ROMAINE

17 Septembrie 2021

Marius Manole despre EMPATIE: „Când ajuți se întâmplă un schimb de energii care funcționează ca un bumerang care se întoarce spre binele tău”

Marius Manole

 

Când ai auzit prima dată de empatie și când ai înțeles de fapt ce înseamnă empatia?

 

De termen nu știu dacă am auzit în copilărie – copil fiind nu cred că vorbeam cu acești termeni. Dar știu de la părinți din copilărie că trebuie să fii bun cu ceilalți și să îi înțelegi pe ceilalți și să ai grijă de ceilalți. Astea erau valorile din familia mea, nu știam pe atunci că se cheamă empatie. Nu cunoșteam termenul, dar cred că din copilărie s-a sădit nevoia de a fi atent la cel din jur, de a-l asculta pe cel din jur, de a pune pe cel de lângă tine într-o lumină bună tot timpul. N-am știut de empatie, dar am știut de grijă.

 

 

Cum simți că te-a ghidat în viață empatia? Cum te-a ajutat personal și profesional?

 

Empatia m-a ajutat foarte tare profesional, pentru că fac o meserie care prin natura ei îți cere să fii empatic. Există și o vorbă, care nu e cea mai bună, dar există, de „a intra în pielea personajului”. Ca să intri în calea personajului trebuie să-l cunoști și să-l înțelegi, așa că exercițiul ăsta îl facem de foarte tineri cei care facem actorie. În facultate, în anul 1, spre exemplu, avem un exercițiu care asta presupune: să fii observator, să fii atent la cel din jur și să te pui în locul lui. De multe ori m-am gândit ce face diferența între un actor pe care îl iubește publicul și unul pe care nu-l iubește publicul – actorii fiind la fel de buni. Cred că puterea actorului de a empatiza cu personajul. Asta face de fapt diferența, cât de tare reușești să te pui în pielea personajului. Făcând acest exercițiu pe scenă – și noi trăim mai mult pe scenă decât în viață, sigur că am preluat asta și în viața de zi cu zi. Reușesc destul de bine să mă gândesc la nevoile celui din fața mea, să înțeleg de ce are anumite reacții, într-o anumită situație să văd cum aș face eu și cum mi-ar fi de bine. Am exercițiul ăsta, care la un moment dat recunosc că poate fi și obositor, dar are mai multe avantaje decât dezavantaje.

 

 

Crezi că poate exista actorie fără empatie?

 

Nu poate exista actorie fără empatie, sau eu nu știu să fac așa ceva, dar nu cred că există. Asta e principala calitate a unui actor: să fie empatic și cea de-a doua este să aibă carismă. Acum fără carismă ne mai descurcăm, dar fără empatie nu ne descurcăm prea bine. E un fel de „ce-ai fi dacă ai fi tu ăla”. Chiar și în viață ne trebuie exercițiul acesta și așa ar trebui să-l practici: „ce-ar fi dacă aș fi eu în locul celuilalt”. Atunci în secunda aia, tu dorindu-ți mult binele tău, vei ajunge să dorești și binele celui din fața ta.

 

 

Ce înseamnă în general empatia în acest domeniul? Pe scenă, în fața camerelor, în mijlocul echipelor de producție? Cum se vede empatia la acest nivel?

 

Empatia în fața camerelor sau pe scenă nu e cu mult diferită de cea din viață, doar că există o presiune un pic mai mare, pentru că există niște mii de oameni care se uită la tine. Cred că reușești să fii empatic atunci când publicul crede ce joci. Crede și își dă seama că nu minți. Pe cameră e foarte complicat, pentru că de multe ori camera vede mai bine decât ochiul uman. De multe ori mi s-a întâmplat la filmări să spunem „stop, nu e bine, e fals ce joci” pentru că această cameră citește sufletul. Cred că un actor de film când e bun este și foarte empatic, pentru că nu se poate una fără alta.

 

 

Care e valoare empatiei în societate? Care e nivelul pe care îl observi acum în România și cum crezi că ar putea ajuta un nivel mai ridicat în progresul nostru ca țară.

