Virozele respiratorii la copii

Ce sunt virozele respiratorii

Virozele la copii sunt boli care pot afecta atât tractul respirator superior (fose nazale, faringe, laringe, trahee, sinusuri, ureche), cât și tractul respirator inferior (bronșii și alveole pulmonare). De regulă, virozele respiratorii nu se limitează la un singur segment anatomic deoarece segmentele care constituie arborele respirator sunt tapetate de o mucoasă ce are o origine comună și de aceea, de exemplu, nu vorbim de obicei de rinită (inflamația mucoasei foselor nazale), ci de rinofaringită (inflamația foselor nazale la care se adaugă inflamația mucoasei faringiene).

Virozele respiratorii sunt provocate de virusuri, nu de bacterii. În literatura de specialitate sunt cunoscute peste 200 de virusuri care pot provoca viroze respiratorii.

Virusurile respiratorii se răspândesc rapid, mai ales în rândul copiilor, când aceștia sunt în colectivitate. Sunt două modalități de răspândire a infecțiilor virale la copii:

• direct - prin contact cu o persoană infectată, atunci când aceasta strănută sau tușește;
• indirect - când particulele rezultate în urma strănutului ori a tusei rămân pe suprafețe. Copiii duc foarte des mâna la gură sau la nas după ce au atins o suprafață pe care este virusul și astfel acesta ajunge în căile respiratorii.

Copiii pot avea 6 până la 12 răceli pe an, iar incidența virozei la copii este mai mare toamna și iarna decât în sezonul cald. Majoritatea infecțiilor au loc între lunile septembrie și aprilie, cu un vârf de incidență după deschiderea anului școlar, când copiii se reîntorc în colectivitate.

Cauzele virozelor respiratorii la copii

Unul dintre cele mai cunoscute virusuri respiratorii este virusul gripal care afectează nasul, gâtul și care poate duce și la infecții foarte grave ale plămânilor, cum ar fi pneumonia. Adenovirusul, rinovirusul, virusul respirator sincițial și paragripa sunt alte virusuri destul de des întâlnite, dar mai puțin severe decât virusul gripal.

În cazul răcelilor, simptomele se accentuează treptat, pe când gripa debutează brusc și violent, cu febră mare, frisoane, oboseală și dureri musculare.

Rinovirusul

Rinovirusul este cea mai frecventă cauză a apariției virozei la copii. Acesta se multiplică la nivelul celulelor mucoasei nazale (la temperaturi de 33-35 grade Celsius) și produce simptome precum dureri în gât, nas înfundat sau rinoreea (secreții nazale apoase), tuse, dureri musculare, durere de cap și chiar febră.

Rinovirusurile aparțin genului Enterovirus, iar cei mai afectați de acest virus sunt sugarii. Există 3 specii de rinovirus – A, B și C și include aproximativ 160 de tipuri cunoscute (serotipuri). Sunt printre cele mai mici virusuri, fiind chiar și de 10 ori mai mici decât cel care produce varicela.

Odată ce virusul a intrat în tractul respirator, boala la copii se produce rapid. Mai mult de jumătate dintre copiii infectați vor prezenta simptome în 2 zile de la infectare. Sunt și cazuri în care răceala se manifestă mai repede de 2 zile ori după o perioadă mai lungă de 4 zile.

Dintre toate rinovirusurile, cel de tip C poate provoca infecții grave.

Adenovirusul

Adenovirusul se transmite de obicei de la o persoană infectată la o persoană sănătoasă, prin contact direct. Virusul poate fi transmis pe calea aerului, prin strănut sau tuse sau după ce au fost atinse obiecte pe care au rămas particule de la o persoană bolnavă.

Există adenovirusuri care se răspândesc prin scaun (materii fecale) și acest lucru se întâmplă mai ales în cazul bebelușilor, la schimbarea scutecului. Rar, adenovirusul se poate răspândi și prin apa de la piscină.

De cele mai multe ori, adenovirusurile produc boli ușoare, însă există și situații când viroza la copii poate fi severă. Astfel de situații apar în cazul copiilor care au sistemul imun slăbit ori au și alte boli asociate.

Experții analizează o posibilă legătură între adenovirus și hepatită în cazul copiilor.

Virusul respirator sincițial

Virusul respirator sincițial este un virus ARN monocatenar, foarte des întâlnit la copii. Aproape toți copiii fac infecție cu VRS înainte de a împlini vârsta de 2 ani. În general, această viroză produce simptome ușoare și moderate, care seamănă cu o răceală. Se poate ajunge însă și la internare în cazul copiilor a căror imunitate este slăbită din cauza altor boli.

Infectarea poate apărea oricând în timpul anului, însă cele mai multe cazuri se înregistrează în sezonul rece. VSR se transmite foarte ușor, prin picăturile expulzate în aer prin tuse ori strănut sau după ce copilul atinge suprafețe infectate, nu se spală pe mâini și duce mâna la gură sau la nas.

Virusurile gripale și paragripale

Virusurile gripale sunt cele care duc la apariția gripei. Această este o infecție a căilor respiratorii superioare și/sau inferioare. Cu alte cuvinte, gripa poate afecta nasul, gâtul dar și plămânii. Gripa poate fi întâlnită pretutindeni și provoacă epidemii și pandemii.

Virusurile gripale se răspândesc ușor de la o persoană la alta, prin tuse, strănut sau atingerea unor suprafețe infectate. Spre deosebire de răceală, gripa debutează brusc, cu febră mare, frisoane și dureri musculare. De cele mai multe ori, simptomele apar la 2-3 zile după contactarea virusului. Gripa este extrem de contagioasă, iar un copil infectat poate transmite virusul chiar înainte de a avea simptome și până când acestea trec.

