Gastroscopia: Ce este și când este recomandată endoscopia digestivă superioară

Informații generale despre gastroscopie

O gastroscopie sau esofagogastroduodenoscopie (EGD) este o procedură simplă de examinare a tractului gastrointestinal superior (esofag, stomac şi duoden), similară endoscopiei. Totuşi, diferenţa dintre endoscopie şi gastroscopie este aceea că, dacă prima poate fi realizată, la nevoie, şi prin orificii realizate artificial (de exemplu, incizii) şi poate vizualiza orice organ viu (colonoscopie, colposcopie, cistoscopie, etc.), cea din urmă se efectuează numai prin orificii naturale, şi anume cavitatea bucală, în vederea examinării mucoasei tractului digestiv superior.

Ce este gastroscopia sau endoscopia digestivă superioară

Gastroscopia este o examinare ce se realizează cu ajutorul unei camere minuscule, aflată la capătul unui tub lung și flexibil, denumită gastroscop, pentru a diagnostica și, uneori, pentru a trata afecțiunile care afectează partea superioară a sistemului digestiv.

Se mai numește și examen endoscopic superior şi poate fi efectuat în cabinetul medicului specialist, într-un centru de chirurgie ambulatorie sau într-un spital.

În ce constă procedura de gastroscopie?

Endoscopia digestivă presupune utilizarea unui instrument subțire și flexibil (endoscop), prevăzut cu o cameră video şi o sursă luminoasă în capăt, pentru a examina tractul digestiv superior.

Tubul este introdus în cavitatea bucală și se deplasează în jos, pe esofag, apoi în stomac și în prima parte a intestinului subțire (duoden), pentru a vizualiza aceste zone. Imaginile obţinute sunt redate pe un monitor, unde pot fi văzute de un medic.

Gastroscopia se face, de obicei, pentru a investiga simptome precum indigestie, greață sau dificultăți de înghițire, şi poate arăta dacă există o inflamație, un ulcer sau un polip ori o altă excrescență.

Procedura implică un ușor disconfort sau o senzație de greață în momentul în care endoscopul este introdus. De aceea, ea poate fi realizat şi cu sedare, pentru a minimiza neplăcerea examinării. Asistenta vă poate cere să înghițiți de câteva ori pentru a ajuta la ghidarea endoscopului în jos.

După plasarea endoscopului, medicul va pompa aer în tub pentru a dilata esofagul, stomacul și duodenul, cu scopul de a le obţine imagini cât mai clare. Apoi, va folosi endoscopul pentru a examina organele. Endoscopul oferă detalii despre starea mucoasei interioare a tractului gastrointestinal superior, inclusiv culoarea și orice texturi sau excrescențe anormale. Este posibil ca, în timpul examinării, să fie folosite instrumente, introduse prin endoscop, pentru a se preleva o mostră de țesut sau pentru a se face o mică intervenţie. Procedura durează aproximativ 10 minute doar pentru examinare și până la 30 de minute cu etape suplimentare.

Când este recomandată această procedură

O gastroscopie este, în primul rând, o procedură de diagnosticare, dar poate fi utilizată și în scop terapeutic, pentru a trata problemele descoperite în timpul examinării.

Medicul gastroenterolog vă poate sugera un test EGD pentru a căuta posibile cauze ale simptomelor cu care vă confruntați legate de tractul gastrointestinal superior, cum ar fi:

• durere abdominală;
• arsuri la stomac;
• greață sau vărsături persistente;
• dificultăți de înghițire;
• dureri toracice non-cardiace;
• reflux acid cronic;
• pierdere inexplicabilă în greutate;
• vărsături cu sânge;
• anemie;
• indigestie funcțională.

Uneori, o EGD poate fi recomandată pentru a trata o problemă. Spre exemplu, în cazul aspiraţiei unui corp străin ce trebuie îndepărtat ori pentru examenul anatomo-patologic al unei mostre de țesut.

Prin atașarea unor instrumente minuscule la endoscop, în timpul gastroscopiei se pot realiza:

• oprirea unor sângerări;
• închiderea unor leziuni;
• drenajul unor abcese;
• îndepărtarea unor excrescențe;
• deschiderea pasajelor îngustate;
• introducerea de dispozitive medicale pentru terapie.

