MEDICINA GENERALA

22 Iunie 2021

Colonoscopia: ce este, când e necesară, cum se face

Ce este colonoscopia și când este necesară

Despre colonoscopie

Colonoscopia reprezintă examinarea interiorului intestinului gros cu ajutorul unui tub flexibil prevăzut cu fibră optică și cameră video. Colonoscopia oferă posibilitatea medicului să examineze mucoasa intestinului gros (colon) pentru a verifica dacă există anomalii sau leziuni la nivelul colonului (intestinului gros), prin introducerea unui tub flexibil și subțire prin orificiul anal, în rect și colon. Acest instrument se numește colonoscop, are propria sursă de lumină, lentile proprii și permite medicului să vadă imagini pe un monitor.
Colonoscopia poate oferi un diagnostic vizual (ulcerații, polipi) și poate da posibilitatea realizării unei biopsii sau a îndepărtării unor leziuni suspecte chiar în timpul efectuării investigației.
Cancerul colorectal este unul dintre cele mai întâlnite și mai grave cancere. Acesta poate fi depistat în stadii incipiente, prin realizarea unei colonoscopii (metoda de evaluare a rectului și a intestinului gros).

Tipuri de colonoscopie

Există mai multe tipuri de colonoscopie. Medicul o va recomanda pe cea mai potrivită pentru fiecare pacient:

Colonoscopie parțială

Colonoscopia parțială, cunoscută și sub denumirea de rectosigmoidoscopie, examinează numai partea inferioară a colonului - rectul și colonul sigmoid. Aceasta este o procedură mai puțin invazivă și se face, în general, fără sedare.

Colonoscopie totală

Colonoscopia totală presupune examinarea întregului colon și se poate efectua cu sau fără sedare.

Colonoscopie virtuală

Colonoscopia virtuală înseamnă tomografie computerizată și permite medicului radiolog să vadă imagini din interiorul colonului, fără să se introducă un colonoscop în intestinul gros și fără a exista posibilitatea de a preleva probe (biopsii).

Când este indicată colonoscopia

Colonoscopia se poate efectua ca metodă de screening pentru prevenția cancerului colorectal, pentru persoanele peste 50 ani, bărbați și femei.
Colonoscopia poate fi recomandată și pacienților cu vârsta de până în 50 de ani, în următoarele situații:

  • diaree cronică sau constipație cronică agravată, dacă este însoțită și de alte semne clinice;
  • prezența sângelui în scaun;
  • balonări și crampe abdominale frecvente, nespecifice;
  • modificări ale aspectului scaunului;
  • antecedente de afecțiuni sau intervenții colorectale;
  • boli inflamatorii intestinale;
  • suspiciune de polipi, cancer;
  • evaluarea pacienților care au în familie rude diagnosticate cu cancer colorectal, deoarece există posibilitatea predispoziției genetice pentru această afecțiune.
Avantajele colonoscopiei

Avantajele colonoscopiei

Colonoscopia prezintă numeroase avantaje:

  • Se poate efectua cu sedare sau fără sedare;
  • Spre deosebire de irigografie sau alte teste mai puțin invazive, colonoscopia permite realizarea intervențiilor terapeutice în timpul investigației. Astfel, dacă se găsește un polip în timpul efectuării colonoscopiei, în funcție de natura și poziționarea lui, acesta poate fi îndepărtat. Un polip este o excrescență a mucoasei colonului care poate evolua într-un cancer;
  • Timp de recuperare rapid - după intervenție, pacientul poate pleca acasă în aceeași zi;
  • Este recomandată că metodă de screening pentru cancerul de colon. Cancerul colorectal poate fi depistat în stadii incipiente și această investigație poate salva viața pacientului;
  • Se efectuează pentru investigarea sângerărilor la scaun, a modificărilor de tranzit intestinal, a durerilor abdominale sau a unor modificări evidențiate de alte examinări cum ar fi irigografia.

Pregatirea pentru colonoscopie

În vederea efectuǎrii unei colonoscopii de calitate, intestinul trebuie sǎ fie curat pentru a permite medicului sǎ evalueze cu acurateţe întreaga mucoasǎ colonicǎ. Farǎ o pregătire adecvatǎ, examinarea nu va decurge în condiţii optime şi poate fi nevoie de repetarea acesteia. Astfel, sunt necesare o serie de instrucţiuni de pregǎtire.