Cea mai bună metodă de a preveni gripa este vaccinarea. Pentru copii există inclusiv vaccinuri de tip puf nazal, astfel încât să nu treacă prin stresul unei înțepături. Copiii cu boli cronice și cei instituționalizați beneficiază gratuit de vaccin din partea statului.

Gripa se diagnostichează prin teste rapide sau prin teste prelucrate în laborator.

Coronavirusurile

Coronavirusurile alcătuiesc o familie de virusuri care provoacă boli atât oamenilor, cât și animalelor. Acestea sunt responsabile inclusiv de pandemia de COVID-19.

De cele mai multe ori, în cazul copiilor, coronavirusurile nu cauzează infecții severe. Excepțiile pot apărea în cazul copiilor care au deja alte probleme de sănătate iar imunitatea este slăbită.

Simptomele virozelor respiratorii la copii

În general, simptomele virozelor la copii sunt comune: febră, durere în gât, dureri, de cap, dureri ale mușchilor, strănut, tuse, oboseală. În cazuri mai severe apar bronșiolita (inflamația căilor respiratorii ale plămânilor) sau ochii roz (conjunctivită). Pot apărea manifestări digestive, de pildă gastroenterită acută, care provoacă vărsături, diaree, greață și dureri de stomac. Unele virusuri pot cauza inflamația vezicii urinare sau pot duce la o afectare neurologică, însă aceste situații sunt rare. Cele mai întâlnite simptome ale virozelor respiratorii la copii sunt:

Febra

Copiii pot face febră atunci când sunt răciți, dar nu este obligatoriu. Febra apare mai ales în cazul gripei și este modalitatea organismului de a lupta cu virusul și, totodată, un semn pozitiv că sistemul imunitar este activat. Atunci când temperatura corpului crește, sunt stimulate globulele albe care atacă și distrug virusurile.

O febră care durează mai mult de 3 zile poate indica o afecțiune mai gravă decât o viroză și este necesar un consult la medicul pediatru.

Strănutul

Strănutul este un reflex al organismului de a îndepărta particulele iritante apărute la nivelul căilor respiratorii nazale. Totodată, prin strănut se pot răspândi cel mai ușor virusurile.

Tusea

Tusea este des întâlnită, mai ales în rândul preșcolarilor, iar copiii pot tuși chiar și fără a fi răciți. Sunt mai multe tipuri de tuse: lătrătoare, șuierătoare, stridorul, tuse care se accentuează noaptea, tuse de zi etc. Atunci când copilul tușește este un semn că ceva îi blochează căile respiratorii, iar organismul încearcă să îl elimine.

Durerile musculare

În cazul multor viroze, copilul poate spune că îl doare corpul sau este moleșit, fără chef de joacă și poftă de mâncare.

În cazuri severe, mai ales atunci când copiii au și alte probleme de sănătate (afecțiuni cardiace, cancer sau boli pulmonare), o simplă răceală poate deveni extrem de gravă.

Factori de risc ale virozelor respiratorii la copii

Agenții patogeni din mediul înconjurător, alimentația deficitară, lipsa de odihnă sau afecțiunile cronice sunt factori care pot contribui la scăderea imunității și astfel copiii au șanse mai mari să facă viroze respiratorii.

Riscul de a face o viroză crește semnificativ în colectivitate și, mai ales, în sezonul rece. Acest lucru se întâmplă din cauza faptului că cei mici sunt ținuți mai mult în spații închise și neaerisite, unde sunt condiții propice pentru răspândirea anumitor virusuri.

Cum se tratează virozele respiratorii la copii

Tratamentul pentru virozele respiratorii la copii este unul simptomatic ce are ca scop dezobstruarea căilor respiratorii. Este indicat să se administreze apă de mare în fosele nazale, se fie aspirate secrețiile și să se dezinfecteze gâtul. Atunci când copilul are febră, se pot recomanda antitermice și vitamine.

În cazul febrei, copilul transpiră abundent și se deshidratează. De aceea, cel mic trebuie schimbat des și hidratat cu ceaiuri calde.

Ca și la adulți, viroza la copii nu se tratează cu antibiotice. Aceste medicamente se pot administra numai la recomandarea medicului, atunci când există certitudinea că peste infecția virală a apărut și o infecție microbiană.

Metode de prevenție ale virozelor respiratorii la copii

Iată câteva metode eficiente de prevenție a virozelor respiratorii:

• o igienă corectă care presupune spălatul mâinilor cu apă și săpun;
• îndepărtarea copilului din calea surselor de virus – persoane ori suprafețe infectate;
• utilizarea unei măști de protecție;
• evitarea contactului cu ochii, gura și nasul, dacă mâinile nu au fost spălate sau dezinfectate;
• evitarea fumatului în preajma copiilor.

Pentru a preveni agravarea stării de sănătate în cazul unei viroze, dar și infectarea altor colegi, copilul bolnav nu va fi dus în colectivitate. În prezent, nu există vaccinuri pentru prevenirea tuturor virusurilor respiratorii.

Bibliografie

1. “Influenza (Flu) in Children.” Hopkinsmedicine.org, 13 Oct. 2022, www.hopkinsmedicine.org
2. “The Flu (Influenza) (for Parents) - Nemours KidsHealth.” Kidshealth.org, 2021, https://kidshealth.org
3. “Preventing and Treating Adenovirus.” CDC, 2022, www.cdc.gov