Publicat la: 
27/01/2012

Droguri injectate in venele de la gat/ Foto: Dan popescu, Centrul Arena

La masa de la etaj, intr-un bar de pe Lipscanii Bucurestilor, cu mainile incrucisate, imprastiat pe spatarul scaunului, Mihnea povesteste cu ton ridicat, incercand sa-si aminteasca toate detaliile. Fusese prima lui intalnire cu etnobotanicele.

Comenteaza pe Forum MedLive.ro.

Are 15 ani. Un baiat de liceu, ca oricare altul: usor desirat si uscativ, brunet, innebunit dupa telefoane si gadget-uri. Vorbeste degajat, cu o unda de mandrie aparent ascunsa de priviri si grimase plictisite. Cand a incercat prima data etnobotanice, s-a simtit “safe”. Erau „legale”. Fusese asa cum isi imaginase din spusele amicilor, poate un pic prea brusc, prea puternic. Il cuprinsese o euforie necunoscuta si simtise ca ar fi putut orice in clipa aceea. „Prima data, nu simti mare lucru. De-aia si vrei mai mult. Rulezi inca una si tragi cu pofta”, spune simplu, cu un zambet ce pare calculat. „Nici nu stii de unde te loveste: am intepenit dintr-o data pe canapea, inima imi zvacnea de parca voia sa sara din piept, nu puteam sa scot un sunet, parca aveam gura inclestata si-mi treceau tot soiul de ganduri prin cap. Aveam senzatia ca ne urmareste cineva de la ferestrele vecine sau ca e la usa. Mi s-a facut atat de frica incat mi-a venit sa vomit. Si pe urma mi s-a taiat filmul”.

A nu se folosi pentru consum uman sau veterinar!

Le-au numit “legale” si, de la consumatorul de heroina din strada la pustii de liceu care se voiau cool, lumea a crezut ca e in siguranta: nu sunt efecte secundare sau pe termen lung, nu apar probleme cu legea, nu sunt scumpe. Nimeni n-a luat in calcul subrezeala fizica si psihica. Sare de baie, solutie de spalat geamuri, ingrasamant chimic. Pe toate scrie “a nu se folosi pentru consum uman sau veterinar”. Pe toate le poti gasi, sub forme si denumiri ademenitoare, pure si magice, in „magazinele de vise”, online sau la dealeri. „Substantele sunt introduse în Romania, in principal, prin intermediul societatiilor de curierat rapid, distribuitorii achizitionandu-le la un pret relativ mic, de aproximativ doi euro/ gram si vanzandu-le cu un pret de pana la 22 euro/ gram”, se mentioneaza in raportul pe 2011 realizat de ANA (Agentia Nationala Antidrog).

In ziua in care s-a hotarat sa incerce „legale”, Mihnea nu era singur. Era inainte de vacanta de vara, pe la sfarsitul lui mai. A mers la John, unul dintre colegii sai de liceu. De iarba facuse rost fratele acestuia, care era student. Nu cumparase de pe net, desi stia cateva site-uri, ci de la un dealer pe care-l cunoscuse cu ceva timp in urma intr-un bar. “Hai, ba, e (…) de senzatie! Tare de tot! Nu ne ducem la Geogra, mergem la mine acasa (n.r. numele nu sunt cele reale). A luat frate-meu ce ne trebuie”, il anuntase John. Era o zi miercuri. Stia ca John mai fumase. Au chiulit de la ora de Geografie. „Eram curios”, spune sincer. „Tot auzisem de etnobotanice, ca e treaba legala, ca iti da senzatii tari, odata niste baieti adusesera la scoala”. Cu cateva luni in urma, incercase o tigara din salvie. Insa ceea ce simtise nu fusese suficient de intens incat sa-si doresca din nou. “Cred ca a durat cateva minute, mi-amintesc doar ca incepusem sa-mi imaginez tot soiul de chestii si radeam in nestire”. Aproape ca ar fi uitat mica experienta, daca discutiile cunoscutilor despre legale si curiozitatea nu l-ar fi tinut pe jar. In dupa-amiaza aceea de miercuri, insa, se punea la cale altceva.