 

Nivelul empatiei în România în momentul ăsta, după gustul meu, e foarte mic. Trăim în vremuri nu foarte ușoare. Nu cred că am prins niciodată vremuri ușoare, dar acum cu siguranță nu sunt. Nivelul stresului e destul de mare pentru noi toți. Trăim vremuri foarte agitate și atunci instinctul nostru de conservare face ca noi să fim puțin mai egoiști, egocentriști și atenți doar la noi. Se fac eforturi, eu văd niște cercuri în care oameni se străduie în permanență să ajute și să împingă lucrurile să meargă pentru mai mulți oameni. Chiar sunt destul de mulți oameni care au nevoie de o mână de ajutor, dar trebuie să vrei să îi vezi, iar dacă îi vezi trebuie să îi ajuți, pentru că altfel nu poți. Cred că ar trebui ca școala și educația să lucreze la asta. Ar trebui să fim învățați de mici că a fi empatic te ajută în primul rând pe tine. Cam asta se întâmplă - când ajuți se întâmplă un schimb de energii care funcționează ca un bumerang care se întoarce spre binele tău. Pentru mine a ajuta pe cineva este foarte vindecător, pentru că îmi fac mie un bine în primul rând, pun capul pe pernă un pic mai liniștit. Nici eu nu reușesc tot timpul să fiu empatic. Nici eu nu reușesc în permanență să fiu atent la aproapele meu și la cei din jurul meu, dar fac acest exercițiu de cele mai multe ori pentru că îmi e mult mai bine și nu cred că aș putea să fiu altfel. Nici nu cred că aș putea să fiu egoist, îmi place să fiu într-o comunitate și îmi plac din ce în ce mai mult oamenii.

 

 

Ai avut vreodată ocazia să compari două situații similare ce implică empatia – una românească și una din străinătate? Vezi vreo diferență? Sunt românii mai mult sau mai puțin empatici decât alte națiuni?

 

Cred că nu e bine să generalizăm, pentru că sunt oameni și oameni și probabil că sunt oameni ne-empatici în străinătate, la fel ca și în România. Cred că românii sunt un pic mai fricoși. Nu știu de ce avem senzația că cineva o să ne ia ceva sau o să ne facă ceva dacă ne apropiem prea tare de un om. Sigur că am avut multe situații, pornind de la aeroport, unde am riscat să pierd avionul și în România și în străinătate, iar în străinătate am fost mai mult ajutat decât în România, unde de multe ori oamenii nu vor să-ți dea din timpul lor, chiar dacă nu fac nimic cu el. Nu știu de ce suntem așa, poate pur și simplu ne conservăm energia ca să trăim noi înșine. Pe de altă parte mi s-a întâmplat și în România de multe ori să fiu ajutat fără să cer neapărat ajutorul. Mi s-a întâmplat să întâlnesc oameni foarte buni și calzi și empatici și atenți la mine. Nu cred totuși că trebuie să generalizăm, suntem la fel de buni ca oamenii din alte părți.

 

 

Sunt moldovenii mai empatici decât muntenii?

 

Eu sunt moldovean, nu m-ați găsit bine! Sper să nu se supere nimeni, dar cred că da... 😊

 

 

Sunt actorii mai empatici decât brutarii?

 

Nu știu dacă sunt, dar ar trebui să fie.

 

 

Ar trebui să fie medicii mai empatici decât actorii?

 

Cred că medicii ar trebui să fie la fel de empatici ca actorii, iar actorii la fel de empatici ca medicii, pentru că în fond toți vindecăm.

 

 

De ce este utilă existența unei platforme online care să adune povești centrate pe valori, povești ale empatiei din diferite unghiuri?

 

Cred că e necesar să existe o asemenea platformă pentru că oamenii au nevoie de exemplu. Oamenii au nevoie de curaj ca să facă bine. Te uiți în jur și dacă vezi că cineva a ajutat și că a putut să facă asta, poate a salvat un animal sau a ajutat un copil sau a pus umărul la construirea a ceva bun pentru societate, cred că te gândești cumva că poți și tu să faci asta. E necesar să ai puterea exemplului, povești care de cele mai multe ori sunt emoționante și dacă stăm să ne gândim bine, când vorbim despre empatie, vorbim de fapt despre emoție și despre puterea omului de a emoționa și de a se emoționa. Atunci, aceste povești, dacă te emoționează la un nivel subconștient și dacă în tine vibrează acea coardă a sensibilității, cred că devii și tu capabil să faci mai multe lucruri bune decât ai fi putut în mod normal. În plus, e frumos să auzi povești de succes despre oameni care au fost salvați sau care au salvat la rândul lor. E ca și când ai citi o carte bună.

 

***

 

Articolul face parte din demersul RoMâine.

 

Platforma de sănătate RoMâine este locul în care românii au ocazia să își aducă aminte și să exerseze cele mai importante valori umane, precum Respectul, Empatia, Încrederea, Speranța sau Grija. Este o școală națională de clădit în viitor în care Sistemul Medical MedLife, furnizorul național de sănătate al României, aduce împreună personalități de renume și oameni de rând, pentru a găsi soluții să facem România bine, împreună.



©2021 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.