Cum slabesc virusurile actiunea sistemului imunitar

Cum reusesc virusurile care produc infectii cronice in organism, precum virusul HIV sau hepatita C, sa invinga sistemul imunitar al gazdei?

Aceasta intrebare a fost vreme indelungata o provocare pentru oamenii de stiinta, insa noi eforturi ale cercetatorilor de la Universitatea McGill au dus la descoperirea unui mecanism molecular care ar putea fi cheia acestui puzzle. In plus, constatarile deschid drumul cercetarilor cu potential pentru dezvoltarea unor noi tratamente pentru o serie de boli grave, anunta mcgill.ca.

Lupta sistemului imunitar pentru apararea organismului

Combaterea infectiilor din organism depinde in cea mai mare parte de capacitatea sistemului imunitar de a depista si distruge celulele infectate. Aceasta lupta este condusa de celule ale sistemului imunitar ce poarta numele de celule T CD8+.

Acesti soldati ai sistemului imunitar primesc ordin de la mediatorii chimici cunoscuti sub denumirea de citokine, care le transmit impulsul de a fi mai mult sau mai putin receptivi la amenintarile care patrund din mediul exterior in organism.

In cele mai multe cazuri, celulele T CD8+ identifica rapid si reusesc sa distruga celulele infectate pentru a preveni raspandirea infectiei.

"Cand vine vorba despre virusurile care declanseaza infectii cronice in organism, celulele sistemului imunitar primesc directive gresite de la citokine, ceea ce le face mai putin receptive la agentii care ameninta sanatatea organismului," explica Martin Richer, profesor  in cadrul Departamentului de Microbiologie si Imunologie de la Universitatea McGill si autorul principal al studiului, publicat in "Immunity".

Descoperirea mecanismelor moleculare indica noi tinte pentru dezvoltarea tratamentelor

Din cercetarile efectuate de catre oamenii de stiinta de la Universitatea McGill reiese ca anumite virusuri persista in organism prin producerea unei citokine care duce la modificarea glicoproteinelor ce se afla pe suprafata celulelor T CD8+, ceea ce slabeste functionalitatea acestor soldati ai sistemului imunitar.

Aceasta modificare lasa timp suficient pentru ca agentul patogen sa intreaca rata de raspuns a sistemului imunitar si sa stabileasca o infectie cronica in organism.

De aceea, este important ca aceasta actiune sa fie tinta dezvoltarii tratamentelor pentru a restabili gradul de functionalitate a celulelor T si pentru a spori capacitatea organismului de a lupta cu infectia.

Aceste constatari ar putea fi cheia dezvoltarii de noi tratamente ce vizeaza o serie de afectiuni.

"Putem profita de intelegerea acestor mecanisme pentru a putea lupta impotriva raspandirii infectiilor cronice virale prin imbunatatirea nivelului de receptivitate al sistemului imunitar si intarirea actiunii acestuia. Noile constatari se dovedesc utile pentru tratarea cancerului si bolilor autoimune, care apar pe fondul functionalitatii scazute a celulelor T," conchide autorul principal al studiului.