Ajută informația corectă
să devină
mai virală decât virusul
Pandemia COVID-19, cunoscută și sub numele de pandemie coronavirus, a fost o pandemie globală a bolii coronavirus 2019 (COVID-19) cauzată de sindromul respirator acut coronavirus 2 sever (SARS-CoV-2).
Virusul a fost identificat pentru prima dată în decembrie 2019 în Wuhan, China.
Organizația Mondială a Sănătății a declarat o Urgență de Sănătate Publică cu Preocupare Internațională în ceea ce privește COVID-19 la 30 ianuarie 2020 și ulterior a declarat o pandemie la 11 martie 2020, devenind una dintre cele mai letale pandemii din istorie. Oficial, aceasta s-a încheiat la 5 mai 2023, conform OMS, însă boala continuă să circule.
Începând cu 13 aprilie 2021, au fost confirmate peste 770 de milioane de cazuri, cu mai mult de 7 milioane de decese atribuite COVID-19.
Măsurile preventive recomandate includ distanțarea socială, purtarea măștilor faciale în public, ventilație și filtrare a aerului, spălarea mâinilor, acoperirea gurii la strănut sau tuse, dezinfectarea suprafețelor și monitorizarea și autoizolarea persoanelor expuse sau simptomatice.
Mai multe vaccinuri au fost dezvoltate și distribuite pe scară largă începând cu decembrie 2020. Tratamentele actuale se concentrează pe abordarea simptomelor, dar se lucrează la dezvoltarea medicamentelor terapeutice care inhibă virusul.
Coronavirusurile fac parte din familia Coronaviridae, care pot provoca infecții atât la animale, cât și la oameni.
În cazul oamenilor, acestea pot determina infecții respiratorii, de la răceala comună la boli mai severe, cum ar fi Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu (MERS) și Sindromul Respirator Acut Sever (SARS).
„Noul” coronavirus este de fapt o nouă tulpină de coronavirus care nu a fost identificată anterior la om. Boala produsă de infecția cu noul coronavirus (SARS-CoV-2) se numește COVID-19 (COrona VIrus Disease-2019).
Virusul a fost identificat pentru prima oară în China în decembrie 2019.
Coronavirusurile umane se răspândesc
prin inhalarea microparticulelor infectante
emise prin tuse, strănut sau chiar în timpul
vorbirii, dacă distanța dintre persoane este
mai mică de 1 metru.
Contact direct sau indirect neprotejat,
pentru un interval de peste 10 minute, cu
o persoană infectată (prezență în
aceeași încăpere, atingere, strângere de
mână).
Prin contact cu suprafețele contaminate
cu secreții respiratorii, apoi atingerea
nasului sau a gurii cu mâinile murdare și
prin sărut.
Simptomele COVID-19 sunt extrem de variabile, variind de la niciunul la cele
care pot pune viața în pericol. Virusul se răspândește în principal prin aer atunci când oamenii sunt aproape unul de celălalt.
Virusul este emis de către o persoană infectată în timp
ce respiră, tușește, strănută sau vorbește și
infectează o altă persoană prin gură, nas sau ochi.
De asemenea, se poate răspândi prin suprafețe
contaminate. Oamenii rămân contagioși timp de
până la două săptămâni și pot răspândi virusul chiar
dacă sunt asimptomatici.
Perioada de incubație între momentul infectării și apariția simptomelor este de până la 14 zile.
Persoanele în vârstă și cele cu boli cronice asociate (de exemplu, hipertensiune arterială, tulburări cardiace, diabet, afecțiuni hepatice și respiratorii)
au un risc mai mare de a dezvolta simptome mai severe.
În continuare, există doar un tratament simptomatic pentru această infecție, motiv pentru care prevenția este singura modalitate prin care vă puteți apăra
pe dumneavoastră și pe ceilalți de răspândirea acestui virus.
Aruncați batista sau masca imediat după folosire și spălați-vă pe mâini.
Vaccinați-vă!
Spălați-vă des pe mâini cu apă și săpun sau cu soluții dezinfectante.
