Publicat la: 
13/11/2014

Creierul are neuroni specializati pentru fiecare dintre cele cinci categorii de gust - sarat, amar, acru, dulce si umami -, potrivit unui studiu al cercetatorilor americani, care ar trebui sa puna capat anilor de dezbateri despre cum percepe creierul gustul, informeaza bbc.com. Studiul cercetatorilor de la Universitatea Columbia, publicat in revista Nature, a aratat ca "senzorii" de pe limba pentru fiecare gust au un omolog in creier, iar savantii spera ca rezultatele cercetarii vor ajuta la rezolvarea problemelor batranilor care isi pierd simtul gustului, relateaza Mediafax.

Afirmatia potrivit careia gustul dulce este perceput doar cu varful limbii este falsa. Fiecare dintre cele circa 8.000 de papile gustative aflate pe toata suprafata limbii este capabila sa simta toate cele cinci gusturi. Fiecare papila are insa celule specializate pentru fiecare dintre gusturi: sarat, amar, acru, dulce si umami.

In momentul in care detecteaza un semnal, aceste celule trimit un mesaj catre creier. Pana acum, modalitatea in care creierul prelucreaza aceste mesaje a fost mult discutata.

Soarecii au fost apoi hraniti cu o serie de substante chimice pentru a declansa senzorii de pe limba pentru fiecare dintre cele cinci gusturi, in timp ce savantii monitorizau raspunsul creierului.

Cercetatorii au descoperit o conexiune directa si specializata intre limba si creier.

"Celulele sunt bine reglate pentru fiecare gust in parte, astfel ca exista o potrivire foarte frumoasa intre celulele din limba si semnalul pe care il reprezinta in creier", a declarat profesorul Charles Zuker pentru BBC News.

Descoperirea neaga ideea ca celulele nervoase din creier reactioneaza la gusturi multiple.

"In cazul persoanelor in varsta, acestea nu se mai bucura atunci cand mananca, nici nu va dati seama cat de rea este aceasta situatie. Credem ca are o legatura cu celulele papilelor gustative de pe limba", a spus Zuker.

Celule susa din limba produc noi celule sensibile la gust la fiecare doua saptamani, dar acest proces devine din ce in ce mai greoi pe masura ce organismul imbatraneste.

"Descoperirile ne ofera o abordare noua privind posibila rezolvare a acestei probleme, pentru ca ne ofera o intelegere clara a modului de functionare, astfel ca vom putea gasi moduri de imbunatatire a acestei functii", a mai spus profesorul Zuker.

Una dintre metode ar putea presupune cresterea capacitatii de reactie a celulelor pentru ca acestea sa trimita un semnal mai puternic catre creier.

A.C.

Taguri Medlife: 
Specialitate: 

Echipa medicala MedLife - Neurologie

Medic specialist
Medic Primar
Ionita Mariana,Medic Specialist
Medic Specialist
  •  
  • 1 of 10

Articole similare

Te doare piciorul? Evita medicii care pun diagnosticul de pinten calcaneean / Foto: Agerpres In chirurgia moderna a piciorului nu exista diagnosticul de pinteni. Putem vorbi, in schimb, despre talalgii (dureri calcaneene), care pot avea 30-40 de cauze profund diferite. Intre aceste cauze nu se afla niciodata acesti faimosi pinteni, care trebuie...
Cercetatorii au descoperit de-a lungul anilor dovezi ca atunci cand oamenii iau masa pe fuga si intr-un ritm alert, sfarsesc, de fapt, prin a consuma mai multe calorii decat daca ar manca intr-un ritm mai lent. Unul dintre motive este efectul ingestiei rapide asupra hormonilor. Oamenii de stiinta au descoperit ca atunci cand mai multi subiecti...
Dr. Camelia Iacob, medic specialist obstetrica ginecologie / Foto: MedLive.ro In Romania, cancerul de col uterin loveste puternic. Tara noastra este pe primul loc in Europa ca rata a mortalitatii generate de aceasta boala, riscul de deces fiind de trei ori mai mare decat media europeana, arata Organizatia Mondiala a Sanatatii. Cele mai afectate...
O zi din viata unui ipohondru / Foto: PhotoXpress "Nu stiu sigur daca as putea fi catalogata din punct de vedere clinic ca ipohondru, dar cred ca am multe simptome. Modul in care acest lucru imi influenteaza viata nu e dramatic, totusi ma face sa ma simt neobisnuit". Cristina, 24 de ani, a povestit pentru MedLive.ro modul in care ipohondria ii...
Acrilamida din anumite alimente, cum ar fi biscuitii sau chipsurile, prezinta un risc pentru sanatatea publica, confirma Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara (EFSA) intr-un aviz stiintific publicat joi. Aceasta substanta chimica poate creste riscurile de cancer la consumatori, noteaza Agerpres. Acrilamida este un compus chimic ce...