medici analizand fisa medicala a unui pacient cu Insolație

Insolație

Descoperă informații utile despre această afecțiune: de la cauze, factori de risc, simptome, diagnosticare, până la metode de tratament și de prevenție.

Pentru recomandări personalizate, solicită o programare la un medic din Sistemul Medical MedLife.

Despre insolație

Insolația apare când organismul se supraîncălzește până la 40º C sau mai mult și nu poate să își scadă temperatura. Insolația este o stare care poate pune în pericol viața unei persoane.

De obicei, insolația apare ca urmare a expunerii prelungite sau a efortului fizic la temperaturi ridicate. Este una dintre cele mai periculoase afecțiuni cauzate de căldură, fiind considerată o urgență medicală. Netratată, poate duce la afectare cerebrală, cardiacă, renală și musculară. Cu cât tratamentul întârzie mai mult, cu atât crește riscul de complicații sau deces.

MedLife

Cauze

Insolația este cel mai frecvent întâlnită în lunile de vară, iar persoanele care se pot confrunta cu ea sunt acelea care s-au expus pe o perioadă lungă de timp la căldura excesivă emanată de razele soarelui. Ea se poate instala chiar și atunci când ne ferim de razele soarelui și stăm la umbră. În zilele toride de vară, umbra copacilor sau a umbrelei nu ne poate proteja în totalitate.  

Insolația poate apărea după:

  • expunere prelungită la căldură: aceasta duce la apariția insolației clasice, numită și insolația fără efort. Căldura provoacă creșterea temperaturii centrale a corpului, iar în lipsa unui consum adecvat de lichide apare deshidratarea care duce la o perturbare a sistemului de reglare a temperaturii organismului. Insolația clasică apare cel mai frecvent la sugari și la copiii de până la 4 ani, la adulții peste 65 de ani, precum și la persoanele care suferă de boli cronice. Aceste grupe de vârstă sunt deosebit de vulnerabile, deoarece se adaptează la căldură mai lent decât alți oameni;
  • efort fizic intens în zilele caniculare: duce la apariția insolației de efort și este mai probabil să apară la o persoană care nu este obișnuită cu temperaturile ridicate. Urgențele medicale legate de căldură în timpul evenimentelor sportive sunt estimate a fi de 10 ori mai frecvente decât incidentele legate de alte probleme de sănătate.

Factori de risc

Oricine poate face insolație, însă există o serie de factori care favorizează instalarea acesteia:

  • purtarea unei vestimentații neadecvate: din materiale sintetice care împiedică circulația aerului, nepermițând transpirației să se evapore;
  • consumul de alcool afectează termoreglarea: răcirea bruscă inițială a organismului este urmată de generarea de căldură și de vasodilatație, având drept consecință accentuarea senzației de căldură și perturbarea mecanismelor de termoreglare. Totodată, alcoolul are efect diuretic, ceea ce vulnerabilizează organismul și îi diminuează capacitatea de a compensa efectele căldurii;
  • transpirația excesivă duce la deshidratare: o persoană care transpiră în exces are nevoie de un consum mai mare de lichide;
  • hipotalamusul (partea creierului care controlează multe funcții ale corpului) stabilește temperatura corpului: la cei foarte tineri, acesta nu este pe deplin dezvoltat, iar la adulții de peste 65 de ani începe să se deterioreze, ceea ce face ca organismul să se adapteze mai lent schimbărilor de temperatură. Ambele categorii de vârstă necesită atenție suplimentară, fiind grupe cu risc;
  • antrenamentele sportivilor sau militarilor și participarea la activități care presupun alergări pe distanțe lungi, la temperaturi ridicate, se numără printre situațiile care pot duce la insolație;
  • umiditatea relativă de 60% sau mai mult împiedică evaporarea transpirației, ceea ce blochează capacitatea corpului de a se răci;
  • schimbările bruște de temperatură: persoanele care sunt obișnuite cu temperaturi moderate și călătoresc în zone cu un climat mai cald sunt predispuse la insolație. Acestea au nevoie de o perioadă de acomodare treptată la noul climat, dar chiar și așa sunt mai predispuse la insolație decât cei care locuiesc acolo;
  • locuitorii din mediul rural se confruntă mai frecvent cu disconfort termic în timpul unui val de căldură prelungit, mai ales dacă există condiții atmosferice stagnante și o calitate proastă a aerului .Asfaltul și betonul stochează căldură în timpul zilei și o eliberează numai treptat noaptea, rezultând temperaturi mai ridicate pe timp de noapte;
  • condițiile de sănătate: includ boli cardiace, pulmonare sau renale, obezitate sau malnutriție, hipertensiune și hipotensiune arterială, diabet, boli psihiatrice, alcoolism, arsuri solare și orice afecțiune care provoacă febră;
  • insolația este cel mai probabil să afecteze persoanele în vârstă care locuiesc în apartamente sau case care nu au aer condiționat sau un flux de aer bun. Ventilatoarele pot reduce disconfortul, iar pe caniculă prelungită aerul condiționat este cel mai eficient mod de a menține o temperatură rezonabilă și de a reduce umiditatea în spațiile închise;
  • multe clase de medicamente sunt asociate cu un risc crescut de insolație: antihistaminice, pastile de slăbit, diuretice, sedative, tranchilizante, medicamente pentru convulsii, pentru inimă și tensiune arterială, pentru boli psihiatrice, cum ar fi antidepresivele. Drogurile ilegale, precum cocaina și metamfetamina sunt, de asemenea, asociate cu un risc crescut de insolație.

