Publicat la: 
3/11/2015

Stres/ Foto: Photoxpress.com

"Stresul agraveaza problemele, nu le rezolva" - vechiul sfat, de care tinem de prea putine ori cont, contine un adevar elementar pentru bunastarea organismului nostru: stresul ne afecteaza sanatatea incepand cu actiunea directa asupra digestiei si continuand cu influentarea circulatiei sangvine, care ne pune in fata unor riscuri greu de tinut sub control, dintre care cel mai grav este accidentul vascular cerebral.

Aceeasi atitudine o avem deseori ca reactie la alte sfaturi precum cele care ne incurajeaza sa acordam atentie odihnei si somnului, sa bem mai multa apa, sa mancam mai multe fibre, sa facem miscare zilnic, si asa mai departe.

In genere, este vorba despre genul de sfaturi pe care oamenii isi doresc sa le urmeze, fiind constienti de efectele benefice pe care le au asupra sanatatii, insa sunt sfaturile pe care, dintr-un motiv sau altul, le neglijeaza cel mai des, cel mai probabil din pricina faptului ca efectul urmarii acestora nu are un impac imediat asupra organismului, nefiind observabile, la o prima vedere, implicatiile.

Asa incat, in fata unor astfel de recomandari, oamenii reactioneaza prin intrebari de genul: cum devine organismul meu mai puternic, mai sanatos, daca nu ma stresez?, atitudini ce apar ca raspuns in urma neputintei de a ne conforma indicatiilor.

Profesoara in cadrul Universitatii de Medicina Emory din Statele Unite ale Americii, clarifica astfel de probleme, aducand in atentia populatiei raspunsul oamenilor de stiinta in ceea ce priveste modul in care suntem direct afectati de stres.

Atunci cand suntem stresati, glandele suprarenale elibereaza hormoni, precum cortizol, adrenalina si noradrenalina, care sunt responsabili de cresterea ritmului cardiac si a tensiunii arteriale.

Cortizolul determina modificari ale vaselor de sange care, in timp, duc la cresterea riscului aparitiei atacului de cord si a accidentului vascular cerebral.

In acelasi timp creierul transmite semnale catre intestin, care ii determina schimbarea rutinei obisnuite de functionare, instalandu-se o situatie de urgenta care ajuta organismul sa se concentreze asupra unei singure probleme: factorul de stres.

Aceasta situatie este cea care favorizeaza aparitia senzatiei de "fluturi in stomac", senzatie cauzatoare de probleme digestive, care afecteaza compozitia bacteriilor intestinale.

De asemenea, cortizolul duce la cresterea apetitului si formarea de depozite de grasime in jurul taliei. La randul lor, aceste depozite de grasime elibereaza niste compusi chimici, numiti citokine, responsabili pentru modul in care functioneaza sistemul imunitar, care, fiind afectat, permite instalarea unor boli cronice.

Cand stresul ajunge sa fie considerat cronic, in opozitie cu stresul temporar, sistemul imunitar este slabit, iar intregul organism este predispus la aparitia infectiilor.

In lupta impotriva stresului, Sharon Bergquist ne recomanda sa vedem factorii declansatori de stres ca provocari pe care le putem controla si depasi cu brio, reusind sa stapanim manifestarile nefaste ale stresului asupra intregului organismul.

Sursa: The Atlantic

G.T.

Adaugă comentariu nou

Alte articoleVezi toate articolele

Care este legatura dintre dieta alimentara si prezenta migrenelor. Cinci alimente pe care persoanele ce sufera de migrene trebuie sa le evite Dieta alimentara zilnica poate contine unul dintre...
Numeroase produse din comert irita pielea / Foto: Photoxpress.com Poate ca de multe ori nu avem timp suficient pentru a verifica ce ingrediente includ produsele pe care le utilizam zilnic, insa...