Publicat la: 
28/08/2012

Cum a schimbat Facebook-ul ritualurile de indragostire ale tinerilor romani

Din lista de prieteni recomandati am deschis mai multe profiluri ale fetelor care mi se pareau interesante. In functie de cate informatii facusera publice, am putut sa vad ce muzica asculta, ce filme prefera... Ea mi-a sarit imediat in ochi si i-am trimis un mesaj cu o invitatie la un concert. A zis da; restul e istorie.

Povestea asta mi-a atras atentia nu pentru ca autorul ei, un tanar aratos cu o cariera promitatoare, imi este prieten. Ci pentru ca o mai auzisem deja de cateva ori. E drept, cu marunte variatiuni, dar esenta era aceeasi: s-au cunoscut prin intermediul fotografiilor si informatiilor de pe Facebook, s-au intalnit si au devenit un cuplu solid.

Asa am inceput sa ma intreb daca

Nu asistam cumva la transformarea romantismului clasic, al ocheadelor indelung exersate, intr-un algoritm eficient de tip search for people, places and things, specific retelelor sociale?

Un fapt este ca intalnesc din ce in ce mai multe cupluri pentru care ritualul indragostirii a curs cu totul altfel decat mi s-a intamplat mie in urma cu zece ani. Insasi natura si sensul intimitatii par a fi modificate de utilizarea virala a retelelor de socializare de tip Facebook. Dar e asta periculos pentru psihicul nostru? Vom fi transformati ireversibil intr-o generatie de borgi cu inimi virtuale?

INDRAGOSTIRI VIOLENTE IN ABSENTIA

Metoda carteziana folosita de prietenul meu pentru a se indragosti poate fi usor etichetata ca fiind ciudata. Suntem supra-expusi inca din adolescenta timpurie la mitul indragostirii romantice: clar de luna, doi ochi tandri, fluturi in stomac si sarutul de final. Apoi luminile se aprind si parasim cinematograful stiind ca asa trebuie sa fie atunci cand ne va veni si noua randul. Privita prin grila romantismului, alegerea rationala si cu metoda a sufletului-pereche pare a fi moartea pasiunii.

Maniera stiintifica de a rezolva pe Facebook chestiunea ii aminteste antropologului Alexandru Balasescu de mariajele aranjate din trecut. Si atunci se cautau compatibilitati legate de clasa sociala, statut si studii, doar ca cei care cautau atunci aceste similaritati erau familiile. Accentul era mai putin pus pe gusturile individuale.

Nici chiar absenta fizica in perioada de formare a cuplurilor pe Facebook nu ar trebui sa nasca ingrijorari. Uitam ca indragostirea la inceputurile ei nu a fost niciodata dependenta de prezenta fizica a celeilalte persoane, spune psihiatrul Vlad Stroescu.

Acum o mie de ani, cand ritualul indragostirii inca nu patrunsese in Europa, te puteai indragosti de o persoana doar din descrieri.

"In timpurile arabe nu puteai sa vezi o femeie inainte sa te casatoresti cu ea. Te puteai indragosti, si chiar foarte violent, numai din descrierea pe care ti-o facea o alta persoana care avea interes sa te insori cu femeia respectiva. Nu vad nimic ciudat, nici nou, nici rau in cuplurile care se indragostesc mai intai virtual, iar Facebook-ul are si functia unei uriase agentii matrimoniale gratuite, sustine Vlad Stroescu.

LIPSA MIROSULUI SI ANXIETATEA SOCIALA

Startul virtual al procesului indragostirii poate deveni ulterior problematic. Momentul in care se face pasul din online in real este delicat, atrage atentia psihiatrul Vlad Stroescu. El este pregatit in online dar lucrurile nu merg intotdeauna foarte bine, ele pot merge si foarte prost. Cui nu i s-a intamplat sa intalneasca persoane cunoscute in online dar cu care intalnirea sa nu decurga atat de bine in real? Motivatia acestei incongruente este prezenta fizica care aduce o componenta suplimentara de anxietate sociala, anxietate in buna parte eliminata in online, spune Stroescu.

