MINTE

27 Decembrie 2010

VIDEO De ce [nu] suntem fericiti. Despre sistemul imunitar al psihicului si simulatorii de experienta, cu psihologul Dan Gilbert

Dan Gilbert, psiholog, profesor in cadrul Harvard University / Foto: Vimeo.com

"Din perspectiva evolutiei, doua milioane de ani nu inseamna nimic. Cu toate acestea, in ultimele doua milioane de ani creierul uman aproape si-a triplat masa, pornind de la cele sase sute de grame ale stramosului nostru, Homo Habilis (omul indemanatic), si ajungand la o halca de aproape un kilogram si jumatate pe care fiecare dintre cei de aici o poarta intre urechi. Ce are un creier mare incat natura sa tina mortis ca fiecare dintre noi sa aiba unul?", se intreaba Dan Gilbert, psiholog si profesor la Universitatea Harvard, autor al cartii Stumbling on Happiness. Intr-o conferinta TED 2004, Dan Gilbert contesta ideea ca vom fi nefericiti daca nu obtinem ce ne dorim. Un soi de sistem imunitar al psihicului nostru ne permite sa fim cu adevarat fericiti, chiar si atunci cand lucrurile nu functioneaza pe fagasul pe care l-am planuit, spune Gilbert.

Argumentele neuro. Simulatorii de experienta

Cand creierul isi tripleaza dimensiunea, el capata si structuri noi. In evolutie, creierul uman a dezvoltat o portiune noua: lobul frontal. O anumita parte a acestuia, cortexul pre-frontal, indeplineste - printre altele - functia de "simulator de experiente", explica Gilbert. O comparatie potrivita ar fi cea a pilotilor aerieni, care exerseaza in simulatoare de zbor pentru a nu face greseli reale in avioane. Cortexul pre-frontal permite fiintei umane sa treaca prin diverse experiente la nivel mental, inainte sa le incerce in viata reala. Stramosii nostri nu puteau face asta si nici un alt animal nu o poate face la fel de bine ca noi. "Alaturi de degetul opozabil, pozitia bipeda si limbajul, este unul dintre lucrurile care au facut ca specia noastra sa coboare din copaci si sa ajunga in mall", spune psihologul.

Un producator de inghetata, de exemplu, nu vinde inghetata de ficat cu ceapa. "Nu pentru ca ar fi fabricat-o, ar fi incercat-o si s-ar fi scarbit. Ci pentru ca, fara sa te ridici de pe scaun, poti simula acea aroma si poti spune bleah inainte sa fabrici inghetata."

Cum functioneaza simulatorii de experienta? Exploram doua optiuni diferite ale viitorului: primul este sa castigati la loterie, iar celalalt este sa deveniti paraplegici. Ei bine, la un an dupa ce nu-si mai pot folosi picioarele si la un an dupa castigul la loto, castigatorii loteriei si paraplegicii sunt la fel de "fericiti" cu vietile lor, sustine Gilbert.

De ce ne gandim la ce este mai rau. Prejudecata impactului

Cercetari realizate de-a lungul timpului de economisti si psihologi indica existenta unei prejudecati a impactului, adica tendinta simulatorului de a functiona rau, de a te face sa crezi ca rezultatele sunt mai rele decat sunt ele de fapt. Pierderea sau castigarea alegerilor, pierderea sau castigarea unui partener romantic, obtinerea sau ne-obtinerea unei promovari, trecerea sau ratarea unui examen la facultate samd au mai putin impact, mai putina intensitate si mai putina durata decat se asteapta oamenii sa aiba.

Potrivit lui Gilbert, exista un studiu care arata cum sunt oamenii influentati de traumele majore din viata: daca ceva s-a intamplat cu mai mult de trei luni in urma, cu doar cateva exceptii, nu are nici un impact asupra fericirii noastre. De ce? Pentru ca fericirea poate fi sintetizata. Sir Thomas Browne, scriitor englez, scria in 1642: Sunt cel mai fericit om in viata. Am in mine ceva ce poate transforma saracia in bogatie, greutatea in prosperitate. Sunt mai invulnerabil decat Ahile; destinul n-are nici un loc in care sa ma loveasca.

De ce spunea Browne asta si cum il ajuta? Oamenii au ceva ce poate fi considerat un sistem imunitar al psihicului. Un sistem de procese cognitive, in mare parte procese cognitive non-constiente, care ii ajuta sa-si schimbe vederile lor asupra lumii, astfel incat ei sa se simta mai bine in lumile in care se gasesc. Ca si Sir Thomas, toti dispunem de aceasta masinarie. Spre deosebire de Sir Thomas, se pare ca nu stim asta, spune Gilbert.

