Publicat la: 
23/10/2013

 VIDEO Cand trebuie efectuate electrocardiograma si testul de efort? Avantajele EKG-ului explicate de un medic specialist

Electrocardiograma reprezinta inregistrarea activitatii electrice a inimii. Inima este un organ cu o activitate intensa. In decursul vietii, inima se contracta si se relaxeaza continuu intr-un ritm de 50-180 de batai pe minut, in functie de starea si necesitatile organismului. Activitatea mecanica de pompa este declansata si dirijata de activitatea electrica a inimii. Inima are o centrala electrica principala formata din celule capabile sa schimbe spontan sarcina electrica, iar diferenta de potential dintre aceastea si celulele din jur genereaza un curent electric ce se propaga rapid la celulele miocardice de lucru, declansandu-le contractia.

Acest curent electric se propaga prin tesuturile corpului pana la suprafata acestuia si poate fi inregistrat sub forma electrocardiogramei, prin plasarea de electrozi pe membrele si toracele pacientului.

Electrocardiograma este efectuata pentru:

  • Verificarea activitatii electrice a inimii
  • Identificarea cauzei durerilor inexplicabile din piept, care ar putea fi cauzate de un infarct, de inflamarea sacului din jurul inimii (pericardita) sau de angina pectorala
  • Identificarea cauzelor simptomelor bolilor de inima, precum dificultatile de respiratie, ametelile, lesinul sau palpitatiile.
  • A stabili daca peretii inimii sunt prea grosi (hipertrofiati)
  • A verifica daca medicamentele isi fac efectul sau daca au efecte secundare care afecteaza inima
  • A verifica starea de sanatate a inimii atunci cand exista alte conditii, precum hipertensiunea arteriala, nivelul ridicat al colesterolului, fumatul, diabetul zaharat sau un istoric familial de boli de inima.

Dr. Lila Martin, medic specialist cardiologie, explica pentru cititorii Medlive care sunt afectiunile care pot fi identificate cu ajutorul electrocardiogramei si cand este indicat testul de efort.

Care sunt riscurile asociate cu electrocardiograma?

Electrocardiograma este o metoda de investigatie fara riscuri deoarece nu produce niciun efect asupra organismului. Aceasta este doar o inregistrare a activitatii electrice a inimii pacientului. Amplificarea si filtrarea semnalelor electrice inregistrate se face in interiorul electrocardiografului si nu are repercusiuni asupra pacientului.

Ce afectiuni ale inimii poate depista electrocardiograma?

Bolile electrice ale inimii, preexcitatia ventriculara, sindroamele de QT lung si scurt, sindromul Brugada se diagnosticheaza pe baza modificarilor electrocardiografice. Tulburarile electrolitice din cazul diverselor boli sau stari critice produc modificari specifice pe EKG. De asemenea, alte boli pulmonare si ale sistemului nervos central pot produce, uneori, modificari pe EKG.

In ce cazuri este contraindicata electrocardiograma?

Electrocardiograma nu are contraindicatii. Aceasta poate fi inregistrata oriunde si oricand, singurele conditii necesare fiind prezenta electrocardiografului, a medicului sau a personalului medical specializat.

Care sunt diferentele dintre rezultatele unei electrocardiograme de repaus si ale unei electrocardiograme efectuate pe banda de efort?

Electrocardiograma de efort este la fel ca o electrocardiograma normala, doar ca este inregistrata in timpul si dupa efortul fizic la care este supus pacientul. Efortul fizic produce cresterea necesarului de oxigen al organismului, iar acesta este asigurat prin cresterea muncii inimii. In aceasta situatie, o inima cu circulatie coronariana bolnava incepe sa sufere, iar pacientul face o criza anginoasa, manifestata prin durere si modificari specifice electrocardiografice. Aceste modificari sunt puse in evidenta de testul de efort.

Testul de efort nu este lipsit de riscuri, efortul fizic putand precipita, la anumiti pacienti instabili, tulburari de ritm cardiac, hipotensiune arteriala sau chiar infarct miocardic.

Testul de efort se face cu cresterea gradata a efortului si monitorizarea atenta a electrocardiogramei si a tensiunii arteriale, sub supravegherea medicului.

