Publicat la: 
27/11/2013

VIDEO Cum au reusit oamenii sa isi copieze propriul ADN?

Cum au reusit oamenii sa-si copieze propriul ADN? Cu ajutorul explicatiei animate de mai jos puteti intelege una dintre minunile medicinei moderne. Tehnica PCR este pentru genetica ceea ce este roata pentru masini. Fara inventarea ei identificarea mutatiilor genetice sau prognosticarea anumitor boli ar fi fost mult prea scumpa pentru a putea fi practicata zilnic, in orice clinica. Care este principiul de functionare a acestei metode ingenioase?

  • "Medicina pe intelesul tuturor" este o serie de animatii care incearca sa explice pe intelesul tuturor cum functioneaza tehnicile importante ale medicinei moderne. Rubrica este sustinuta de MedLife.

Geneticienii lucreaza cu ADN care se gaseste in toate celulele. Problema lor este ca pot extrage ADN doar din cateva mii de celule odata. Doar cateva mii? Da, caci la nivel molecular o mie inseamna foarte putin. Ceva practic invizibil. Prin metode obisnuite nu poate fi analizat un numar atat de mic de copii de ADN.

Solutia a fost ca acea regiune din ADN de care un medic este interesat sa fie copiata de un numar suficient de ori pentru a putea fi vizualizata. Asta face PCR-ul, sau reactia de polimerizare in lant: amplifica bucati din ADN. Sa spunem ca ne intereseaza o regiune din ADN pentru ca suspectam existenta unei mutatii. Amplificam acea regiune si vom avea milioane de alte molecule care sunt identice cu regiunea de la care am plecat. Cum facem asta? Cu ajutorul unei enzime numita ADN-polimeraza.

ADN-ul este format din nucleotide, caramizile lui, care sunt doar de patru feluri: A, T, G si respectiv C. Ele se ordoneaza ca intr-un sirag, de-a lungul a ceea ce numim catena. ADN-ul are doua astfel de siraguri, doua catene foarte lungi rasucite una in jurul celeilalte, pe care se imperecheaza aceste caramizi dupa o regula clara: A intotdeauna cu T, iar G intotdeauna cu C. Daca stim succesiunea exacta a nucleotidelor pe o catena, putem deduce automat insiruirea lor si pe cealalta.

Enzima noastra nu poate insa amplifica ADN-ul atunci cand avem ambele catene rasucite una in jurul celeilalte. Pentru a rupe cele doua catene una de cealalta, folosim caldura. Le incalzim timp de zece minute pana la 95 de grade si ele se despart. Simplu si eficient!

Am obtinut o singura catena de ADN, dar enzima noastra functioneaza cel mai bine la 72 de grade, asa ca aducem solutia la aceasta temperatura. Enzima nu poate copia catena de ADN asa, pur si simplu din orice punct. Pentru asta are nevoie de o bucata mica de ADN, numita primer, pe care enzima o recunoaste. Acesta este punctul de unde va incepe copierea catenei originale intr-o catena complementara dupa regula caramizilor de mai devreme. Dureaza doar cateva secunde.

La finalul procesului numarul catenelor ADN se va dubla din 2, cate erau la inceput, in 4. Ciclul se va repeta pana in momentul in care se obtine o cantitate suficienta de ADN pentru a lucra cu el.

Pare simplu, nu? Dar pana in 1983, cand chimistul american Kary Mullis a descoperit PCR-ul, tehnica nu era deloc simpla. Mullis a primit premiul Nobel pentru asta. De atunci genetica este impartita in doua epoci: inainte de PCR si dupa PCR.

Specialitate: 

Echipa medicala MedLife - Endocrinologie, Genetica

Toma Sebastian,Medic Specialist
Medic Specialist
Doctor in...
Jardan Cerasela,Medic Specialist
Medic Specialist

Articole similare

dr. Vlad Stroescu In ultimele zile, o campanie publicitara ne-a socat. Pe noi, profesionistii sanatatii mintale, pe utilizatorii obisnuiti de internet (a devenit virala). Se pregateste restul marelui public. Exista o rea intentie in spatele campaniei de promovare a unui supliment alimentar cu auto-declarate efecte benefice asupra creierului,...
Dr. Eugen Craciun Stresul la locul de munca si teama de a-ti pierde serviciul pot duce in aceasta perioada la probleme grave de sanatate. La inceput de an 2010, sute de firme se inchid in fiecare zi, iar rata somajului a trecut de nivelul de 8%. Tot mai multe cazuri de gastrita si ulcer ajung in fata medicilor gastroenterologi. Dr. Eugen...
Persoanele care utilizeaza telefonul mobil mai mult de 15 ore pe luna au un risc crescut de a dezvolta anumite tumori cerebrale, potrivit unui studiu epidemologic francez, care redeschide dezbaterea referitoare la pericolele utilizarii telefoanelor mobile, relateaza AFP. "Concluzia principala a studiului nostru din Franta merge in aceeasi...
Jonathan Stillo / Foto: Lauren Hermele "Ii spunem consumptie, moartea alba, oftica. Este o boala a saraciei. Vezi TBC acolo unde vezi conditii de viata si de munca neadecvata. In Romania se intampla insa altceva. Rata tuberculozei este atat de mare incat oricine s-ar putea imbolnavi. Nu mai este izolata la membrii saraci ai societatii. Si cei...
Maladia Alzheimer/ Foto: MorgueFile.com Persoanele purtatoare ale virusului herpesului ar putea prezenta un risc crescut de a dezvolta boala Alzheimer, este concluzia unui studiu realizat de o echipa de cercetatorii suedezi de la Universitatea din Umea, scrie marti passionsante.be, citat de Agerpres. Aceasta legatura fusese sugerata de...