Daca vorbim strict de ritualul de indragostire, intareste si antropologul Alexandru Balasescu, se stie din studii ca mirosul este foarte important. Cei care fac asta pe Facebook ar putea avea surprize enorme: se intalnesc fizic cu persoana ideala din punct de vedere vizual si intelectual, dar nu apare click-ul chimic. Numarul rateurilor sentimentale la originea carora sta Facebook-ul il depaseste probabil cu mult pe cel al reusitelor, doar ca despre primele nu vrea nimeni sa vorbeasca.

Aparitia Facebook-ului a modificat succesiunea semnalelor erotice pe care fiecare dintre noi le transmite si percepe inconstient in primele stadii ale procesului indragostirii.

In scenariul romantic clasic totul incepe printr-un semnal vizual reusit/sau nu, urmat de un semnal chimic (feromoni) compatibil/sau nu. Abia apoi se declansa angajarea celor doi in cascada indragostirii: contact intelectual reusit, urmat de un contact afectiv reusit, finalizat prin formarea cuplului.

Interpunerea mediului online in ecuatie a eliminat valoarea de avertizare a semnalului chimic. Prea putini isi pun problema incompatibilitatii chimice si, atunci cand apar intalniri succesive nereusite desi pe Facebook totul mergea bine, incep sa se auto-acuze, remarca Balasescu. Se creeaza astfel conditiile perfecte pentru aparitia unei probleme larg raspandite in societatea moderna: anxietatea sociala. Tocmai de aceea, avertizeaza Balasescu, indragostirea clasica este psihologic mai sanatoasa pentru ca ne protejeaza exact de o implicare emotionala care ulterior se dovedeste a nu avea suport fizic.

Dar daca indragostirea pe Facebook ucide romantismul si poate duce chiar la anxietate sociala, de ce este acest spatiu atat de folosit pentru exhibarea unor sentimente intime?

FACEBOOK-UL SI INSTINCTELE

Cel mai recent si amplu studiu al comportamentului pe Facebook (Developmental Psychology, Department of Psychology, University of California, 2012) a constatat ca 51% dintre cei 400 de participanti posteaza pe Facebook pentru a-si exprima emotiile, al doilea motiv ca frecventa fiind ventilarea frustrarilor.

Facebook-ul modifica natura intimitatii dinspre o zona individuala catre una a spatiului si evolutiei publice.

Manifestarea intimitatii intr-un spatiu public cum este Facebook-ul poate fi explicata prin iluzia securitatii pe care acest mediu virtual ne-o ofera. Pentru cei mai multi dintre noi, prima interactiune cu Internetul a fost de tip infantil, ludic si de aceea nu suntem atat de constienti de efectul real al actiunilor noastre pe Facebook. Prima data am intrat acolo sa ne jucam, sa ascultam muzica sau sa ne distram cu prietenii. Si atunci, pana nu patim ceva serios, ceva din lumea oamenilor mari, tratam Facebook-ul ca pe un joc, desi nu este.

La baza securitatii iluzorii a Facebook-ului se afla si predominanta interactiunilor semantice din acest mediu. A reactiona semnatic inseamna a reactiona la nivel de limbaj: vorbe, simboluri, explica psihiatrul Vlad Stroescu. In majoritatea vietii noastre reactionam instinctual si ne este mai greu sa controlam aceste reactii. Spre deosebire de viata reala, pe Facebook reactiile sunt in special la nivel de limbaj. Nu putem controla atat de eficient ceea ce este instinctual, dar Facebook-ul, fiind o zona a comunicarii semantice, ne lasa sa credem ca detinem controlul.

CINE SUNT MINI-DIVINITATILE GENERATIEI NOASTRE?

Dar combustibilul cel mai important al manifestarii intimitatii in acest spatiu public este dorinta de a deveni faimos. Antropologul Alexandru Balasescu remarca ca pana acum erau publice doar vietile intime ale starurilor. Andy Warhol a promis fiecaruia cele 15 minute de celebritate, iar scurtcircuitul a fost gasit prin expunerea vietii intime. Iar oamenii percep ca, prin acest instrument, fac scurtcircuitul spre celebritate.

