Publicat la: 
10/08/2017

Ce se intampla cu corpul tau cand esti stresat

Cu totii ne simtim stresati din cand in cand. Stresul are multe surse, poate sa vina din mediu, din corpurile noastre sau din gandurile noastre, dar si din modul in care vedem lumea din jurul nostru.

Este natural sa fii stresat in momente de presiune, cum ar fi in timpul unui examen, insa suntem construiti fiziologic pentru a face fata stresului si pentru a reactiona la acesta, scrie theconversation.com.

Cand ne simtim sub presiune, sistemul nervos instruieste corpul sa elibereze hormoni de stres, incluzand adrenalina, noradrenalina si cortizolul. Acestia produc modificari fiziologice pentru a ne ajuta sa facem fata amenintarii sau pericolului. Acesta se numeste "raspunsul la stres".

Stresul poate fi de fapt pozitiv, deoarece raspunsul la stres ne ajuta sa ramanem atenti, motivati si concentrati asupra sarcinii. De obicei, atunci cand presiunea dispare, corpul se reechilibreaza si incepem sa ne simtim linistiti din nou. Dar cand traim intr-o stare de stres prea des sau prea mult timp sau cand sentimentele negative ne coplesesc capacitatea de a face fata, atunci vor aparea probleme. Activarea continua a sistemului nervos - care se confrunta cu "raspunsul la stres" - duce la uzura corpului.

Cand suntem stresati, sistemul respirator este imediat afectat. Avem tendinta de a respira mai greu si mai repede, intr-un efort de a distribui rapid sange bogat in oxigen in corp. Desi acest lucru nu este o problema pentru majoritatea dintre noi, ar putea fi o problema pentru persoanele care sufera de astm bronsic si care pot simti ca nu mai pot respira. De asemenea, poate provoca respiratie rapida si superficiala, ceea ce poate duce la hiperventilatie. Acest lucru este mai probabil daca cineva este predispus la anxietate si atacuri de panica.

Stresul face rau si sistemului nostru imunitar. Cortizolul eliberat in corpul nostru suprima sistemul imunitar si caile inflamatorii si astfel devenim mai sensibili la infectii si afectiuni inflamatorii cronice. Abilitatea noastra de a lupta impotriva bolilor este redusa.

Sistemul musculoscheletal este, de asemenea, afectat. Muschii nostri devin tensionati, in mod normal este modul natural al organismului de a ne proteja de rani si durere. Insa, tensiunea musculara repetata poate provoca dureri si atunci cand apare la umeri, gat si cap duce la dureri de cap si migrene.

Exista efecte cardiovasculare. Cand stresul este acut, ritmul cardiac si tensiunea arteriala cresc, dar revin la normal odata ce stresul acut a trecut. Daca stresul acut este repetat sau daca stresul devine cronic (pe o perioada lunga de timp), acesta poate provoca leziuni vaselor sanguine si arterelor. Acest lucru creste riscul de hipertensiune arteriala, infarct miocardic sau accident vascular cerebral.

Sistemul endocrin sufera si el.
Acest sistem are un rol important in reglarea dispozitiei, cresterii si dezvoltarii, functionarii tesuturilor, metabolismului si proceselor de reproducere. Metabolismul nostru este afectat. Hipotalamusul este localizat in creier si are un rol esential in conectarea sistemului endocrin la sistemul nervos. Semnalele de stres care vin de la hipotalamus declanseaza eliberarea hormonilor de stres cortizol si epinefrina, iar apoi zaharul din sange (glucoza) este produs de ficat pentru a va oferi energie pentru a face fata situatiei stresante. Majoritatea oamenilor reabsorb zaharul din sange suplimentar atunci cand stresul dispare, dar pentru unii exista un risc crescut de diabet.

Stresul poate avea unele efecte gastrointestinale neplacute. S-ar putea sa apara arsuri la stomac si reflux gastroesofagian, mai ales daca ne-am schimbat obiceiurile alimentare si mancam mai mult sau mai putin sau am crescut consumul de alimente grase si zaharoase. Capacitatea intestinului de a absorbi substantele nutritive din alimente poate fi redusa. Este posibil sa avem dureri de stomac, balonare si greata, diaree sau constipatie.

Pot aparea probleme si cu sistemul reproducator. Pentru barbati, stresul cronic poate afecta productia de testosteron si sperma si poate duce chiar la disfunctii erectile sau la impotenta. Femeile pot prezenta schimbari ale ciclurilor menstruale si simptome premenstruale accentuate.

Stresul si mintea

Stresul are efecte asupra bunastarii noastre emotionale. Este normal sa ai zile mai bune si zile mai proaste, dar cand suntem stresati, ne putem simti mai obositi, avem schimbari de dispozitie sau suntem mai iritabili decat de obicei, avem probleme cu somnul. Acest lucru afecteaza concentrarea, atentia, invatarea si memoria. Cercetatorii au asociat lipsa calitatii somnului cu probleme cronice de sanatate, depresie si chiar obezitate.

Modul in care ne confruntam cu stresul are un efect suplimentar, indirect, asupra sanatatii noastre. Sub presiune, oamenii pot adopta obiceiuri nocive, cum ar fi fumatul, consumul de alcool, consumul de droguri pentru a scadea stresul. Dar aceste comportamente sunt modalitati nepotrivite de adaptare si conduc doar la probleme de sanatate si riscuri pentru siguranta si bunastarea noastra personala.

Deci, invata sa-ti gestionezi stresul. Unele stresuri in viata sunt normale - si un pic de stres ne poate ajuta sa fim alertati, motivati, concentrati, energici si chiar excitati. Actionati pozitiv pentru a canaliza aceasta energie in mod eficient si s-ar putea sa obtineti mai mult si sa va simtiti bine.