Cand este indicata testarea cu banda de efort?

Testul de efort este indicat la mai multe grupe de pacienti. In cea mai mare parte a cazurilor se recomanda pacientilor cu probabilitate de cardiopatie ischemica, in scop diagnostic. De asemenea, testul cu banda de efort este indicat pentru pacientii cu boala coronariana diagnosticata, pentru aprecierea severitatii, prognosticului, conduitei terapeutice sau aprecierea tratamentului antiischemic.

Alte cazuri in care este indicat testul de efort:

  • La pacientii post infarct miocardic acut, inainte de externare, pentru stabilirea conduitei terapeutice
  • La unii pacienti cu boala valvulara, cum ar fi insuficienta aortica sau stenoza aortica, cu simptome mai putin exprimate
  • La pacientii cu bradicardie sinusala sau la blocurile atrioventriculare congenitale, pentru aprecierea rezervei cronotrope, adica a cresterii frecventei cardiace la efort.
  • La pacientii asimptomatici cu sindrom de preexcitatie ventriculara.

Contraindicatiile testului de efort

Testul de efort este contraindicat la pacientii cu infarct miocardic acut in primele doua zile, cei cu angina instabila, in cazul tulburarile maligne de ritm necontrolate terapeutic, in stenoza aortica stransa simptomatica, in insuficienta cardiaca decompensata, trombembolismul pulmonar, miocardita si pericardita acuta si disectia de aorta.

Testul de efort se va efectua la indicatia medicului, iar pacientii vor fi evaluati clinic, electrocardiografic si ecografic inaintea procedurii, pentru excluderea contraindicatiilor. In cazul testului de efort cu scop diagnostic, pacientul va opri medicatia beta-blocanta, nitratii si sedativele cu 24-48 de ore inaintea testului.

Specialitate: 

Echipa medicala MedLife - Cardiologie

Tarau Catalina,Medic Specialist, Competente in Ecocardiografie generala
Medic Specialist
Medic Primar
Cristian Gabriel,Profesor Doctor
Conf....
Badea Mihaela
Medic Primar
  •  
  • 1 of 24

Articole similare

Reinsertia sociala, la timpul potrivit, face minuni / Foto: Reuters Lucrez in Marea Britanie de ceva vreme. Atatia depresivi, anxiosi, ADHD, Aspergers, Fibromyalgia, CFS am intalnit aici, incat m-am hotarat ca in toamna sa incep cursuri de psihologie, desi lucrez full-time ca medic, scrie Valentin, cititor MedLive.ro. Nimic nu e mai greu ca...
Mituri despre sanatatea sexuala / Foto: Photoxpress Pilulele contraceptive ingrasa? Pilula de a doua zi cauzeaza avort? O femeie poate sau nu sa ramana insarcinata in timpul menstruatiei? Sunt intrebari in jurul carora s-a format o suita de zvonuri, toate spuse cu certitudine de cunoscator. Care este insa adevarul, vedem in randurile urmatoare....
Rata noastra metabolica este puternic influentata de compozitia corpului. Oamenii cu mai multi muschi si mai putine grasimi au un ritm metabolic mai rapid, in timp ce persoanele cu mai multa grasime si cu mai putina masa musculara au o rata metabolica mai lenta. Studiile au demonstrat ca organismul necesita mai multa energie pentru a procesa o...
Fructoza, un tip de zahar gasit intr-o mare varietate de produse alimentare si in bauturi, va poate incuraja sa mancati mai mult, accentuand senzatia de foame, potrivit unui nou studiu. Fructoza este diferita de zahar si reprezinta o componenta naturala a fructelor "Intr-o serie de studii am descoperit ca atunci cand este comparata cu glucoza,...
Tulburarile de somn reprezinta un factor de risc major pentru declansarea crizelor cardiace si a accidentelor vasculare cerebrale (AVC), potrivit unui studiu american realizat in cadrul unui program de cercetare initiat de Organizatia Mondiala a Sanatatii, relateaza Mediafax. Tulburarile de somn ar trebui incluse in aceeasi categorie de...