Miau miau

Acasa la John, ii astepta fratele acestuia. „Si mai era un tip cu ochelari de soare care statea pe fotoliu”. Parintii se-ntorceau de la munca dupa 6 jumatate seara. Se facuse dupa-amiaza si lumina patrundea in camera doar prin spatiile inguste ale jaluzelelor. „De-asta am si remarcat ochelarii de soare, erau destul de ciudati”. Pe masuta de langa pat, erau “niste cristale foarte mici, albe. Baietii facusera deja liniutele. Ma gandeam cum o sa fie, dar fratele lui John ne-a zis ca alea sunt pentru categoria grea, sa incepem cu spice-urile. Ei mai trasesera inainte”. La cat auzise vorbindu-se despre ele, Mihnea era nerabdator sa incerce mai repede. “Ma uitam cu jind la pudra alba. Nu mai vazusem decat pe net. Mi-au spus ca e un fel de ecstasy, da’ sa-mi iau gandul azi”.

Efectele injectarii/ Foto: Dan Popescu, Centrul Arena

Joaca de-a ucenicul vrajitor

In mai putin de o ora, toti baietii stransi la John acasa isi traiau propria poveste. “A fost ciudat”, incearca sa-si cuprinda amintirile in cuvinte fidele. „La-nceput, mi s-a taiat filmul. Apoi au venit de-a valma: voiam sa vomit, imi tremura tot corpul si nu stiam cum sa potolesc inima. Habar n-aveam ce e in jurul meu”, povesteste Mihnea. Isi trage piciorele de sub masa si le strange sub scaun. Se inclina usor si-incepe sa-si faca de lucru cu eticheta de pe sticla de bere, pe care o priveste intens. „Da' eu mi-am revenit destul de repede”. Tonul coboara, vocea capata nuante mai grave. “Da’ tipu’ cu ochelari a fost nasol. Era la a doua sau a treia liniuta, nu stiu. Vorbea mereu, era agitat. Dupa un timp – o ora, o ora jumate, doua – a inceput sa-si imagineze tot soiul de lucruri, zicea ca nu poate sa se miste. Ii trecuse agitatia. Tremura si transpirase tot. Sincer, m-am speriat putin, chiar si in starea aia. Ala, la un moment dat, s-a bagat in dulap”...

Propusa ca ingrasamant pentru plante, mefedrona, “white powder” sau meow meow (miau miau), are efecte similare amfetaminei sau ecstasy-ului, insa genereaza mai repede si mai puternic starea de dependenta. Odata cu pofta de vorba, alungarea somnului sau hipersexualitatea, vin si tahicardia (cresterea pulsului), lipsa poftei de mancare, deshidratare, oboseala, membrele invinetite, transpiratia abundenta, depresia, atacurile de panica sau tendintele suicidale.

Consumatorii dicteaza ritmul si trendul, producatorii se conformeaza

Experienta lui Mihnea nu e singulara, curiozitatea sa nu e unica. „Nu e nimic de condamnat aici, pentru ca oamenii sunt niste fiinte curioase”, spune Valentin Simionov, directorul executiv al „Romanian Harm Reduction Network” (RHRN), vorbind despre profilul consumatorului adolescent. „Singura problema e ca nu stiu ca se joaca cu focul, ca sunt un fel de ucenici vrajitori, fara maestrul acasa, fara farmacist... E ca si cum ai deschide laboratorul de medicamente si n-ai supraveghea ce se-ntampla acolo: unii or sa faca supradoza, altii or sa ia pastile de tuse, altii le vor combina”.

