Înțepături de insecte: Cum oferim primul ajutor

Despre înțepăturile de insecte

Înțepăturile de insecte sunt leziuni pruriginoase și dureroase, de culoare roșie. De obicei, se remit în câteva ore sau zile, însă există și reacții alergice severe, care pot pune viața victimei în pericol.

Înțepăturile sau mușcăturile sunt provocate de albine, viespi, furnici, țânțari sau alte insecte din familia himenopterelor; când înțeapă, acestea își injectează veninul. Majoritatea deceselor provocate de înțepăturile de himenoptere sunt determinate de reacția imediată de hipersensibilitate, care duce la anafilaxie. Șocul anafilactic necesită intervenție și tratament de urgență, dar, din fericire, această reacție extremă apare destul de rar.

Sunt însă și situații când injectarea unei cantități masive de venin poate provoca decesul unor persoane nealergice.

Tipuri de înțepături de insecte

Majoritatea insectelor înțeapă atunci când se simt amenințate (este un mecanism de apărare). Reacția secundară înțepăturilor de insecte depinde de sensibilitatea victimei, de tipul insectei care a produs înțepătura, dar și de cantitatea de venin introdusă în organism:

• țânțarii: mușcătura este produsă de femele, pentru că acestea au nevoie de proteinele din sânge ca să producă ouă. De obicei, înțepăturile de țânțari nu pun în pericol viața și produc niște leziuni eritematoase însoțite de prurit, uneori și de vezicule cu lichid clar, care se remit în câteva ore sau zile, mai ales dacă sunt utilizate diverse loțiuni sau spray-uri cu efect răcoritor sau antialergic. Există totuși și posibilitatea ca unii țânțari să fie vectori ai unor bacterii sau virusuri care produc boli infecţioase, cum ar fi malaria, infecția cu virusul West Nile (cazuri foarte rare în Europa), febra galbenă (prezentă în Africa și Europa), boala Dengue (cea mai comună boală transmisă prin mușcătura de insecte; ea se manifestă ca o raceală, însă poate dezvolta complicații periculoase, precum febra hemoragică Dengue și, în 2% din cazuri, este fatală), encefalită;
• visepile: înțepătura de visepe provoacă o durere de intensitate mare, timp de câteva secunde, zona înțepată este roșie, umflată și însoțită deseori de durere și mâncărime;
• albinele: înțeapă doar când se simt în pericol, ca reacție de apărare; zona înțepăturii apare roșie, umflată, dureroasă și cu senzație de mâncărime;
• căpușele: înțepăturile de căpușe sunt periculoase, mai ales din cauza riscului de a fi purtătoare de microorganisme, care pot provoca borelioză. Leziunea provocată este o pată roșie, uneori ușor umflată și aproape întotdeauna cu rest biologic prezent. Dacă insecta rămâne la locul înțepăturii mai mult de 24 de ore, leziunea poate deveni mai extinsă, cu mâncărime și cu risc de suprainfecție;
• bondarul: la fel ca în cazul țânțarilor, doar femela înțeapă, ca mecanism de apărare; bondarii nu sunt, de obicei, purtători de boli;
• scorpionii: este greu de precizat care înțepături de scorpioni sunt grave și care nu; reacția locală se manifestă prin roșeață, mâncărime și ușoară umflătură.

Înțepături de insecte la bebeluși

În cazul bebelușilor, orice afecțiune poate avea consecințe mult mai grave în comparație cu copiii mai mari, adolescenții sau adulții, deoarece ei nu au dobândit încă toate mecanismele de apărare și nu au un sistem imunitar complet dezvoltat. Așadar, o cantitate de venin dintr-o simplă înțepătură de viespe poate fi fatală pentru un sugar.

Cauze

Motivul pentru care anumite insecte produc înțepături îl reprezintă reacția lor înnăscută de a se apăra în fața unui potențial agresor. De exemplu, albinele vor reacționa prin a mușca victima când aceasta își flutură brațele în calea lor sau când le este atacat stupul, la fel ca viespile.

Factori de risc

Un risc crescut la manifestări alergice severe îl au persoanele cu hipersensibilitate. De asemenea, insectele care pot deveni purtătoare de microorganisme, cum sunt țânțarii și căpușele, pot provoca victimei apariția unor afecțiuni sistemice, uneori chiar cu prognostic grav, dacă nu este recunoscută și tratată corespunzător în timp util.

Simptomele mușcăturilor de insecte

Prin mușcătura de insecte se eliberează anumite substanțe necunoscute organsimului uman, iar acesta reacționează prin eliberarea de histamină în zona mușcată. Așadar, histamina este cea care provoacă prurit, eritem și umflarea zonei afectate. Cele mai frecvente simptome întâlnite în cazul înțepăturilor sunt:

• durere de la locul înțepăturii;
• prurit (mâncărime);
• înroșirea tegumentului;
• senzația de arsură locală;
• edem;
• parestezie (amorțeală).