Recomandări înainte de endoscopia digestivă superioară

Gastroscopia este o procedură ambulatorie simplă care nu ar trebui să vă ia mai mult de o oră din zi. Cu toate acestea, va trebui să vă pregătiți înainte de programare:

• Screening

Deoarece testul implică sedare și, uneori, anestezie generală, medicul trebuie să fie informat, în prealabil, de orice afecțiune care ar putea face ca procedura să fie nesigură.

• Nu mâncaţi

Medicul vă va interzice să mâncaţi cu opt ore înainte de procedură. Cu acordul specialistului, puteți bea lichide clare cu până la două ore înainte de test.

• Medicamente

Este posibil să fie necesar să întrerupeți administrarea de anticoagulante și să vă ajustați medicamentele pentru diabet cu o zi înainte de testare.

După ce ajungeți în sala în care se efectuează procedura, o asistentă vă va verifica semnele vitale şi vă va monta o branulă. Odată administrat sedativul, vi se va pulveriza și un anestezic local în gură și în gât şi va fi plasat un apărător bucal, pentru a vă proteja dinții și limba. Odată ce pregătirea este realizată, endoscopul va fi introdus prin cavitatea bucală, pentru realizarea investigaţiei.

Recomandări după procedură

Ulterior procedurii, senzaţia de balonare şi eliminarea gazelor vor trece de la sine în aproximativ 24 de ore. De asemenea, vă puteţi confrunta cu dureri uşoare în gât, care vor dispărea în cel mult 48 de ore. Medicul vă poate recomanda alimentele și băuturile reci, care pot ajuta la calmarea gâtului.

Riscuri asociate cu gastroscopia

Ca în orice procedură medicală, deşi gastroscopia este o examinare foarte sigură, pot apărea unele complicații:

• Sângerări

Riscul de complicații hemoragice după o endoscopie este crescut dacă procedura implică îndepărtarea unei mostre de țesut pentru testare (biopsie) sau tratarea unei probleme a sistemului digestiv. În cazuri rare, o astfel de sângerare poate necesita o transfuzie de sânge.

• Infecție

Majoritatea endoscopiilor constau într-o examinare și o biopsie, iar riscul de infecție este scăzut. Dacă totuşi aceasta apare, este minoră și poate fi tratată cu antibiotice.

• Lacerații ale tractului gastrointestinal

O ruptură la nivelul esofagului sau al altei părți a tractului digestiv superior poate necesita spitalizare și, uneori, intervenție chirurgicală reparatorie. Riscul acestei complicații este foarte scăzut - apare la aproximativ 1 din 2.500 până la 11.000 de endoscopii superioare de diagnosticare, dar crește dacă se efectuează proceduri suplimentare, cum ar fi dilatarea, pentru a vă lărgi esofagul.

• Reacție la sedare sau la anestezie

Gastroscopia se efectuează, de obicei, cu sedare sau anestezie. Există astfel riscul apariţiei reacții alergice la substanţele folosite, dar riscul este scăzut. Dacă v-aţi confruntat, în trecut, cu orice fel de reacţie la anestezic, este esenţial să îi comunicaţi medicului acest lucru.

Deşi endoscopia digestivă superioară înseamnă o intervenţie cu puţine riscuri, există persoane care au contraindicaţii în efectuarea ei:

• cei cu risc de endocardită bacteriană;
• cei care prezintă diverticuli faringieni sau cervicali;
• cei care urmează un tratament anticoagulant;
• cei care prezintă o perforaţie în zona tractului digestiv superior;
• cei diagnosticaţi cu o alterare cardiacă ori respiratorie severă.

Bibliografie:

1. “Esophagogastroduodenoscopy (EGD Test): Definition & Procedure.” Cleveland Clinic, 2022, https://my.clevelandclinic.org
2. “Upper Endoscopy - Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2022, www.mayoclinic.org
3. “Gastroscopy.” Healthdirect.gov.au, Healthdirect Australia, 27 Oct. 2022, www.healthdirect.gov.au