Cum influenteaza sanatatea intestinului aparitia bolilor neurologice
Un nou studiu publicat in revista de specialitate "Nature" atrage atentia asupra legaturii dintre sanatatea microbiomului si sanatatea creierului, aratand modul in care microorganismele de la nivelul intestinului influenteaza progresia bolilor neurodegenerative.
Oamenii de stiinta de la Brigham and Women's Hospital au analizat atat datele colectate de la subiecti animali, cat si celule umane colectate de la pacienti pentru a observa factorii cheie implicati in aceasta interactiune dintre sanatatea microbiomului si cea a creierului, precum si modul in care comunica celulele imune si cele neuronale. Noile constatari deschid noi cai de management in terapia pentru scleroza multipla si alte afectiuni neurologice, scrie sciencedaily.com.
"Noile concluzii ne ajuta sa intelegem mai clar modul in care celulele intestinale afecteaza celulele sistemului nervos central de la nivelul creierului," declara Dr. Francisco Quintana de la Centrul pentru Boli Neurologice din cadrul Brigham and Women's Hospital.
Pentru ca detinem imaginea de ansamblu a modului in care factorii implicati interactioneaza, putem sa incepem cercetarile necesare pentru dezvoltarea de noi terapii.
Motivatia studiului privind impactul bolilor neurologice asupra sanatatii intestinului
Noua cercetare se concentreaza pe tema influentei pe care microbii intestinali o au asupra a doua tipuri de celule ce joaca un rol important in sanatatea sistemului nervos central: celulele microgliale si astrocitele.
Celulele microgliale sunt o parte integranta a sistemului imunitar si, prin urmare, a organismului, responsabile de apararea sistemului nervos central si curatarea placilor, a celulelor deteriorate si a altor substante ce trebuie eliminate pentru buna functionare a organismului.
Pe de alta parte, microglia poate secreta compusi ce detin proprietati neurotoxice care efecteaza astrocitele, celulele cu rol de aparare a neuronilor.
Aceste evenimente care au loc in organism contribuie la aparitia bolilor neurologice, inclusiv la aparitia sclerozei multiple.
Noi constatari in ceea ce priveste conexiunea dintre microbiom si sanatatea creierului
Oamenii de stiinta au analizat, anterior studiului de fata, conexiunea dintre microbiom si sanatatea creierului pentru a descoperi cum se declanseaza scleroza multipla.
Desi pe parcursul studiilor efectuate anterior a fost analizat modul in care organismele din intestin declanseaza inflamatia de la nivelul creierului, studiul de fata este primul care prezinta modul in care microbii intestinali influenteaza celulele microgliale pentru a preveni inflamatia.
Raportul cercetatorilor arata ca produsii secundari ai microbilor de la nivelul intestinului, ce apar in urma procesarii triptofanului extras de organism din alimentatie, pot limita nivelul de inflamatie de la nivelul creierului prin influenta pe care o au asupra celulelor microgliale.
Impactul bolilor neurologice asupra sanatatii intestinului: in ce a constat studiul
Pentru a ajunge la aceste constatari, oamenii de stiinta au examinat modul in care microbii intestinali si dieta alimentara influenteaza declansarea sclerozei multiple in randul soarecilor de laborator.
Studiul a aratat faptul ca compusii ce rezulta din descompuerea triptofanului pot trece de bariera hemato-encefalica activand o cale antiinflamatoare ce limiteaza neurodegenerarea.
De asemenea, cercetatorii au analizat si mostre de creier uman cu scleroza multipla si au ajuns la aceleasi constatari.
Importanta noilor concluzii
Activarea aceleasi cai a fost recent asociata de specialisti declansarii bolii Alzheimer si glioblastomului, o tumora cerebrala maligna.
Aceste date pot ajuta cercetatorii la dezvoltarea de tratamente specializate pentru aceste boli, precum si pentru scleroza multipla, Parkinson si boala Lou Gehrig.
"Este foarte probabil ca mecanismele pe care le-am descoperit sa fie valabile si in cazul manifestarii altor boli neurologice pe langa scleroza multipla. Aceste date ne pot ghida in dezvoltarea de noi terapii eficiente pentru scleroza multipla si alte boli neurodegenerative," conchide autorul principal al studiului.