Amestecate, stropite, fierte, substantele sunt ascunse in produsele care intra si pleaca de pe piata, inainte ca legea sa le faca ceva. In jocul de-a soarecele si pisica, producatorii au iesit mereu castigatori. In Romania, masuri impotriva „magazinelor de vise” au fost luate din 2010, ca urmare a numarului din ce in ce mai mare de cazuri cu tineri intoxicati care ajungeau la Urgenta. Autoritati locale din diverse orase ale tarii au hotarat ca spatiile comerciale care au acest obiect de activitate sa fie inchise. Propuneri legislative au stabilit „spatii sigure” in jurul unitatilor de invatamant, apoi au interzis plantele cu efect halucinogen sau euforic, Ministerului Sanatatii revenindu-i sarcina de a opri vanzarea anumitor produse. In locul magazinelor care se inchideau insa, apareau anunturi in ziare si site-uri pe Internet. Portaluri „de-afara”, care nu aveau arie de acoperire in orice zona a Europei, redirectionau vizitatorii catre alte linkuri-surse.

Produsele interzise astazi de autoritati (in Romania, in Marea Britanie, in Slovenia sau in alta tara), erau inlocuite maine cu altele. Ca in duelul dintre virusi si antivirusi, primii sunt mereu cu un pas inainte: pe masura ce politicienii lucreaza la proiecte legislative, in fabricile din tari indepartate (China, Germania, Marea Britanie), produse noi sunt in lucru. O modificare mica in reactia chimica si substanta e alta, gata sa ajunga la consumatori, pe gustul lor, la recomandarea lor.

In 2010, EMCDDA (European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction) si EUROPOL mentionau aparitia a 41 de droguri noi, fata de 24, cate fusesera semnalate in 2009.

Injectari in venele de la picioare/ Foto: Dan Popescu, Centrul Arena

„Termen lung nu exista”

La trei ani dupa ce „legalele” au intrat pe piata, „am inteles un lucru: ca expresia „pe termen lung” nu exista in cazul consumatorilor dependenti”, spune Dan Popescu, psiholog si lucrator social in cadrul Centrului de servicii integrate Arena, destinat consumatorilor de droguri. Moartea este adesea asociata cu diverse afectiuni. Lipsa testelor face ca, pe certificatul de deces, sa apara la cauza mortii o boala asociata sau agravata de consumul de etnobotanice. „Desi sunt deja pe piata de cativa ani, nu exista inca teste care sa depisteze „legalele”, asa cum se pot determina alte droguri prin testul de urina”, spune dr. Adrian Abagiu, medic primar boli infectioase, cu competente pe toxicomanie, coordonator la Centrul Arena, sustinut de organizatia nonguvernamentala ARAS – Asociatia Romana Anti-SIDA.

Aparitia noilor substante

Piata era impartita in doua directii. Producatorii s-au conformat cerintelor clientilor: au aparut canabinoizii sintetici (un amestec de plante si substante destinate fumatului, “spice”-uri) si amestecul de pulberi chimice energizante (cu efect stimulativ, denumit, pe scurt, ATS – amphetamine type stimulants si care se trag pe nas sau se injecteaza). “Studiile efectuate in Anglia au aratat ca jumatate dintre cei care s-au apucat sa-si injecteze sau sa prizeze mefedrona de 10 ori au devenit dependenti. Canabinoizii sintetici creeaza dependenta mult mai repede decat marijuana clasica si au efecte mult mai amplificate. Se stie ca in supradoza de marijuana, poti ajunge la paranoia. Cu „legalele”, poti sa ai senzatia de paranoia in mod uzual, mult mai frecvent”, spune dr. Adrian Abagiu.

Importuri din China si Marea Britanie

Fumate, trase sau injectate, drogurile „legale” fac ravagii. Sumele mari aflate in joc nu tin cont de morala, de durere, de oameni. „Cifra de afaceri pe luna a unui magazin de „legale”, de scara de bloc, in Bucuresti era de vreo 15.000 de euro pe luna. Vanzarea era facuta cu importuri din China sau din Marea Britanie, substantele erau vandute in cantitati mari si dupa aceea le preparai acasa, adica le taiai cu altceva”, descrie Valentin Simionov o parte din fenomen. Vanzatorii de fericire se raporteaza la indivizi doar pentru a simti pulsul pietei, pentru a afla ce se cauta, pentru ce se plateste.

