persoane sufera de BPOC la nivel mondial. Cu toate acestea, sub jumatate dintre ei sunt diagnosticati. Dintre cei diagnosticati, mai mult de jumatate dintre pacienti au varste sub 65 ani, ceea ce arata ca BPOC nu mai este doar o boala a persoanelor varstnice, cum se credea, ci afecteaza persoane de la varste mult mai reduse.

Boala apare in perioada de viata cand productivitatea pacientilor ar trebui sa atinga potentialul maxim. Simptomele BPOC afecteaza grav persoane cu varste cuprinse intre 40-65 ani. Astfel, apar consecutiv:

• reducerea capacitatii de munca;
• reducerea participarii si contributiei la viata de familie si activitatile sociale.

Aceste dizabilitati progreseaza in timp daca boala nu este recunoscuta si tratata.

Fumatul este principala cauza a cresterii incidentei BPOC

Creşterea numarului de pacienti bolnavi de BPOC se datoreaza mai multor factori:

• fumatul
• poluarea casnica;
• poluarea industriala;
• expunerile ocupationale factori de poluare.

Principala cauza a imbolnavirii este fumul de tigara. In prezent, la nivel mondial exista circa 1,3 miliarde de persoane care fumeaza. Cifrele arata o crestere a numarului de fumatori, in special in randul femeilor si al persoanelor din statele in curs de dezvoltare. Masurile tot mai sustinute de prevenire a fumatului incep sa isi arate eficienta, insa, chiar daca toti fumatorii ar renunta la fumat astazi, in urmatorii 20 de ani ne-am confrunta in continuare cu o crestere a prevalentei BPOC.

La nivel global, 55–75% din pacientii cu BPOC sunt actuali sau fosti fumatori. Procentul este in crestere in tarile unde fumatul are prevalenta crescuta.

Simptome ale bronhopneumopatiei obstructive cronice:

• Dispnee – senzatia de respiratie dificila (“lipsa de aer”). Dispneea reprezinta frecventei, amplitudinii sau/si a ritmului miscarilor respiratorii.
• Tuse frecventa.
• Dificultati in desfasurarea activitatilor zilnice. Dispneea devine atat de chinuitoare incat iti limiteaza capacitatea de a face efort. Activitatile pe care altadata reprezentau o rutina devin acum tot mai greu de indeplinit.
• Exacerbarile (deteriorarile sau inrautatirile) sunt o agravare a simptomelor (dispnee, tuse si secretie de mucus in exces). Exacerbarile sunt cea mai frecventa cauza pentru care pacientii cu BPOC se prezinta la medic si sunt evenimente grave pentru ca duc la complicatii, ca infectiile respiratorii.

BPOC, o boala complexa

"Sunt constienta de fiecare data cand respir", spunea un pacient afectat de BPOC. In lipsa tratamentului, pacienţii cu BPOC ajung sa intampine dificultati majore de respiratie sau au senzatia de sufocare atunci cand urca treptele, se plimba sau chiar cand se spala sau se îmbraca dimineata.

Printre consecintele bolii se numara dispneea (lipsa de aer), reducerea capacitatii de efort, atrofierea muschilor, oboseala. Pe masura ce boala progreseaza, pacientii nu mai pot face efort fizic, se simt deprimati si apare scaderea respectului de sine. Aceasta scadere a calitatii vietii legata de sanatate modifica grav si in sens negativ comportamentul pacientului. Intre 18 si 22% dintre pacienti sufera de depresie, boala de trei ori mai frecvent decat la persoanele neafectate de BPOC. In plus:

• Circa 40% dintre pacientii cu BPOC sufera concomitent de afectiuni cardiace.
• 10% dintre ei au diabet.
• 17–42% dintre pacienti au hipertensiune arteriala.
• 2–19% dintre pacienţi sufera de osteoporoza, un procent de doua ori mai mare comparativ cu persoanele de varste similare, dar care nu au si BPOC.

BPOC este o povara economica majora pentru bugetele nationale de sanatate si nu numai

Costurile directe legate de boala sunt costurile legate de actul medical, incluzand aici costurile consultatiilor, internarilor, medicatiei si masurilor de urmarire a evolutiei bolii in timp. Costurile indirecte se refera la costurile financiare si sociale generate de boala. Aici sunt incluse, fara a fi exclusive:

• absenteismul de la locul de munca (costuri suportate de angajator);
• costurile generate de necesitatea asistentei pacientului cu BPOC (costuri informale, ex. ingrijirea din partea rudelor, care la randul lor absenteaza de la locul de munca);
• costurile suportate de societate, prin decesul prematur (pierderea impozitelor platite de contribuabili si pierderile prin scaderea productivitatii muncii).

Autor: R.M.