Daca nivelul satisfactiei in viata al tinerilor era legat traditional de importanta existentei unui numar limitat de prieteni de incredere (Hartup, 1992), teoriile recente (Greenfield, 2009) sugereaza ca retelele mari de relatii superficiale au devenit in prezent sursa principala a satisfactiei psihologice la tineri. Datele obtinute in studiul Universitatii California constata ca tinerii care folosesc Facebook pentru a-si mari reteaua sociala superficiala, nu pentru a o intari pe cea mica de prieteni apropiati, inregistreaza un nivel mai ridicat al satisfactiei psihologice. Studentii isi construiesc din ce in ce mai mult identitatile sociale ca pe o reprezentatie cu public. Facebook-ul apare ca un instrument de transformare a apropiatilor si amicilor intr-un public pentru spectacolul propriului ego, se afirma in studiul citat.

Primele etape ale indragostirii seamana foarte mult cu un spectacol si Facebook-ul furnizeaza un mediu propice pentru asta. Dar in acelasi timp,

Facebook-ul contribuie la cresterea accentuata a personalitatilor narcisistice non-clinice printre studentii actuali. (Twenge et al., 2008 si Uhls, Greenfield, 2011).

Evolutia in fata unei audiente si o stima de sine hiper-inflata sunt doua componente ale personalitatilor narcisistice.

Astazi, tinerii sufera tot mai mult de o boala: ca existi cu adevarat doar daca erupi in zona celebritatii. Dar acolo, in realitate, nu exista niciun fel de relatie profunda, spune psihiatrul Vlad Stroescu. Ne uitam mult la vedete la televizor si ne dorim foarte mult sa fim si noi asa. Sa fim mai mult decat un om, sa fim o vedeta, o minidivinitate. Si Facebook-ul cultiva printre altele histrionismul. Nu stiu in ce masura mai exista acolo o intimitate de orice fel.

E clar ca, pentru marii utilizatori ai Facebook-ului, nevoia maxima nu e de intimitate, ci de atentie.

Toti suntem dependenti de like-uri, incheie Stroescu, care este la randu-i un utilizator de Facebook.

Ca si mine si ca alti 4,9 milioane de romani care au conturi pe Facebook. Acolo unde cei mai multi dintre noi se distreaza, altii se informeaza si unii se indragostesc fara sa devina borgi cu inimi virtuale. Dar tot acolo se naste o noua generatie, una de Narcisi care zambesc si se indragostesc sub lumina rece a unor monitoare in care isi contempla propriile chipuri.

Comentarii

"Suntem supra-expusi inca din adolescenta timpurie la mitul indragostirii romantice: clar de luna, doi ochi tandri, fluturi in stomac si sarutul de final."

Imi pare rau, dar acesst mit nu mai exista in generatiile tinere, asa cum a existat acu 15 ani pe vremea dvs. Cred ca o scurta cercetare de teren v-ar ajuta sa va clarificati, trebuie doar sa gasiti paginile care reflecta gandirea adolescentiilor din ziua de azi. (si sunt multe, ca tot al 3-lea copil de 12 ani care foloseste facebook-ul isi face un fan-page sau o pagina de distribuit acele materiale virale)

Asa e Flaviu. Mitul indragostirii romantice a fost inlocuit de vreo 15 ani cu realitatea slitului desfacut. In familie, la scoala, la TV. La dezmat sexual in massmedia ne-am depasit chiar si modelul, mama America. Cum, chiar nu se vede???

Eu mi-am întâlnit soția pe sentimente.ro, acum 6 ani şi jumătate. Pot spune că a fost dragoste la prima... întâlnire offline. Deci se poate.
Facebook? Nu ştiu; mi se pare superficial, vulgar şi strident.

Teama dumneavoastra, domnule Mixich, este stupida. Reveniti la politica, zau, acolo va descurcati de minune.

Atata timp cat actul sexual va fi unul carnal si atata timp cat oamenii se intalnesc in continuare fata in fata n-are nici o importanta cum se cunosc. Internetul devine o unealta folositoare, nicidecum o amenintare.

Asa ca nu mai propovaduiti apocalipsa, pastrati-va pentru cand o sa traim cu totii in Matrix - desi s-ar putea sa existe si atunci oameni perfect constienti de propria lor conditie care sa va combata.