In 2010, o Ordonanta de Urgenta (nr. 6 din 10 februarie) punea sub control 36 de noi substante cu proprietati psihoactive, simplificand si procedura de verificare a diferitelor substante identificate ca avand proprietati stupefiante sau psihotrope. In prima jumatate a anului 2011, au fost elaborate zece propuneri legislative de modificare si completare a legislatiei existente in domeniul drogurilor, de reglementare a conditiilor de punere pe piata a plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante, halucinogene, euforice, psihotrope si a derivatelor acestora.

Viermii de sub piele

Efectele psihice generate de drogurile legale cuprind de la paranoia, episoade psihotice, halucinatii pana la pierderea cunostintei sau coma. Unii vorbesc cu Fecioara Maria sau se cred Isus. “Sunt clienti care, dupa ce se injecteaza si marfa isi face efectul, vad ca au viermi sub piele si-ncep sa se scarpine: sa scoata viermii, sa scoata gandacii”, spune Dan Popescu, deruland cateva imagini pe telefonul mobil. In degetul mare al unui consumator de legale pare ca a fost infipt un cui. “Intr-un moment de paranoia, a crezut ca se poate injecta sub unghie”. Distrugerea psihica e dublata de cea fizica: gauri in gat (cand nu mai au loc in venele de pe maini si picioare, le cauta la gat, zona axiala sau cea inghinala), brate innegrite, antebrate mai umflate decat bratul in sine, rani supurande, vene care seamana cu un furtun, cu umflaturi si galme, rani sapate in muschi. “In momentul in care isi injecteaza, nu sunt constienti de ceea ce fac. Modul de consum s-a schimbat: heroinomanul e tipicar, isi ia marfa, si-o asaza, isi fierbe fiola, isi pune marfa, si-o amesteca, o trage, isi pune filtrul, o schimba dintr-o seringa in alta. E ca un ritual. La celalalt, de „legale”, nu e asa. In momentul ala, o vrea, efectul o sa tina 30 de minute - o ora (ca a dezvoltat toleranta) si dupa aia vrea iar. Sunt oameni care se injecteaza de 15, chiar si de 20 de ori pe zi”, adauga Dan Popescu.

Minciuna platita cu sanatatea: cand „legal” nu inseamna si „sigur”

La Centrul Arena (Institutul Dr. Matei Bals, Bucuresti), se face tratament de substitutie cu metadona si se ofera suport psihologic de specialitate si asistenta sociala. Clientii obisnuiti sunt consumatorii de heroina, cei de “legale” (stimulente, adica injectabile sau prizabile) si cei care consuma combinat: heroina si etnobotanice. “Ce se-ntampla in Romania e o chestie atipica, pentru ca heroina e un drog care te anesteziaza, te linistste, te tranchilizeaza. Esti in lumea ta, esti bine”, spune Dan Popescu. „Drogurile legale sunt droguri care te agita, sunt stimulente. Ceea ce nu explica, in prima faza, de ce heroinomanul nostru clasic, omul care trage heroina din ’99, a trecut acum pe „legale”. Din ce spun clientii nostri, atunci cand au aparut, lumea s-a gandit asa: sunt legale, nu dau dependenta, nu exista riscul sa ma opresca politia, sa ma caute si pot sa scap de heroina. Trag astea, ma las de heroina si dupa aia renunt si la ele. Surpriza a aparut dupa, cand, la 4-5 zile de consum de „legale”, si-au dat seama ca dependenta este, daca nu la fel de puternica, chiar mai puternica”.

