VIDEO Cum functioneaza un endoscop? Secretele functionarii endoscopului explicate de un medic specialist

De la prima descriere a endoscopiei realizata de Hipocrat pana la endoscopul modern care functioneaza cu 50.000 de fibre optice speciale, medicina a inregistrat in progres tehnologic remarcabil. Insa, acum nu ne mai intrebam cum s-a ajuns aici, ci cum anume ne ajuta endoscopul. Avem intrebari legate de procedura, ne gandim la avantaje si limitari. Va prezentam afectiunile care se pot depista si trata cu ajutorul lui si raspunsurile la cele mai frecvente temeri pe care le avem legate de durata examinarii, durere si anestezie. Cum s-a ajuns la endoscop

Endoscopia a fost descrisa prima data de Hipocrat in Grecia (460-375 i.Hr.), care a facut trimitere la un specul rectal, in acelasi timp, un specul vaginal a fost gasit in ruinele Pompeiului (70 d.Hr.). Primul endoscop fost proiectat si construit de catre medicul german Phillip Bozzini in 1805 (lichtleiter), insa, dispozitivul a fost aspru ridiculizat de contemporani, ceea ce a oprit dezvoltarea endoscopiei timp de aproape 50 de ani. Primul succes a fost realizat in 1853, cand Jean Antonin Desormeaux a folosit un sistem de oglinzi si lentile pentru vizualizare si un amestec de alcool si terebentina ca sursa de lumina, care a dus la numeroase arsuri.

Cum functioneaza un endoscop modern

Un endoscop se compune din doua sau trei cabluri optice principale, fiecare continand pana la 50.000 de fibre optice speciale. Unul sau doua dintre cabluri transporta lumina in corpul pacientului; altul poarta lumina reflectata (imaginea corpului pacientului) inapoi pana la medic intr-o camera care poate afisa imaginile pe un monitor TV. Aplicabilitatea acestui principiu a fost extinsa si la transportul prin fibra optica a datelor (cablu TV, Internet, telefonie). Insa, cablurile de telecomunicatii sunt proiectate pentru a transporta date in format digital pe distante foarte lungi, prin contrast, cablurile utilizate in endoscoape transporta imagini pe distante mult mai scurte si in forma analogica.

Cum se realizeaza o examinare cu ajutorul endoscopului - Dr. Eugen Craciun, medic specialist gastroenterologie

Ce probleme medicale se pot depista si trata cu ajutorul endoscopului? Care sunt avantajele si limitarile. Care sunt raspunsurile la temerile pacientilor: 'O sa ma doara? Cum se procedeaza daca se gaseste un polip?' Cat dureaza examinarea endoscopica? Diferenta dintre sedare si anestezia generala care necesita un timp mai indelungat pentru recuperare. Dr. Eugen Craciun, medic specialist gastroenterologie, rapunde la aceste intrebari intr-un interviu realizat pentru MedLive.ro

Endoscopia digestiva superioara si colonoscopia

Endoscopia digestiva superioara este o explorare directa, la vedere, a primei parti a tubului digestiv esofagul, stomacul si prima parte a intestinului subitre. Pentru a fi vizualizate se introduce pe gura un aparat flexibil - endoscopul (un tub subtire acoperit cu cauciuc, diametru cca 8 mm) care este dotat cu lumina si camera video. Acesta se avanseaza de la nivelul cavitatii bucale catre esofag si stomac, urmarind calea fiziologica a deglutitiei (in acelasi mod in care se inghit alimentele).

In afara de diagnostic, endoscopia si colonoscopia ofera si posibilitatea a multiple procedee terapeutice:

• biopsii,
• extragere de polipi,
• extirpare de tumori mici,
• electrocoagulare,
• injectare de vase sangerande

Important: biopsia eventualelor leziuni colonice este o procedura care nu comporta niciun risc de diseminare (imprastiere a unei eventuale tumori) De asemenea, colonoscopia este principala explorare diagnostica pentru cele mai frecevente boli la ora actuata cancerul rectal si colonic.

Pregatirea pacientului pentru endoscopie

Pentru ca toate aceste lucruri sa poata fi realizate este necesar ca pacientul sa nu manance cu cel putin 8 ore anterior procedurii, se pot bea lichide in cantitate moderata pana cu 2 ore anterior explorarii. Pentru confortul pacientului este recomandata utilizarea unei substante sedative induce stare de relaxare si somnolenta. In urma efectuarii sedarii nu este permisa conducerea unui autovehicul timp de cel putin 6 ore. Riscuri Este o explorare invaziva, exista posibilitatea aparitiei unor complicatii al caror procent nu depaseste 1 din 2000 de cazuri; acestea se refera, de regula, la unele disfunctii respiratorii si cardiace sau sangerari digestive, de obicei minore.