Cu 7 zile înainte de procedură este necesar să se întrerupă administrarea orală de medicamente pe bază de bismut sau fier. Două zile anterior explorării este interzis să se consume fibre vegetale (legume, fructe, seminţe sau cereale, indiferent dacă sunt crude sau gătite). Se pot mânca paste făinoase, pâine albă, supe cu găluşti sau tăiţei, lactate/brânzeturi, ou, carne albă. Din acest motiv, dacă pacientul suferă de diabet zaharat este de preferat să solicitate o programare în cursul dimineții.
În funcție de ora programării, ultima masă va fi cu o zi înainte, fie la prânz (pentru programările până la ora 14:00), fie seară (pentru programările după ora 14:00). După ultima masă mai este permisă doar ingestia de lichide limpezi, fără coloranți roșu sau violet - ceai îndulcit, apă minerală, sucuri limpezi, supă clară. Ulterior se bea și purgativul propriu-zis.
Ca regulă generală, purgativele băute seara trebuie să vină la cel puțin 6 ore după ultima masă, iar cele băute dimineața pot fi începute la ora 6:00 - 7:00. În ambele situații se beau în ritm constant, un litru/oră. Variantele de purgativ cel mai des folosite sunt: Clensia, Moviprep, Citrafleet, Picoprep, Fortrans.
Modul de preparare și de administrare diferă în funcție de purgativ, astfel încât este indicat ca pacientul să aleagă purgativul potrivit împreună cu medicul care va efectua colonoscopia. Mai departe trebuie urmate fie indicațiile date de medic, fie instrucțiunile din prospectul purgativului.
Dacă pacientul dorește ca investigația să se desfășoare cu sedare este necesar să menționeze această opțiune în momentul programării. După intervenție, pacientul nu are voie să conducă mașina timp de 24 de ore. Este recomandat să nu ia hotărâri importante sau să semneze acte în ziua respectivă și, totodată, este recomandat să vină însoțit, dacă investigația se realizează cu sedare.
Pacientul trebuie să se prezinte la unitatea medicală cu o oră înainte de programare, dacă se va efectua cu sedare profundă. În acest timp, se va efectua un consult preanestezic, necesar evaluării stării generale a sănătății pacientului și aprecierii riscului anestezic, efectuat de medicul anestezist.

Cum se desfășoară colonoscopia

Cum se desfășoară colonoscopia

Prima etapă constă, de obicei, în examinarea rectală, pentru analizarea tonusului sfincterului și pentru a determina dacă pregătirea a fost realizată corect. Endoscopul este introdus apoi prin anus în rect, colon (colon sigmoid, colon descendent, colon transvers, colon ascendent, cec) și ultimul este ileonul terminal.
Endoscopul are cap mobil și multiple canale pentru instrumentar, aer, sucțiune și propria lumină. Intestinul este ocazional insuflat cu aer pentru a maximiza vizibilitatea, procedura care îl face pe pacient să aibă senzația unei mișcări intestinale. Prin intermediul colonoscopiei se pot preleva biopsii pentru histologie.
Există și posibilitatea unei „cromoendoscopii” în care se folosește o substanță colorată de contrast (precum carmin indigo) și este pulverizată prin endoscop în peretele intestinal, cu scopul de a vizualiza orice anormalitate în morfologia mucoasei.
Endoscopul avansează mai apoi până la joncțiunea unde se întâlnesc colonul și intestinul subțire (cecul) în aproximativ 10 minute în 95% din cazuri.
Există situații mai rare când se pot forma anumite bucle în timpul investigației și procedura nu poate fi finalizată.
În timpul investigației, leziunile suspecte pot fi cauterizate, biopsiate sau incizate cu ajutorul unui fir electric, în scopul biopsiei sau polipectomiei prin îndepărtare totală. Se pot injecta medicamente, în general cu scopul de a controla sângerarea.
După procedură, în general, este necesară o scurtă perioadă de revenire pentru ca efectul sedativului să treacă.
Disconfortul postprocedural este de regulă minor și implică flatulență sau ușoară durere din cauza insuflării aerului în timpul colonoscopiei.

Prelevarea biopsiei în timpul colonoscopiei

Dacă în timpul investigației se observă modificări, medicul poate lua biopsie. Prelevarea de biopsie nu provoacă durere pacientului.
În cazul în care biopsia se efectuează pentru suspiciunea de formațiune malignă, pacientul nu trebuie să își facă griji în privința unei potențiale însămânțări și diseminări a tumorii, întrucât biopsia este luată „din interior”, fără a traversa alte țesuturi și este absolut necesară pentru un tratament corect.

