Publicat la: 
10/09/2015

VIDEO Cauzele vertijului (ametelii)

Chiar daca ne confruntam cu o simpla ameteala sau cu un autentic episod de vertij, este bine sa nu neglijam o astfel de senzatie, deoarece poate fi semnul unei afectiune serioase. De ce apare vertijul si de ce este important sa ii depistam cauzele am aflat de la dr. Roxana Vintila, medic specialist in neurologie, Hyperclinica Medlife Baneasa.

Vertijul nu este o boala, ci un simptom. Spre deosebire de ameteala - un termen nespecific pe care il folosim pentru a descrie senzatii variate (cap tulbure, vedere incetosata, dezechilibru, nesiguranta in mers), vertijul este senzatia iluzorie de miscare a corpului sau a mediului inconjurator. Cel mai frecvent, aceasta senzatie este de rotire, dar unii pacienti descriu si senzatii ca imi fuge pamantul de sub picioare sau simt ca sunt tras intr-o parte.

In functie de cauza, vertijul poate fi

  • patologic cand este expresia unei boli;
  • fiziologic: consecinta unei stimulari fiziologice a receptorilor de la nivelul urechii interne, care prezinta o anumita hipersensibilitate;
  • psihogen: in atacuri de panica, nu este insotit de miscari ale globilor oculari, iar examenul neurologic este normal. Majoritatea indivizilor cu vertij psihogen au agorafobie (teama de spatii mari si de multime).

Vertijul fiziologic apare in urma unor miscari neobisnuite ale capului sau la persoanele cu rau de miscare, rau de mare sau rau de inaltime, dar uneori si in salile de cinema (vertijul vizual).

Vertijul patologic este, de cele mai multe ori rezultatul unei disfunctii a sistemului vestibular- sistem care contribuie la realizarea echilibrului si a posturii, alaturi de sistemul vizual si sistemul somato-senzorial.

Vertijul se instaleaza brusc si poate fi acompaniat si de alte semne: scaderea auzului, greata, varsaturi (care sugereaza vertijul periferic), respectiv tulburari de sensibilitate, tulburari de echilibru sau coordonare, deficite motorii, tulburari de vedere, parestezii, astenie (care sugereaza vertijul central).

Orice atac de vertij poate fi periculos, de aceea e bine sa evitati sofatul, inotul sau manevrarea unor masinarii periculoase daca va confruntati cu vertij. Chiar la primul atac de vertij este recomandat sa consultati medicul de familie, care va va directiona mai departe la neurolog sau specialistul ORL, in functie de cauza pe care o intuieste pe baza simptomelor pe care le acuzati.

Vertijul patologic poate fi impartit in doua mari categorii: vertijul periferic, respectiv central.

Vertijul periferic apare ca urmare a unei afectari a urechii interne, care controleaza echilibrul. Problema poate fi intalnita in labirintul vestibular, canalele semicirculare sau chiar nervul vestibular, cel care conecteaza urechea interna si creierul. Vertijul periferic poate fi cauzat de anumite medicamente (unele tipuri de antibiotice sau diuretice, de exemplu), o trauma (inclusiv cranio-cerebrala), inflamarea nervului vestibular (neuronita), labirintita, boala Meniere s.a.

Vertijul central este provocat de o problema la nivelul creierului. Poate fi cauzat de o afectiune a vaselor sangelui, de medicamente ca anticonvulsivele, aspirina sau consumul de alcool, migrena, scleroza multipla, accidentul vascular cerebral sau tumorile (canceroase sau non-canceroase).

Cel mai frecvent tip de vertij (periferic) este vertijul pozitional paroxistic benign (aproximativ 17% din toate cazurile de vertij). Este expresia unei afectari a sistemului vestibular periferic, a receptorilor de la nivelul urechii. Apare din cauza unei deplasari de la locul lor a otolitilor, care transmit in mod gresit informarii despre pozitia capului si automat genereaza vertijul.

De regula, declansarea simptomelor se produce prin schimbarea pozitiei capului (persoana se ridica din pat sau se intoarce brusc de pe o parte pe alta). Aproape jumatate din cazurile de ameteala la pacientii in varsta sunt determinate de vertijul paroxistic benign. Poate fi declansat si de o migrena, stres psihic sau viroze respiratorii, dar, la persoanele sub 50 de ani, cele mai des intalnite cauze ale acestui tip de vertij sunt traumatismele cranio-cerebrale.

A. N.

Specialitate: 

Echipa medicala MedLife - Neurologie

Medic Specialist
Medic Specialist
Medic Specialist
Doctor
  •  
  • 1 of 12

Articole similare

Intr-un studiu care a fost prezentat la intalnirea anuala a Societatii de Medicina Materno-Fetala, in Dallas, Texas, cercetatorii au aratat faptul ca riscul de interventie obstetrica este mai mic pentru femeile care nasc sau intentioneaza sa nasca acasa, dar exista unele riscuri mai mari pentru nou-nascuti in cazul nasterilor la domiciliu,...
Hepatita A este o inflamatie a ficatului cauzata de virusul hepatitei A. Simptomele bolii includ icterul (afectiune care cauzeaza ingalbenirea ochilor si a pielii), durerile abdominale, pierderea poftei de mancare, greata, febra, diareea si oboseala. In cazul copiilor, simptomele sunt mai putin evidente. O persoana poate raspandi virusul...
Dr. Rodica Cibea / Foto: MedLive Fie ca ne-am saturat de ploaie si zile mohorate, fie ca ne gandim la vacante, fiecare avem motivele noastre sa asteptam sosirea verii. In plus, "vara e o ocazie buna sa avem un regim de viata echilibrat si o alimentatie sanatoasa pentru ca avem la indemana o multime de fructe, legume si alimente de sezon" ne...
Psihoterapia este un demers in care clientul ii vorbeste psihoterapeutului, verbal sau nonverbal, despre dificultatile, inhibitiile, conflictele pe care le are iar psihoterapeutul incearca prin pregatirea, experienta, subiectivitatea lui sa prinda sensul, intelesul, cheia de desfacere a situatiei problematice. Acest demers presupune o suma...
Chiar daca ne confruntam cu o simpla ameteala sau cu un autentic episod de vertij, este bine sa nu neglijam o astfel de senzatie, deoarece poate fi semnul unei afectiune serioase. De ce apare vertijul si de ce este important sa ii depistam cauzele am aflat de la dr. Roxana Vintila, medic specialist in neurologie, Hyperclinica Medlife Baneasa....