Noi sintetizam fericirea, dar credem ca ea e un lucru care poate fi gasit.

VIDEO Dan Gilbert la TED 2004: De ce suntem fericiti?

Suntem nemultumiti fiindca credem ca fericirea sintetica nu e de aceeasi calitate ca ceea ce am putea numi fericire naturala, isi continua Gilbert explicatiile. Fericirea naturala este ceea ce simtim atunci cand obtinem ceea ce vrem, iar fericirea sintetica este ceea ce facem atunci cand nu obtinem ceea ce vrem. In societatea actuala credem cu tarie ca fericirea sintetica este una inferioara. De altfel, ce fel de motor economic ar mai continua sa duduie daca am crede ca a nu obtine ceea ce vrem ne poate face la fel de fericiti cu a-l obtine?

Liberul arbitru, libertatea de a alege

Libertatea - abilitatea de a te hotari si de a te razgandi - este prietenul fericirii naturale, fiindca iti permite sa alegi dintre minunate variante ale viitorului si sa il gasesti pe cel de care te bucuri cel mai mult. Dar libertatea de a alege - de a te razgandi si a te hotari - este inamicul fericirii sintetice.

Avem asadar cu totii avem acest sistem imun al psihicului, capacitatea de a sintentiza fericirea, dar unii dintre noi fac acest truc mai bine decat altii:

("Asistenta tehnica Dogbert. Cum pot abuza de dumneavoastra?" "Imprimanta mea tipareste o pagina goala dupa fiecare document." "Si de ce va plangeti ca primiti hartie gratis?" "Gratis? Dar nu-mi dati de fapt propria mea hartie?" "Of, omule!" Uita-te la calitatea hartiei gratuite in comparatie cu prapadita ta hartie obisnuita! Numai un prost sau un mincinos ar spune ca ele arata la fel!" "A! Acum c-ai adus vorba, intr-adevar pare ceva mai matasoasa!" "Ce faci aici?" "Ajut oamenii sa accepte lucrurile pe care nu le pot schimba.")

Sistemul imun al psihicului actioneaza cel mai bine atunci cand ne-am infundat complet, cand suntem in capcana. "Asta e diferenta dintre intalnire si casatorie, corect?", glumeste Gilbert. "Adica - ai o intalnire cu un tip, iar el se scobeste in nas si atunci nu mai iesi la o alta intalnire cu el. Si daca esti casatorita cu un tip care se scobeste in nas? Gasesti o cale sa fii fericita cu ce s-a intamplat. Oamenii nu stiu acest lucru despre ei insisi si aceasta necunostinta poate actiona in dezavantajul lor.

Un experiment

In cadrul unui experiment realizat la Universitatea Harvard, a fost creat un curs de fotografie alb-negru, unde studentii au fost invatati sa foloseasca o camera obscura. Li s-au dat aparate, ei au mers prin campus, au facut 12 fotografii cu lucruri care sa le aminteasca de Harvard. La final, ei aduc aparatul, decid care sunt cele mai bune doua fotografii, le maresc si obtin doua extraordinare fotografii lucioase de 8/10 ale unor lucruri relevante pentru ei. Si conducatorii studiului le spun atunci: "La care ai vrea sa renunti?" Ei zic: "Trebuie sa renunt la una?" "O, da. Ne trebuie una ca dovada a proiectului clasei. Asa ca trebuie sa imi dai una. Trebuie sa alegi. Tu pastrezi una, eu una."

Unei parti dintre studenti li se spune: "Dar sa stii ca daca vrei sa te razgandesti, am s-o pastrez pe cealalta aici, si in urmatoarele patru zile, inainte s-o trimit prin posta la centru, am sa o inlocuiesc cu placere cu a ta. De fapt, vin la tine in camin sa ti-o dau -- trimite-mi doar un email. Sau mai bine, te voi intreba. Daca vreodata vrei sa te razgandesti, e total returnabila." Celeilalte jumatati dintre studenti i se spune exact opusul: "Alege. Si apropo, posta pleaca in, vai, doua minute, spre Anglia. Fotografia ta va zbura peste Atlantic. N-o vei mai vedea niciodata." Unei jumatati dintre studentii din fiecare din aceste conditii i se cere sa faca predictii despre cat de mult va ajunge sa le placa fotografia pe care o pastreaza si fotografia la care renunta. Alti studenti sunt pur si simplu trimisi inapoi in micile lor camere de camin iar in urmatoarele trei pana la sase zile li se masoara gradul in care le plac si sunt satisfacuti de fotografii.