Din strada/ Foto: Dan Popescu, Centrul Arena

Date si fapte:

  • Site-ul Romanian Harm Reduction Network mentioneaza unele dintre centrele din tara care ofera servicii pentru consumatorii de droguri.
  • Preparate din ingrediente care pot fi cumparate fara prescriptie medicala, etnobotanicele creeaza dependenta de doua ori mai repede decat heroina si au efecte mult mai devastatoare decat cocaina crack.
  • Din 2008, a crescut numarul persoanelor infectate cu HIV in Romania si in alte tari. Tendintele recente arata ca circa 20% dintre consumatorii de „legale” se injecteaza. Raportul national privind situatia drogurilor pe anul 2011 realizat si publicat de ANA arata „o tendinta de crestere a proportiei persoanelor infectate cu HIV in randul consumatorilor de droguri injectabile”.
  • Degradarea fizica se vede mult mai bine la cei care isi injecteaza drogul decat la cei care fumeaza sau prizeaza.
  • Intr-un raport de cercetare al UNICEF (2011), expertii intervievati au mentionat cazuri de consumatori de droguri injectabile (heroina) care au decedat dupa trecerea pe “legale”.
  • Un studiu din 2009 al EMCDDA (European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction) plasa Romania pe locul IV intr-un clasament al tarilor in care se consuma substante cu proprietati psihoactive („spice” si stimulente).
  • Riscuri de consum: cei care prizeaza isi ard narile, cei care isi injecteaza isi ard venele.
  • In 2009 au fost inregistrate 5 interpelari in Parlamentul Romaniei, in 2010, numarul acestora a ajuns la 65, majoritatea vizand aspecte referitoare la politica guvernului pentru interzicerea comercializarii si consumului de substante noi cu proprietati psihoactive.

Clara Stanescu

Comentarii

Desi toate rapoartele care ajung la presedinte, scrise si semnate de specialisti, recomanda legalizarea marijuanei, nu se intampla nimic. Explicatia e simpla: toate retelele de magazine de legale se afla politicieni de nivel local sau central. Pe langa asta toata lumea interesata fumeaza canabis fara nici o problema in spatii publice sau private, sunt unele baruri mai underground destinate chiar(cine e in tema poate confirma). Deci si aici se face un profit bunicel(la 12-15E gramul, oricum nu ai habar daca ala e un gram sau nu) dar nu aud de retele de trafic care pica, capturi prin vami sau porturi. Asa ca oricum ar fi cineva face profit, cel mai mare perdant fiind statul si implicit cetateanul. Plus ca ar crea un avantaj turistic incredibil, daca e sa o spunem pe bune.