Printre simptomele care apar în cazul alergiei la veninul de insecte se numără:

• congestie nazală;
• lăcrimare excesivă;
• stare de slăbiciune;
• respirație șuierătoare;
• greață;
• vărsături;
• stare de slăbiciune;
• somnolență;
• leşin;
• tahicardie;
• puls crescut;
• amețeală;
• dificultate la înghițire (disfagie);
• tulburări de vorbire;
• anxietate;
• stare de confuzie.

Aceste simptome se instalează în 10-15 minute de la înțepătură. Riscul ca o persoană care a suferit un șoc anafilactic în urma unei înțepături de insecte să sufere un al doilea șoc este de 60%. De aceea, cei care știu că au o asemenea hipersensibilitate trebuie să știe cum să gestioneze astfel de situații.

Posibile complicații

Unele înțepături de insecte pot provoca reacții alergice la nivel cutanat, însă cele mai multe dintre ele se ameliorează de la sine, în câteva ore.

Dacă în alte zone ale lumii mușcătura de țânțar poate fi periculoasă, pentru că aceste insecte pot fi purtătoare de virusuri precum malarie ori Zika, în România nu există asemenea riscuri. Leziunea va trece de la sine în două-trei zile.

Mușcătura de căpușă este periculoasă deoarece poate cauza boala Lyme. Căpușa rămâne înfiptă în piele și, cu cât extragerea acesteia se face mai târziu, cu atât riscul de îmbolnăvire este mai mare. Ideal este ca insecta să fie extrasă în primele 24-48 de ore de la pătrunderea la nivel subcutanat pentru că, în această situație, riscul de transmitere a bacteriei care provoacă boala Lyme este mai mic.

Există însă situații mai complicate în care înțepătura de albină sau de viespe poate deveni fatală. Acest lucru se poate întâmpla în cazul persoanelor alergice la acest tip de venin. Simptomele prin care se manifestă reacția alergică apar în primele minute: febră, durere de cap, umflarea feței, a limbii, a buzelor ori a întregului corp, respirație greoaie sau leșin. Într-o asemenea situație, este esențial să se apeleze de urgență numărul de telefon 112.

Diagnosticare

Organismul uman reacționează în fața oricărei agresiuni. În cazul înțepăturilor de insecte, există mai multe reacții care pot diferi de la un individ la altul și în functie de gravitate:

• reacție normală: întâlnită în majoritatea cazurilor; constă în durere, umflare, roșeață și mâncărime locală;
• reacție extinsă: umflarea zonei până la 30 cm, care însă se remite după 24-48 de ore;
• reacție sistemică: anafilaxia este o reacție alergică gravă care apare, cel mai frecvent, în cazul înțepăturilor de albine și viespi; pacienții cu patologie cardiovasculară prezintă un risc mai ridicat de a manifesta aceste reacții severe.

Majoritatea leziunilor produse prin mușcături de insecte pot fi autodiagnosticate la domiciliu sau prin consult la medicul de familie; în cazul în care simptomele persistă sau reacția se generalizează, trebuie apelat serviciul de urgență.

Tratamentul înțepăturilor de insecte

Tratamentul în cazul înțepăturilor de insecte trebuie abordat cu calm, urmând câteva reguli simple:

• dacă acul albinei a rămas la locul mușcăturii, acesta trebuie îndepărtat, pentru ca sacul cu venin să nu se rupă sub piele;
• locul înțepăturii nu trebuie presat cu degetul; acest procedeu nu face altceva decât să răspândească veninul în organism;
• zona afectată trebuie spălată cu apă și săpun de două-trei ori pe zi, până la vindecare;
• local, trebuie aplicate comprese cu apă rece sau gheață;
• pentru dureri se pot administra antialgice;
• pentru mâncărime se pot utiliza loțiuni sau spray-uri antialergice.

Primul ajutor în caz de șoc anafilactic

Reacția anafilactică poate fi recunoscută prin: respirație șuierătoare, constricție în piept, umflarea buzelor, limbii sau ochilor, dificultăți de înghițire, amețeli, leșin.

În caz de șoc anafilactic se poate utiliza un epipen (injecție cu adrenalină) și trebuie apelat numărul de urgență 112.

Prevenție

În multe cazuri, înțepăturile de insecte pot fi prevenite prin evitarea zonelor cunoscute cu albine, evitarea cuiburilor de viespi, a locurilor întunecoase și umede unde există păianjeni sau scorpioni, purtarea de haine adecvate în timpul drumețiilor în locurile cu vegetație bogată. Dacă te afli în preajma unor cuiburi sau în preajma unor insecte care zboară, îndepărtează-te încet.

Vaccinează-te și ia medicamente dacă intenționezi să călătorești într-o zonă în care există risc de malarie!

Ține ușile și ferestrele închise dacă nu ai montate plase pentru insecte!

Înțepăturile de insecte nu sunt periculoase, în cele mai multe cazuri. În situaţia unei reacții anafilactice însă, pot fi fatale. Este important să știi cum să previi cazurile neplăcute și, mai ales, cum să procedezi dacă tu sau o persoană apropiată a ajuns într-o asemenea situație.