Excelent comentariu ! Sincer sa fiu , gandeam aproape la fel dar ... nu am indraznit sa fiu atat de radical in formulari ( recunosc sincer, nu mai am 20 de ani !) :))

Zugu, imi pare rau sa te vad ASA rau informat. De unde si pana unde actul sexual este unul carnal? Presupun ca nu esti femeie si poate anumite laturi de depășesc dar ca sa-ți clarific stintific ca nu ai dreptate. Prin orgasm se declanseaza hormonul numit oxitocina care este un hormon de atasament si încredere. S-au facut multe studii care demonstrează ca acest hormon mareste încrederea si sudeaza afectiv relația (sunt sigura ca nu din greșeală se intampla acest lucru).

De Hormonul "vasopresina" ai auzit? Acest hormon care se declanseaza la bărbați este asociat cu monogamia deoarece este un hormon care creste sentimentul de responsabilitate. Intr-o specie de rozatoare, in care acest hormon se declanseaza, s- a dovedit ca de-a lungul Vietii masculul ramane cu aceasi partenera si devine foarte protectiv fata de întreaga familie. Din nou, nu cred ca asta se intampla din greșeală.

De anorexie sexuala ai auzit? Fenomenul in care de la atata stimulare sexuala ai nevoie mereu de lucruri mai hardcore pentru a declanșa serotonina, adrenalina si tot cea ce produce placere. Sensorii devin supra solicitări si trec pe "over drive" si ajungi sa te angajezi in activitate sexuala fara a mai putea simti placere.

Dar de procreatie? Stiu, socant sa auzim astazi ca sexul produce copii! Dar se intampla! Pe urma unui act ASA numit "carnal" poti ramane mama/tata si pe lumea aceasta apare o noua finta, o noua viata si cu un potential unic! Ceva destul de important zic eu.

Dar de depresie si dezamagire, de la sentimentul ca esti folosit si ca celor din jur le pasa numai de trupul tau si de plecarea care le-o produci, ce ne-ai putea spune?

Din păcate lucrurile nu sunt nici pe departe asa cum ne propui tu si cum cred o mulțime de altii.

iulia, faci tamtam spunand nimic. ideea era alta. iar zugu are dreptate.

Frumoasa tema , dar in realitate una absolut banala si care face din tantar armasar (http://medlive.hotnews.ro/cum-a-schimbat-facebook-ul-ritualurile-de-indr... ).
Vlad Mixich face de multa reclama psihologiei de la noi fiind un sustinator neconditionat al acesteia dar ocoleste cu mare grija problemele domeniului fara sa aiba curajul sa deschida vreodata cutia Pandorei ca sa afle cum functioneaza de fapt sistemul romanesc in care psihologia a devenit o afacere foarte banoasa pentru unii in detrimentul psihologilor de fapt, al calitatii serviciilor oferite si al cetatenilor.
Un exemplu este trendul „discutiilor on-line cu un psiholog” ( un fel de luat temperatura subiectului … prin posta ) promovat pe www.topExperti.ro unde expertii carora li se face reclama si pe hotnews.ro se straduiesc din greu sa convinga oamenii ca 50% din problemele lor sunt de fapt de natura …sexuala.

poate parea paradoxal, dar in ciuda, sau tocmai din cauza, exploziei posibilitatilor si a optiunilor de alegere, numarul oamenilor singuri pare a fi tot mai mare

Te poti indragosti si pe facebook ca oriunde altundeva. Nu e nicio chestie iesita din comun, sentimentele sunt la fel, tot oameni suntem, nu mi se pare o idee buna sa inventam probleme acolo unde nu exista. In rest, utilizatorii de facebook au, in general, o atitudine rationala si nu exagereaza. Exista cativa, si acestia sunt, desigur, cei mai vizibili care par sa gaseasca desfatare intr-o exhibare a intimitatii. Cunoscand cateva astfel de persoane, mi se par genul mai dezechilibrat care oricum face orice pentru a atrage atentia. Nu facebook-ul ii dezechilibreaza, facebook-ul le face dezechilibrul, care altfel ar fi fost restrans la familie si la din ce in ce mai putini prieteni, vizibil pentru intreaga lume. Oricum, asa cum actiunile facebook se dovedesc un fas la bursa, tot asa, impactul site-ului asupra societatii este mult supraevaluat.