Acum doua saptamani, un nepot de-al meu a murit, dupa o istorie destul de lunga si de chinuitoare, in care rolurile principale le-au jucat heroina, etnobotanicele, SIDA si hepatita C.
Mai avea putin si ar fi implinit 32 de ani. S-a nascut si trait in Bucuresti. Incepuse sa ia droguri, probabil, in timpul liceului sau putin dupa ce a absolvit liceul. Dupa cate stiu, timp de vreo zece ani ori poate mai mult, a luat heroina, cu intervale mai lungi sau mai scurte in care urma proceduri de dezintoxicare. In tot acest timp, n-a avut vreo problema serioasa de sanatate. Din punct de vedere psihic, in prima parte a acelei perioade, a avut probleme de integrare sociala, insa apoi s-a echilibrat si a reusit sa intre intr-un ritm de viata cvasi-normal, avea o slujba permanenta, mici realizari personale si aspiratii.
Cu un an in urma, a trecut la asa-zisele etnobotanice. Atat a durat pana a ajuns la dezastru: un an. A devenit extrem de dependent, fara speranta. La scurt timp, a inceput sa aiba halucinatii si stari accentuate de instabilitate. De pilda, avea frecvent senzatia ca blocul este zguduit de cutremur. Intr-un cuvant, sistemul nervos i-a fost dat peste cap. Si-a pierdut slujba, apoi a vandut tot ce se putea vinde din casa ca sa faca rost de bani pentru etnobotanice.
In vara anului trecut, aparuse oportunitatea sa intre intr-un program de dezintoxicare si reabilitare, finantat de o fundatie. Era entuziasmat, s-a agatat cu disperare de sansa asta, simtea ca este probabil ultima lui scapare. Se pregatise cu tot ce era nevoie ca sa se mute in campusul in care avea loc programul, undeva intr-o locatie mai izolata. In paralel, si-a facut analize medicale amanuntite, asa cum ii ceruse fundatia, care nu accepta in program persoanele avand una sau mai multe din urmatoarele afectiuni: TBC, SIDA si hepatita C. Rezultatele analizelor au fost un soc: nepotul meu a iesit pozitiv la testele pentru HIV si virusul hepatitei C. A realizat, intr-o clipa, ca este condamnat. Despre sansa de a intra in programul acelei fundatii, care credea ca este ultima lui salvare, nici nu mai putea fi vorba.
Din august si pana in noiembrie, situatia lui a mers din rau in mai rau. Parintii il internau in spitale, pentru tratamente, iar el fugea a doua zi, fiindca era incredintat ca totul este in zadar. In noiembrie, medicii i-au dat 6 luni de viata, cel mult. Avea dureri cumplite, plamanii si ficatul au cedat primele si, in general, tot organismul intrase pe o cale ireversibila. Nu mai putea sta pe picioarele lui. Devenise o umbra de om. Se chinuia ingrozitor si se ruga de parintii lui sa-i ia viata, fiindca nu mai putea sa suporte. A murit la jumatatea lunii ianuarie, acasa, in patul lui, rugandu-se ca moartea sa-l elibereze de chinuri. Cauza imediata a decesului: stop cardiac. Medicii de la SMURD s-au straduit 40 de minute sa-l resusciteze, dar nu mai avea viata in el. Mai avea o luna pana sa implineasca 32 de ani.
La sectia de politie, unde au trebuit sa incheie niste formalitati, parintii lui au aflat ca era al treilea caz de acest fel inregistrat in acea saptamana, pe raza acelei sectii. Celelalte doua victime erau un tanar de 21 de ani si un altul de 23 de ani.
Am aflat, cu ocazia asta, o serie de lucruri despre etnobotanice, pe care le ignorasem pana atunci: ca sunt otrava curata, ca provoaca o dependenta careia nu i te poti impotrivi, ca distrug sistemul nervos si intreg organismul intr-un timp incredibil de scurt si ca, peste toate acestea, sunt droguri legale, care se vand la coltul strazii, in dughene autorizate de stat. Oamenii care ajung sa se confrunte cu acest fenomen - cum ar fi parintii victimelor - sunt convinsi ca exista o increngatura monstruoasa de interese in jurul comertului cu asemenea otravuri si ca astfel se explica indiferenta autoritatilor fata de efectele dezastruoase ale consumului de etnobotanice.
In ce ma priveste, sunt stupefiat si revoltat ca se tolereaza comertul cu asa-zisele etnobotanice. Parca incep sa inteleg si argumentele celor care sustin legalizarea drogurilor naturale usoare, care pana acum mi s-a parut a fi un amestec pervers de prostie si ipocrizie. Dar asta este alt subiect; pana a ajunge acolo, nu pot sa inteleg si nu vreau sa accept ca statul roman ingaduie comercializarea de otravuri sintetice sub numele de etnobotanice, cu atat mai periculoase cu cat sunt ieftine (deci accesibile) si provoaca dependenta in cel mai inalt grad.
Oficial, asta nu este o problema pentru autoritati. Hai sa incercam sa gandim in termenii autoritatilor. Oficial, astea nu sunt droguri (!?!). Dar atunci ce sunt - supliment alimentar?! Cine ar trebui sa constate ca sunt - literalmente! - otravuri, poate Protectia Consumatorului?!... Daca un fast food ar vinde burgeri cu condimente otravitoare, oare autoritatile s-ar sesiza sau nu?!
In alta ordine de idei, atunci cand efectele letale ale acestor etnobotanice ating diemensiunea unui fenomen de masa, asta nu se numeste genocid?... Iar daca nu nu toti consumatorii ajung la trei metri sub pamant, ci unora doar li se prajeste creierul in mod ireversibil, situatia este mai putin condamnabila?!
Stupefactia mea fata de acest fenomen, de care nu aveam habar pana de curand, este legata si de incapacitatea societatii civile de a reactiona. Guvernul se face ca nu vede fenomenul asta ori prefera sa (se) minta ca nu o poate reglementa (?!?). Dar si societatea civila tace, atata vreme cat, cel putin in ultimele luni, s-a ocupat in principal de chestiunea eutanasierii cainilor. Dumnezeule mare!...

