VIDEO Dr. Cristina Dude, psihiatru: Oamenii se tem in general de medicatia pentru atacuri de panica; sunt antidepresive care nu dau depedenta si care isi fac efectul in timp

"Atacurile de panica reprezinta o stare de anxietate paroxistica, in urma unei descarcari de hormoni de stres, care pregatesc corpul pentru lupta sau fuga, cand inima bate mai repede, respiratia incepe sa fie mai superficiala," a explicat dr. Cristina Dude, medic specialist psihiatru si psihoterapeut. Intr-un interviu pentru MedLive.ro, aceasta a vorbit despre simptomele tulburarii de panica, tratamentul acesteia, cum trebuie ajutata o persoana apropiata care are un atac de panica si importanta de a deosebi atacul de panica de alte afectiuni, cum ar fi cele cardiologice sau neurologice.

Vezi in articol un interviu video cu dr. Cristina Dude.

Dr. Cristina Dude a discutat despre atacurile de panica intr-o intalnire online cu cititorii Fragmente din interviu:

• Atacurile de panica sunt manifestari destul de des intalnite, cel putin in ultimul timp sunt din ce in ce mai frecvente si din ce in ce mai frecvent recunoscute. Ele reprezinta de fapt o stare de anxietate paroxistica, anxietate care defineste o frica nejustificata. Cu totii suntem inzestrati cu reactia de teama, care ne este utila in anumite situatii, in cazul atacurilor de panica aceasta utilitate nu mai este evidenta.
• Se manifesta la fel ca si frica obisnuita, in urma unei descarcari de hormoni de stres - adrenalina si noradrenalina de cele mai multe ori - care duc la niste modificari fizice, care pregatesc practic corpul pentru lupta sau fuga. Atunci inima incepe sa bata mai repede, apar palpitatiile, respiratia incepe sa fie mai rapida si mai superficiala in ideea de a aduce aer cat mai mult pe care sa il utilizeze muschii sa o poata lua la fuga si apare senzatia aceea de lipsa de aer extrem de des intalnita in cazul atacului de panica - multi oameni isi deschid geamurile cat mai larg pentru a avea parte de o oxigenare cat mai buna, apar transpiratii, tremuraturi ale membrelor, pot sa apara senzatii de amorteli, furnicaturi in maini si picioare in general in extremitati, poate sa apara senzatie de disconfort toracic, de cele mai multe ori descrisa ca durere sau intepaturi la inima, greata sau disconfort abdominal.
• In momentele acestea teama este ca o sa mor acum teama de moarte iminenta sau ca mi se intampla un infarct sau accident vascular. Teama ca o sa pierd controlul si o sa innebunesc, nu ma mai pot aduna, concentra. Mai ales ca mai pot sa apara senzatii de derealizare mediul din jur mi se pare ca este modificat sau depersonalizare cand privim lucrurile ca si cum am fi in afara propriului corp.
• De cele mai multe ori, marea frica este legata de aceste simptome fizice. Atunci, daca noi avem palpitatii si dureri in piept si dificultati respiratorii evident ca ne gandim la o problema cardiologica, si este un diagnostic diferential important de facut
• Atacurile de panica de cele mai mult ori la persoane tinere, sanatoase, si la care nu ne gandim neaparat ca li se poate intampla un atac de cord, dar simptomele sunt asemanatoare.
• Trebuie sa avem grija sa le deosebim si de alte boli din sfera cardio-vasculara aritmii, cand inima bate repede; din sfera neurologica multi se tem ca o sa mi se sparga un vas la cap, pentru ca sunt si aceste simptome cu amorteil, furnicatori, senzatie de lesin, de cap gol, tulburari de echilibru, deci simptome neurologice pe care trebuie sa le excludem; tot pe sfera neurologica este bine sa facem diferenta cu starile de epilepsie.
• In general, cand apar simptome care nu sunt tocmai tipice pt atacul de panica este bine sa investigam.
• Este important sa investigam si partea de patologie endocrina si in special partea de patologie tiroidiana, pentru ca in special in hipertiroidism pot sa apara aceste manifestari asociate.
• In tulburarea de panica atacuri de panica inopinate care se repeta si care aduc niste modificari sunt doua variante mari de tratament: medicatia si psihoterapia. Se pot folosi separat sau se pot asocia.
• Medicatia este ceva de care oamenii se tem in general pentru ca este frica de medicamente puternice. In realitate este vorba antidepresive dintr-o anumite clasa, care este bine de stiut ca nu aduc cu el acel mult temut risc de dependenta, care isi fac efectul cam dupa doua saptamani de la inceperea tratamentului. Nu ne asteptam ca dupa ce am luat prima pastila sa ne simtim mai bine, sa nu mai facem atacuri de panica. Efectul se instaleaza in timp si iarasi este important sa stim ca trebuie sa continuam tratamentul pe o perioada mai lunga, chiar daca simptomele dispar. Daca nu respectam durata aceasta a tratamentului de cateva luni initial se spunea 6 luni dupa obtinerea unui efect, acum se merge udneva spre 12 luni, exista riscul sa reapara simptomele.
• In cazul in care o persoana apropiata are un atac de panica, este bine sa stim ce i se intampla. Sa stim ca este doar un atac de panica, asa cum au fost si altele inainte in care nu i s-a intamplat nicio catastrofa. Este bine sa ne informam cu persoana respectiva pentru ca, cu cat stim mai multe despre atacul de panica, cu atat sunt mai usor de controlat. Este important sa fim calmi si linistiti, sa le transmitem starea asta.
• Exista tehnici de respiratie care pot fi invatate in cadrul psihoterapiei, pentru ca un mare rol in timpul unui atac de panica il are hiperventilatia. Prin exerictii rezolvam partea asta. Sunt foarte eficiente exercitiile de respiratie abdominala, sa invatam sa respiram lent si folosindu-ne abdomenul.
• Si tehnici de relaxare sunt foarte multe, ideea este ca si exercitiile de respiratie si de relaxare trebuie exersate la rece, nu incepe sa exersam relaxarea in plin atac de panica, pentru ca este ceva ce se invata.