Tensiunea arterială (TA) la copii: Cum se măsoară și care sunt valorile normale?

Considerăm că hipertensiunea arterială este o problemă a adulților, dar nu se prea vorbește despre tensiunea arterială ridicată în cazul copiilor, însă aceasta poate avea valori îngrijorătoare și în cazul lor. Pentru a stabili diagnosticul de hipertensiune arterială în cazul copiilor, valorile tensiunii trebuie să fie mult mai mari decât cele care se înregistrează la majoritatea copiilor care au aceeași vârstă, sex și înălțime/greutate.

În medicina internațională se recomandă măsurarea tensiunii arteriale la copil începând cu vârsta de trei ani.

Este important de reținut că în cazul copiilor este foarte dificil de stabilit un interval de referință în ceea ce privește valorile tensiunii arteriale ridicate. Se întâmplă acest lucru pentru că valorile se modifică în funcție de înaintarea în vârstă a copilului și de dezvoltarea acestuia.

Un alt aspect important care trebuie amintit este acela că hipertensiunea la copiii care au sub 10 ani este cauzată de alte afecțiuni. Poate fi vorba despre:

• obezitate;
• dietă nesănătoasă;
• lipsa activității fizice.

Valorile normale pentru tensiunea arterială la copii

Atunci când inima bate, sângele circulă prin corp și transportă oxigen, energie și nutrienții de care au nevoie organele interne pentru a funcționa normal. Și tot pe măsură ce sângele circulă, se exercită o anumită presiune asupra pereților vaselor de sânge. Această presiune se numește presiune sistolică, atunci când este vorba de presiunea din timpul bătăii inimii și presiune diastolică, care apare în momentul relaxării inimii. Tensiunea arterială are așadar două valori, una care se raportează la presiunea sistolică și o alta care se raportează la cea diastolică.

Valorile de tensiune arterială pediatrică clasifică acest parametru vital în funcție de valori normale și valori anormale. În același timp, se ține seama de sex, vârstă, înălțimea copilului. În multe cazuri, în aceste tabele cu valorile tensiunii arteriale la copii nu este luată în considerare și greutatea, dacă aceasta ar fi luată în calcul, s-ar ajunge la concluzia că surplusul de kilograme crește, în mod natural, tensiunea arterială. Pentru a simplifica exemplele, nu vom ține seama de toți acești factori, dar facem precizarea că medicul de la cardiologie pediatrică trebuie să țină seama de ei atunci când trebuie să stabilească un diagnostic de tensiune arterială crescută la un copil (sau sub valorile normale).

Tensiune arteriala la bebeluși (0-12 luni)

Pentru bebelușii care au până într-un an, tensiunea sistolică trebuie să fie cuprinsă între 74-100, iar tensiunea diastolică între 50-70.

Tensiune arterială la copii de 1-3 ani

În cazul copiilor cu vârsta până la trei ani, tensiunea sistolică trebuie să aibă valoarea între 80-112, iar tensiunea diastolică între 50-80.

Tensiune arterială la copii de 4-6 ani

La copii cu vârsta cuprinsă între patru și șase ani, tensiunea sistolică trebuie să aibă o valoare cuprinsă între 80-110, iar tensiunea diastolică trebuie să aibă valoarea între 54-80.

Tensiune arterială la copii de 6-12 ani

La copiii cu vârsta cuprinsă între șase și doisprezece ani, tensiunea sistolică trebuie să fie cuprinsă între 75-100, iar tensiunea diastolică este cuprinsă între 62-88.

Tensiune arterială la adolescenți

Tensiunea arterială la adolescenți trebuie să fie mai mică de 120/80 mmHg.

Valorile de tensiune arterială la copii depind de mai mulți factori:

• timpul din zi în care se fac măsurătorile;
• activitatea fizică;
• starea emoțională;
• stresul;
• mărimea manșetei tensiometrului;
• vârsta, înălțimea, greutatea și sexul copilului;
• starea de sănătate a copilului.

Tensiunea arterială ridicată la copii are un set de manifestări, cauze și necesită tratament.

Simptomele tensiunii arteriale mari la copii

Nu întotdeauna simptomele tensiunii arteriale ridicate la copii sunt perceptibile, în multe cazuri copiii sunt asimptomatici. Cel mai comun simptom care se manifestă este durerea de cap. Cefaleea la copii este însoțită și de:

• dispnee;
• stare de confuzie;
• vărsături;
• dureri toracice;
• stare de oboseală;
• dificultate de concentrare;
• vedere încețoșată;
• respirație sacadată și amețeală.

Asemenea simptome trebuie să îngrijoreze părinții și trebuie să-i determine să ajungă cu copilul, de îndată, la un consult medical.

Cauzele tensiunii arteriale mari la copii

Se mai fac încă cercetări, dar se consideră că o valoare crescută a tensiunii arteriale poate fi o consecință a interacțiunii dintre factorul genetic și factorii de mediu. Hipertensiunea arterială are un factor genetic important.

Hipertensiunea arterială secundară la copii poate avea la bază afecțiuni, precum:

• glomerulonefrita acută postinfecțioasă;
• sindrom hemolitic-uremic;
• purpura reumatoidă Schönlein-Henoch;
• rinichi polichistici;
• hipertiroidism;
• coarctația de aortă;
• insuficiența aortică;
• ateroscleroza aortei;
• traumatisme cranio-cerebrale;
• poliomielita;
• encefalita;
• tumori cerebrale.

Factori de risc pentru tensiunea arterială crescută

Există și factori de risc importanți, cum ar fi:

• obezitatea;
• excesul de sare;
• greutatea mică la naștere;
• stresul resimțit de copil;
• tipul de personalitate.

Tratament pentru tensiunea arterială mare la copii

În general, se tratează tensiunea arterială care depășește o anumită valoare. Dacă valorile sunt apropiate de valorile normale, nu se recomandă tratament medicamentos, ci activitate fizică, iar dacă este cazul, scăderea greutății corporale și a consumului de sodiu. Dacă după câteva luni valorile tensionale nu scad, medicul pediatru poate să aplice schema terapeutică medicamentoasă.

În restul cazurilor, medicul va stabili tratamentul în funcție de cauza care a determinat creșterea tensiunii arteriale.

Tensiune arterială mică la copii

Cazurile de tensiune scăzută la copii nu sunt îngrijorătoare, dar se recomandă identificarea cauzei.

Simptomele tensiunii arteriale mici la copii

Mulți copii care au tensiune arterială scăzută nu prezintă simptome. Dacă totuși manifestările își fac simțită prezența acestea sunt:

• amețeală;
• leșin;
• confuzie;
• vărsături;
• greață;
• vedere încețoșată;
• slăbiciune;
• oboseală accentuată;
• intensificarea respirației.

Cauzele tensiunii arteriale mici la copii

Iată care ar putea fi cauzele tensiunii arteriale scăzute la copii:

• ridicarea bruscă sau așezarea bruscă (hipotensiunea ortostatică);
• statul în picioare perioade lungi de timp;
• lipsa de hidratare;
• traume (arsuri sau hemoragii, în urma unor traumatisme);
• afecțiuni intestinale sau cardiace.

Tratament pentru tensiunea arteriala mică la copii

Nu există un tratament specific pe care medicul pediatru îl poate prescrie unui copil cu tensiune arterială scăzută. În schimb, medicul poate recomanda:

• mai multă sare în dietă;
• o mai bună hidratare;
• tratarea eventualelor afecțiuni (antibiotice pentru infecții, de exemplu).

Concluzii