exagerare in tot ce spun , fabrici exista in creierasul lor plin de spirtoase,
caci daca ar fi dupa mine le-as interzice, pentruca le afecteaza judecata.
INFORMATIILE CARE SUNT PRELUATE DE CATRE PRESA SUNT FF EXAGERATE ADEVAR IN PROCENT FF MIC.SE DISTRUG VIETI MAI ALES
CAND CEI IN CAUZA SUNT ANCHETATI.

Fabricile din tari indepartate? M-am blocat la asta: cum adica, Germania si Anglia sunt tari indepartate unde se fabrica etnobotanice? Dincolo de faptul ca cele doua nu-s defel indepartate, pe ce va bazati cand faceti o asa afirmatie. Traiesc intr-un dintre aceste doua tari, dar n-am auzit de fabrici de etnobot aici. De unde aveti o astfel de informatie?

Buna ziua,

Adevarat, Germania si Anglia nu sunt asa indepartate.

Sursa este:

http://www.emcdda.europa.eu/news/2011/13

"Although some amphetamine is manufactured in small ‘kitchen’ laboratories, the vast majority is produced in middle to large or ‘industrial size’ facilities run by criminals operating across Europe and beyond (....). Large-scale production and organised crime involvement are found mainly in northern Europe, notably in the ‘north-west criminal hub’ (centered on the Netherlands and to a lesser extent Belgium), where there are signs of increased yield and professionalism (e.g. use of custom-made industrial equipment). Significant production and trafficking of the drug also occurs in the ‘north-east hub’, notably in Poland where production is reported to be on the rise, although in Lithuania, traffickers have reportedly shifted to producing methamphetamine for key Scandinavian markets. Smaller scale production predominates in central Europe, particularly Germany. Meanwhile the south-east hub (Bulgaria, Turkey) is thought to be the main source of ‘captagon’ (5), although there are signs that manufacturing could be relocating closer to established markets in the Near and Middle East".

da, numai ca impreuna cu legile astea si din prea mare nestiinta si speriere au distrus si industria canepei. Ma refer la canepa aia inalta de 2 m si nu aia mica care se fumeaza. In plus aia canpa mica inca nu are nici un studiu medical real care sa-i arate efectele nocive.

Este cumplit ce se intimpla cu acesti adolescenti, eu am doi acasa !
Ei nu vor sa renunte, se simt bine. Nu avem, nicio influenta asupra lor.
Sunt si foarte violenti. Nu suntem din Bucuresti sau Iasi.
Este un cosmar !

Marijuana nu poate fi supradozata iar legatura cauzala dintre consumul de marijuana si declansarea schizofreniei nu a putut fi demonstrata pana in prezent ci dimpotriva. Cel mai serios studiu facut pe o perioada de 30 de ani in UK arata ca desi consumul de cannabis a crescut constant de la an la an numarul celor diagnosticati cu schizofrenie a scazut. Go figure!

Alte articoleVezi toate articolele

Fetita a avut aproape 800 de grame la nastere / Foto: Captura Corriere TV O somaleza in varsta de 28 de ani, aflata in coma ireversibila, a fost mentinuta in viata timp de o luna, cu ajutorul...
Cauzele oboselii sunt nenumarate / Foto: Captura YouTube Daca va este foarte greu sa va dati jos din pat dimineata sau va simtiti lipsiti de energie la serviciu, cu siguranta sunteti cuprinsi de o...