Rezultatul colonoscopiei

După efectuarea colonoscopiei medicul va comunica pacientului rezultatul investigației, precum și modificările care pot apărea, din punct de vedere clinic, în restul zilei.

Rezultat negativ

Rezultatul este negativ dacă medicul nu găsește nicio anomalie în colon. Medicul poate recomanda însă o nouă colonoscopie în funcție de factorii de risc (alții în afară de vârstă):

  • dacă pacientul este expus unui risc mediu de cancer de colon;
  • dacă pacientul are antecedente de polipi în procedurile anterioare de colonoscopie;
  • dacă există scaun rezidual în colon, care împiedică examinarea completă a colonului.

Rezultat pozitiv

Rezultatul colonoscopiei este considerat pozitiv dacă medicul depistează polipi sau țesut anormal în colon în timpul colonoscopiei. Majoritatea polipilor nu sunt canceroși, dar unii pot fi precanceroși. Polipii eliminați în timpul colonoscopiei sunt trimiși la laborator pentru analiză (biopsie) pentru a determina dacă sunt noncanceroși, precanceroși sau canceroși.
În funcție de mărimea și numărul de polipi, pacientul trebuie să urmeze un program de monitorizare mai riguros în viitor pentru a depista alți eventuali polipi.
Se poate recomanda o colonoscopie la 5-10 ani, în funcție de factorii de risc.
Totodată, medicul poate recomanda o colonoscopie mai devreme dacă pacientul prezintă:

  • un polip mare > 1cm;
  • mai mult de doi polipi;
  • polipi și scaun rezidual în colon care duc la examinarea incompletă a colonului;
  • polipi cu anumite caracteristici celulare, care indică un risc mai mare de cancer în viitor.

Dacă pacientul prezintă polipi sau alte țesuturi anormale care nu au putut fi îndepărtate în timpul colonoscopiei, medicul poate recomanda un alt examen.

Contraindicațiile colonoscopiei

Contraindicațiile colonoscopiei

Sunt situații în care colonoscopia este contraindicată. Pacienții care suferă de diverticulită, precum și femeile însărcinate au interdicție în a efectua colonoscopia. Tomografia computerizată reprezintă investigația care se recomandă în caz de suspiciune de diverticulită. Dacă procedura nu poate fi amânată după naștere, medicul poate lua decizia de a realiza colonoscopia chiar și unei femei însărcinate.

Riscuri și complicații

Marea majoritate a procedurilor medicale implică și un anumit risc. Colonoscopia implică o serie de riscuri cum ar fi:

  • perforarea colonului/rectului;
  • pot exista reacții adverse la sedativele folosite pentru realizarea colonoscopiei;
  • sângerări abundente în caz de biopsie sau polipectomie.

Posibilele complicații ale colonoscopiei sunt rare, dar pot să apară. Sângerarea, mai ales după biopsie sau polipectomie este cea mai întâlnită și, de obicei, este minoră. În general, sângerarea se oprește spontan sau poate fi controlată endoscopic.
Este important ca pacientul să informeze medicul dacă apare durere abdominală severă, febră, frison sau sângerare rectală mai importantă după investigație. Sângerarea poate să apară și după câteva zile în caz de polipectomie.

Întrebări frecvente

Cât durează colonoscopia?

În general, durata medie a colonoscopiei este de 20 - 30 de minute. În cazul unor multiple polipectomii sau biopsii, procedura ar putea dura mai mult. Un alt aspect care ar putea modifica durata procedurii este variația anatomică.
În cazul colonoscopiei efectuate cu sedare este nevoie de aproximativ o oră de recuperare și mai apoi se poate părăsi incinta medicală.

Este colonoscopia dureroasă?

Majoritatea pacienților se tem că această investigație este dureroasă. În general, în majoritatea cazurilor, procedura este nedureroasă. Poate apărea un disconfort după prima jumătate a investigației când o mare parte din colon este destinsă cu aer.
Disconfortul poate apărea mai devreme la pacienții care au avut intervenții chirurgicale abdominale sau în cazul femeilor cu patologie ginecologică. Apariția durerilor nu este însă obligatorie, depinde de la pacient la pacient.
Colonoscopia se poate efectua cu sedare pentru a reduce acest disconfort. Este posibil ca după efectuarea colonoscopiei să existe o senzație de balonare și, ocazional, crampe până când este eliminat complet aerul din colon. Se încurajează eliminarea gazelor astfel încât recuperarea să fie cât mai rapidă.



Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării


©2024 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.