Ca internaut din anul 1999 pot spune ca aceste probleme (reale) au aparut de cand a aparut comunicarea electronica pe internet (transmitere/postare de text, poze, clipuri): e-mail, messenger, saituri, bloguri, forumuri. Nu FB le-a provocat.

Nu in aceasi proprotie.

In America unde Facebookul este la moda din 2006/2007 lumea s-a schimbat total. Se trăiește pentru Facebook. Ce mananci, unde mergi, cine te-a enervat, cu cine esti si cu ce parte te-ai trezit in sus in ziua respectiva totul, absolut totul, trece pe Facebook fie prin status bar fie prin tagguri, check-ins, fotografii etc. Lumea este complet constienta de acest lucru deci de dimineata pana seara, se da in spectacol.iar relațiile si priteniile se schimba de la un alt la altul.

Pe de alta parte numarul celor care se intalnesc fizic cu "amantii"/"amantele" de pe net este infim fata de cei care ramin sa se "iubeasca" acasa, la tastatura.

Ce face Facebook posibil este contactul indirect si asincron cu o persoana care-ti place macar din poze / de la distanta. Nu este un lucru rau si nici o tendinta noua ... inainte de Facebook adolescentii obisnuiau sa-si trimita email-uri, SMS-uri sau biletele/scrisori "de dragoste". Contactul cu persoana fiind indirect, un refuz este mai usor de inghitit, mai putin dureros.

De altfel, singur afirmi cum pe vremuri oamenii se puteau indragosti prin scrisori. Ei bine, de cand s-a inventat aparatul de fotografiat, scrisorile respective erau insotite si de poze destul de frecvent.

Facebook nu inlocuieste plimbarile sub clar de luna si nevoia de atractie chimica. Facebook nu ajuta decat la contactul initial, iar efectul social pentru cei ce-si cauta jumatatea este unul de fapt benefic, deoarece iti poti gasi persoane care ti se potrivesc (efectul "the long tail"), lucru deloc rau. Si din contra, Facebook duce la crearea de legaturi mai putin superficiale, care in mod traditional sunt bazate in special pe aspectul fizic si pe statut social.

"Mirosul" de care amintesti este intr-adevar important, dar sa fim seriosi, ca marimea sanilor la femei si muschii abdominali sau portofelul la barbati au creat intotdeauna mai multe "victime" decat orice alt criteriu. Ori daca esti dezavantajat de soarta, pe Facebook ai ocazia sa arati cine esti si cum gandesti (in termeni economici, ai posibilitatea sa-ti faci marketing).

Exista un efect social negativ. Eu sunt conectat cu multi prieteni pe Facebook, si din cauza ca postam poze si ne dam like-uri reciproc, nu mai exista acea curiozitate ce te mana sa-ti inviti prietenii la o bere ca sa vezi ce mai fac, cum o mai duc. Iar in "satul global" astfel de relatii devin mult mai reci, mai distante, mai impersonale. Dar aici vorbim de altceva, nu de intalniri amoroase, pentru ca sex nu poti face pe Facebook, deci vrei nu vrei, tot te duci la intalnire. Si stiu ca exprimarea asta nu este una romantica, apropo, dar totul se reduce la sex oricum.

Si apropo de contactul initial de care vorbeam mai sus, romanii sunt diferiti de americani de exemplu. Majoritatea burlacilor americani cand vad o persoana de care sunt atrasi, pe strada, in metrou, oriunde, initiaza imediat contactul, ceva de genul "imi place de tine, vrei sa iesim?". Romanii in schimb sunt mai timizi. Poate un pic mai romantici. Multi romani sufera in tacere atunci cand iubesc, din lipsa de curaj. Si sigur ca ne putem gandi nostalgici la perioada cand trimiteam biletele anonime, dar adevarul este ca un astfel de comportament este generator de nefericire.

Americanii sunt mai pro-activi. Stiu ca trebuie sa "chase the dream". Daca nu esti indraznet in America ori devii rapid ori mori fara ca nici macar sa-si dea cateva seama.

Un articol excelent! Pacat ca nu este inteles demersul si si mai mare pacat ca acest FB a devenit un substitut pt multe persoane la relationarea umana...si nici macar nu isi dau seama de acest lucru...

Trist...

Cunosc si eu pe cineva care asa a cunoscut.