Evitați zonele aglomerate unde sunteți expuși la contact direct și/sau indirect cu un număr mare de persoane, de tipul adunărilor publice, cozi, zone de trafic intens, zone de recreere.
Acoperiți-vă gura și nasul cu o mască medicală, batistă sau folosiți pliul cotului atunci când tușiți sau strănutați și izolați-vă pe cât posibil.
Nu luați medicamente antivirale sau antibiotice fără recomandarea medicului.
Aerisiți corespunzător spațiile închise.
Evitați contactul apropiat cu persoanele ce prezintă febră și tușesc sau strănută.
Pentru a evita răspândirea virusului, se recomandă în continuare izolarea, purtarea măștii de protecție și respectarea recomandărilor privind igiena.
În cazul în care prezentați unul din simptomele specifice infecției cu Coronavirus, dar nu ați avut contact direct cu o persoană infectată, adresați-vă medicului de familie. Acesta va putea face o evaluare corectă, în urma căreia va stabili conduita medicală adecvată. Tratamentul include, în general, antiinflamatoare, hidratare și odihnă la pat, cu reevaluare în cazul în care febra durează mai mult de 3 zile sau starea se înrăutățește.
Pentru confirmarea infecției și stabilirea tratamentului corespunzător se recomandă testarea RT-PCR.
pentru persoanele cu o posibilă infecție cu Coronavirus
Nu mergeți la muncă, la școală, la medicul de familie, farmacie sau spital
Utilizați facilități separate sau curățați-le intre utilizari
Evitați contactul fizic direct cu alte persoane
Comandați alimente si medicamente la domiciliu
Respectați instrucțiunile privind vizitatorii
Dormiți singur dacă este posibil
Spălați-vă pe mâini în mod regulat
Beți multă apă
Gripa și COVID-19 sunt ambele boli respiratorii contagioase, dar sunt cauzate de viruși diferiți.
COVID-19 este cauzat de infecția cu un nou coronavirus (numit SARS-CoV-2), iar gripa este cauzată de infecția cu virusuri gripale.
COVID-19 pare să se răspândească mai ușor decât gripa și provoacă simptome mai grave la unii oameni. De asemenea, poate dura mai mult până când oamenii prezintă simptome și oamenii pot fi contagioși pentru mai mult timp.
Virusul SARS-CoV-2 continuă să evolueze, generând noi variante. Până la ora actuală, nu există dovezi care să sugereze că acestea ar genera simptome diferite comparativ cu cele asociate cu variantele mai vechi. Diferențe privind simptomele infecției au fost raportate mai degrabă când vine vorba de severitatea și diversitatea acestora în cazul persoanele aflate la prima îmbolnăvire vs. cazurile de reinfecție.
Deoarece unele dintre simptomele gripei și COVID-19 sunt similare, poate fi dificil să se facă diferența dintre acestea numai pe baza simptomelor și poate este necesară testarea specifică pentru a confirma diagnosticul.
Conform organizatiei mondiale a sanatatii, (OMS), virusul SARS-CoV-2 este agentul patogen cauzator al sindromului respirator acut sever coronavirus 2 (SARS-CoV-2). Coronavirusurile au cel mai mare genom dintre toate virusurile ARN.
În decursul a aproximativ patru ani de la apariția și derularea pandemiei cu SARS COV‑2 s-au acumulat date medicale extrem de bogate mai ales în ceea ce privește manifestările clinice și de laborator ale infecției acute COVID‑19 și care au permis, dacă nu găsirea unui tratament etiologic eficient, cel puțin a unor scheme de tratament care să asigure micșorarea efectelor severe ale infecției și a riscului apariției unor complicații cu potențial grav și cu risc de deces.
Deși COVID-19 este cunoscut în primul rând pentru simptomele respiratorii pe care le determină, există și o implicare digestivă relativ frecventă. În continuare, vom încerca să înțelegem și modul în care virusul afectează în mod specific sistemul digestiv și impactul asupra sănătății pe termen scurt și lung.