Simptome

Simptomul caracteristic al insolației este o temperatură centrală a corpului peste 40°C, dar leșinul este primul semn al acestei afecțiuni. Alte simptome pot include:

  • cefalee pulsantă;
  • amețeli;
  • lipsa transpirației, în ciuda căldurii;
  • pielea roșie, fierbinte și uscată;
  • slăbiciune musculară sau crampe;
  • greață și vărsături;
  • bătăi rapide ale inimii, care pot fi puternice sau slabe;
  • respirație rapidă, superficială;
  • modificări de comportament, cum ar fi confuzia sau dezorientarea;
  • hipertensiune arterială sau hipotensiune arterială;
  • convulsii;
  • sincopă;
  • comă.

La sugari și la copiii mici, insolația reprezintă întotdeauna o urgență medicală. Spre deosebire de adulți, simptomele insolației la copiii mici cu care nu se poate comunica trebuie diferențiate de alte afecțiuni. Părinții pot recunoaște insolația la bebeluși urmărind:

  • temperatura; 
  • respirația (rapidă, superficială);
  • pielea (dacă prezintă erupții la nivelul mâinilor și picioarelor și dacă este roșie, fierbinte și uscată);
  • plânsul (fără lacrimi);
  • dacă este prea agitat sau foarte moleșit;
  • dacă are convulsii;
  • în cel mai rău caz, dacă este inconștient.
MedLife

Diagnosticare

Diagnosticul de insolație se pune, de obicei, clinic. Dacă pacientul este conștient, anamneza este un pas foarte important în punerea diagnosticului, iar dacă este inconștient, se va încerca să se obțină informații de la membrii familiei sau de la martori.

Un examen clinic corect poate conduce medicul spre un diagnostic cert. În funcție de simptomatologia pacientului, medicul poate solicita și anumite analize și investigații imagistice. De cele mai multe ori, analizele uzuale de sânge și urină sunt suficiente.

Tratament

Până la ajungerea echipajelor de specialitate, trebuie luate măsuri imediate. Nu este nevoie de cunoștințe medicale elaborate pentru a acorda primul ajutor în caz de insolație și nici nu există vreun medicament specific.

Primul pas este răcirea persoanei cu insolație prin mijloacele care sunt disponibile:

  • așezată la umbră sau, dacă este posibil, în interior;
  • eliminate hainele în exces și orice accesoriu care ar putea afecta fluxul sanguin;
  • stropită cu apă și așezată într-o cadă cu apă călâie;
  • utilizarea ventilatoarelor sau a compreselor umede și reci;
  • administrarea de lichide reci, băute frecvent, cu înghițituri mici;
  • așezarea corpului într-o poziție întinsă, cu picioarele ridicate deasupra nivelului inimii;
  • persoana cu insolație nu trebuie lăsată singură până la sosirea echipajului de specialitate sau până dă semne clare că se simte mai bine;
  • în cel mult 30 de minute după aplicarea acestor măsuri, persoana în cauză ar trebui să dea semne că își revine.

Repausul la pat este absolut necesar după insolație, iar temperatura corpului va fluctua anormal timp de câteva săptămâni după incident.

Pentru restabilizarea după o asemenea tulburare provocată de căldura excesivă, este necesar un consum ridicat de lichide, supe de legume, sucuri de fructe, banane, cartofi, mazăre și fasole boabe.