Buna tema si pertinente sugestiile de abordare, interesante unele comentarii ale cititorilor... In fond, modernitatea ne da mereu cate ceva de... facut! Si noi trebuie sa stim a raspunde cat de cat coerent, nu? Cred ca un cercetator pasionat va putea sa faca un doctorat - nu unul plagiat, oh, Doamne, nu! - sa dea la tipar si o carte cu acest subiect.

" Cred ca un cercetator pasionat va putea sa faca un doctorat " ?!

Daca banalitatile si tautologiile devin probleme stringente si devin tema de doctorat ...si daca cele cu adevarat importante devin banalitati, aveti sigur dreptate :))

Adjectivul corect in limba romana este "narcisic" sau cel mult "narcisist", in niciun caz "narcisistic" (cuvant inventat pornind de la engl. "narcissistic").

Mai exista si latura ca "deindragostirea" pe Facebook. Fiin pe Facebook din 2006 am observat acest ciclu deja de mai multe ori la aceleași persoane.

Se întâlnesc cu cineva, încep sa-si dea likeuri si sa comenteze pe tot ce posteaza celălalt, încep sa-si pună poze impreuna, in final isi schimba statusul la "in a relationship", isi schimba si poza de profil sa reflecte acest nou status. Toata ziua isi scriu cat se iubesc pe FB wall iar dupa ceva timp, se rareste, dintr-o data vezi ca pozele cu ambii sunt scoase de pe profilul respectiviilor, isi scot statusu' de pe "about" si lumea începe sa uite...dupa nu mult timp, ciclul re-ncepe cu alta persoana.
Bineinteles, situatile de-a dreptul penibile sunt cele in care se ajunge la logodna, bridal shower, bachelor.bachelorette party...si nunta nu.

Sa nu uitam ca multe lucururi se imortalizeaza pe profilurile altora, unde nu putem intra sa stergem statusuri si poze...si e foarte placut sa știi ca viitorul...ce-o fi, mai mult ca sigur, va putea sa-ți vadă toti exi' .
La noi FB este ceva inca relativ nou dar deja am constatat începutul acestor cicluri si aici..

Lumea s-a obijnuit sa nu mai aibă viata privată si asta este periculos din foarte multe puncte de vedere, iar din altele este de-a dreptul trist, si de multe ori patetic.

„Facebook-ul contribuie la cresterea accentuata a personalitatilor narcisistice non-clinice printre studentii actuali.” (Twenge et al., 2008 si Uhls, Greenfield, 2011).
Asta este ce este cel mai inspaimantator, ce fel de oameni produce FB. Noi care am inceput sa-l folosim de-abia la 20si de ani nu intelegem ce inseamna sa treci prin anii fragili a adolescentei cu reflectorul, chiar daca numai a ecranului de LCD, pe tine.

PE DE ALTA PATRE in lume sunt milioane de femei si barbati care au probleme de relationare fizica cu altii. Au fobii de microbi, de mirosuri, au eriteme cronice dizgratioase, obezitate, complexe de toate naturile, unii miros desi fac dus, altii saracii au handicapuri de diverse tipuri, altii sunt traumatizati dupa experiente sexuale nefericite, etc etc. Ei, pe acesti oameni FB (si internetul in gen.) ii ajuta sa comunice si ei.
Dar sa dai pe FB chiar toate informatiile despre tine, stiind ca le bagi intr-un SPATIU PUBLIC, denota prostie.

Nu consider corect sa criticam efectele internetului (,,viata virtuala,,)tot pe internet.Pana ne complacem in situatie sa tacem.CAND vom gasi alte cai abia atunci vorbim despre acest subiect.LOGIC este sa nu critici pe nimeni la el acasa daca esti de buna voie acolo.

Alte articoleVezi toate articolele

Dr. Nicoleta Vladescu in studioul HotNews.ro In ce consta screening-ul ginecologic? Ce analize ginecologice trebuie facute anual sau mai des, in functie de varsta, sarcina sau alti factori? Cand...
Cu ocazia intalnirii online cu cititorii MedLive.ro am discutat despre ce sunt tumorile suprafetei oculare, cum apar, cum pot fi prevenite si cum se realizeaza tratamentul. In acest context, va...