Rezultatele. Inainte de toate, studentii cred ca fotografia pe care au ales-o le va placea ceva mai mult decat cea la care au renuntat. Acestea nu sunt insa diferente semnificative statistic. In realitate, atat inainte de inlocuire cat si cinci zile mai tarziu, oamenii care s-au potcovit cu fotografia aceea, care nu au de ales, care nu se pot razgandi, o plac foarte mult! Iar oamenii care delibereaza, se gandesc: "Sa o dau inapoi? O am pe cea buna? Poate ca asta nu e cea buna? Poate ca am dat-o pe cea buna?" - acestia s-au compromis. Nu le place fotografia lor si de fapt, chiar dupa ce oportunitatea de inlocuire a expirat, fotografia lor tot nu le place. De ce? Deoarece conditia reversibila nu stimuleaza sinteza fericirii.

Marele final. Aducem un grup complet nou de studenti naivi de la Harvard si le spunem, "Stiti, avem un curs de fotografie si il putem tine in doua feluri. Il putem tine astfel incat atunci cand faceti cele doua fotografii sa aveti patru zile sa va razganditi, sau putem tine alt curs in care sa faceti cele doua fotografii si sa va hotarati pe loc pe care o pastrati, fara sa va mai puteti razgandi. La care din cursuri ati vrea sa participati?" "Daa! 66% dintre studenti, deci doua treimi, prefera sa vina la cursul in care au ocazia sa se razgandeasca. Deci 66% dintre studenti aleg sa vina la cursul la care in cele din urma vor fi profund nesatisfacuti cu fotografia. Pentru ca nu cunosc conditiile in care creste fericirea sintetica.

Nimic nu-i bun ori rau / Dar gandu-l face-asa (Shakespeare)

Shakespeare a spus-o cel mai bine, fireste, si el sustine teza mea aici, dar o face hiperbolic: Nimic nu-i bun ori rau / Dar gandu-l face-asa. Poezia e frumoasa, dar nu poate avea in intregime dreptate. Nu exista nimic cu adevarat bun sau rau? Chiar e adevarat ca o operatie pe vezicula biliara si o excursie la Paris sunt acelasi lucru? Nu, n-au cum sa fie exact acelasi lucru.

Intr-o proza mai bombastica, dar mai aproape de adevar, s-a pronuntat parintele capitalismului modern, Adam Smith, care a spus asa: "Marea sursa atat a suferintelor cat si a dezordinelor din viata umana pare sa provina din supraestimarea diferentei dintre o situatie permanenta si alta... Unele dintre aceste situatii ar merita, fara indoiala, sa fie preferate altora, dar nici una dintre ele nu merita sa fie urmarita cu acea pasionata inflacarare care ne face sa violam regulile fie ale prudentei, fie ale justitiei, sau sa corupem pacea viitoare a mintilor noastre, fie prin rusinea data de amintirea nesabuirii noastre, fie prin remuscarea pentru oroarea nedreptatii noastre."

"Cu alte cuvinte, da, unele lucruri sunt mai bune ca altele", conchide Dan Gilbert.

Trebuie sa avem preferinte care sa ne conduca intr-un viitor si nu intr-altul. Dar cand aceste preferinte ne propulseaza prea tare si prea repede fiindca supraestimam diferenta intre acele variante ale viitorului, suntem in primejdie. Cand ambitia noastra este tinuta in frau, ea ne determina sa muncim bucurosi. Cand ambitia noastra scapa din frau, ne face sa mintim, sa trisam, sa furam, sa facem rau altora, sa sacrificam lucruri cu adevarat valoroase. Cand fricile noastre sunt tinute in frau, suntem prudenti, atenti, cugetati. Cand fricile noastre scapa din frau si explodeaza, suntem nesabuiti si lasi.

Citeste si:

Redactia MedLive.ro



Echipa MedLife de Psihologie

Dr. Gontariu Alina MedLife
Gontariu Alina Georgeta
Medic Specialist
Dr. Gontariu Alina MedLife
Gontariu Alina Georgeta
Medic Specialist

Ecografie 2d și Ginecologie

Petrutescu Brandusa
Petrutescu Brandusa
Medic Primar
Petrutescu Brandusa
Petrutescu Brandusa
Medic Primar

Alergologie

Furtuna Catalin
Furtuna Catalin
Medic Specialist
Furtuna Catalin
Furtuna Catalin
Medic Specialist

Orl

Sandor Cosmina Teodora
Sandor Cosmina Teodora
Medic Specialist
Sandor Cosmina Teodora
Sandor Cosmina Teodora
Medic Specialist

Dermatovenerologie

©2021 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.