Îngrijirile de specialitate asigură, pe lângă răcirea pacientului, și o rehidratare corectă. Trebuie menționat că o rehidratare bruscă poate să facă mai mult rău decât bine. În funcție de simptomele pe care le prezintă pacientul, medicul va iniția tratamentul cel mai potrivit. Dacă este cazul, se vor administra medicamente pentru prevenirea convulsiilor și oxigen suplimentar. Totodată, după stabilizarea pacientului, acesta va beneficia de mai multe investigații (radiografie pulmonară, electrocardiogramă, etc.), pentru a vedea dacă organele vitale au fost afectate.

În cazul inițierii tratamentului pentru insolație la adulții tineri, sănătoși, nu este nevoie permanent de intervenția medicilor. La copii, însă, se va cere obligatoriu ajutorul echipelor de specialitate, încă de la primele semne. Tratamentul insolației la sugari trebuie foarte atent gestionat, deoarece aceștia nu au sistemul de reglare a temperaturii corporale bine dezvoltat. Medicii recomandă părinților să nu aplice remedii pentru insolație acasă.


Complicații

În lipsa unei intervenții prompte, insolația poate avea urmări grave. În funcție de cât timp este ridicată temperatura corpului și în funcție de gradul de deshidratare, complicațiile pot include leziuni ale organelor vitale, primul și cel mai afectat fiind creierul, sau chiar moartea. Cele mai frecvente complicații severe sunt:

  • sindrom de detresă respiratorie acută (ARDS);
  • edem cerebral;
  • insuficiență renală;
  • insuficiență hepatică;
  • disfuncția metabolică;
  • leziuni ale nervilor;
  • reducerea fluxului de sânge către inimă și alte probleme circulatorii.

După ce a trecut printr-un episod de insolație, o persoană ar trebui să evite activitatea fizică timp de cel puțin o săptămână. De asemenea, va avea nevoie de teste periodice pentru a monitoriza funcția renală și hepatică. Chiar și complicațiile temporare ale insolației pot avea nevoie de câteva luni ca să dispară complet.

Prevenție

Când temperaturile sunt ridicate, este recomandat să stăm într-un mediu cu aer condiționat. Dacă nu este posibil, putem urma câțiva pași, pentru a preveni insolația:

  • purtarea unor haine ușoare, vaporoase, de culoare deschisă, largi și o pălărie;
  • utilizarea unei creme cu un factor de protecție solară (SPF) 30 sau mai mult;
  • consumul de lichide suplimentare: pentru a preveni deshidratarea, se recomandă, în general, consumul a cel puțin 8 pahare de apă, suc de fructe sau suc de legume pe zi;
  • utilizarea sărurilor de rehidratare sau a băuturilor bogate în electroliți în perioadele de căldură și umiditate extremă, deoarece prin transpirație se pierd atât apă, cât și electroliți;
  • luarea unor măsuri de precauție suplimentare în cazul activităților în aer liber sau a antrenamentelor sportive; consumarea de lichide trebuie să fie constantă, chiar dacă nu apare senzația de sete;
  • măsurarea greutății înainte și după activitatea fizică; monitorizarea greutății pierdute în apă vă poate ajuta să determinați cât de mult lichid trebuie să beți;
  • monitorizarea culorii urinei: urina mai închisă la culoare este un semn de deshidratare;
  • evitarea consumului de lichide care conțin cofeină sau alcool, deoarece ambele substanțe au efect diuretic și pot duce la deshidrataresau puțin îndulcite. La fel de hidratante sunt iaurtul și laptele bătut. În ceea ce privește fructele, sunt foarte bune pepenele roșu şi galben, vișinele, piersicile;
  • evitarea consumului de băuturi foarte reci pe caniculă, pentru că accentuează deshidratarea;
  • în cazul anumitor boli cronice (boli cardiovasculare, afecțiuni ale rinichilor, ficatului, epilepsie) în care pacienții țin diete cu restricție de lichide, se recomandă acordul medicului pentru creșterea consumului de lichide.

Bibliografie

  1. Ansorge, Rick. “Heat Stroke: Symptoms and Treatment.” WebMD, WebMD, 23 July 2010, www.webmd.com
  2. ‌“Heatstroke - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org
  3. “‌Heat Exhaustion and Heatstroke.” NHS Choices, 2022, www.nhs.uk/conditions
  4. ‌“Heatstroke: What Is It, Symptoms, Causes, Treatment & Recovery.” Cleveland Clinic, 2021, https://my.clevelandclinic.org

Solicită o programare

Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.

femeie fericita care lucreaza folosind mai multe dispozitive pe un birou la domiciliu

©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.