Publicat la: 
17/04/2014

Cum ne afecteaza retelele de socializare sanatatea mintala

Dependenta de Facebook/ Foto: Captura YouTube

Primul email a fost trimis in 1971. Dupa mai mult de 40 de ani, retelele de socializare au devenit un element constant in vietile noastre. Site-urile de acest gen, precum Facebook sau Twitter sunt folosite de 1 din 4 persoane la nivel mondial. O asemenea activitate ar putea parea inofensiva, dar unii cercetatori sugereaza ca retelele de socializare ne pot afecta sanatatea mintala si bunastarea. Sunt aceste afirmatii exagerate? Sau ar trebui sa ne limitam timpul petrecut pe Facebook? Care sunt dovezile?

Un studiu din 2012 sugera ca utilizarea retelei Facebook ar putea hrani anxietatea si in cazul unor persoane poate creste sentimentul de "inadecvare".

Un studiu mai recent, condus de psihiatrul Ethan Cross de la Universitatea din Michigan, a descoperit ca persoanele care petrec mult timp pe Facebook se pot simti foarte triste.

"La suprafata, Facebook ofera o resursa nepretuita pentru indeplinirea nevoilor de baza in ceea ce priveste interactiunea sociala[...] Dar in loc sa sporeasca bunastarea, am constatat ca utilizarea Facebook prezice rezultatul opus-o subminaza", a explicat Kross.

Sunt aceste afirmatii exagerate? Sau ar trebui sa ne limitam timpul petrecut pe aceste retele de socializare? Care sunt dovezile?

Cele mai recente statistici arata ca aproximativ 42% dintre adulti folosesc mai multe site-uri de socializare. Majoritatea utilizatorilor au sub varsta de 30 de ani, desi numarul utilizatorilor in varsta este in crestere. Aproximativ 45% din utilizatorii de internet cu varsta de 65 de ani si peste folosesc reteaua Facebook, cu o crestere de 10% fata de 2012.

In medie, americanii petrec 7.6 ore pe luna pe retelele de socializare, cu majoritatea utilizatoriilor accesand retelele de pe telefonul mobil.

Dependenta de social media

Statisticile recenta arata ca 63% dintre americanii cu cont de Facebook se logheaza pe site zilnic, in timp ce 40% dintre acestia se logheaza de mai multe ori pe zi.

Fiecare persoana are alte motive pentru care utilizeaza social media. Dr. Shannon M. Rauch afirma ca "unul dintre motivele principale pentru care folosim retelele de socializare este ca sa ne distragem si sa scapam de plictiseala".

Astfel, social media ofera un sentiment de "consolidare" de fiecare data cand o persoana se logheaza.

"Pentru cei care posteaza actualizari de stare, intaririle (consolidarea) vin din comentarii si mai mic delike-urimai mare de. Si stim ca acele comportamente care sunt constant consolidate se vor repeta, astfel ca e greu pentru o persoana care a dezvoltat acest obicei sa renunte pur si simplu", a adaugat aceasta.

Acest comportament poate duce la dependenta de Facebook. De fapt, acest tip de atitudine este atat de comuna incat cercetatorii au creat o scala psihologica pentru a masura dependenta de Facebook- Berge Facebook Addiction Scale

Scala, dezvoltata de Dr. Cecile Andraessen si colegii sai de la Universitatea din Bergen din Norvegia, foloseste sase criterii pentru a masura dependenta de Facebook. Acestea includ declaratii precum "te gandesti mult la Facebook si faci planuri despre cum il poti folosi" sau "folosesti Facebook pentru a uita de problemele personale". Cercetatorii spun ca raspunsurile de genul "des" sau "foarte des" la 4 din cele 6 criterii indica dependenta de Facebook.

Interesant de observat este faptul ca cercetatorii au descoperit ca persoanele care au mai multe griji si sunt mai nesiguri din punct de vedere social, sunt predispusi la a utiliza mai mult timp reteaua de socializare.

Un studiu efectuat anul trecut a oferit o potentiala explicatie cu privire la acest tip de depenedenta.

Echipa de cercetare, condusa de Dar Meshi de la Freie Universitt din Germany, a descoperit ca indivizii care primeau feedback pozitiv pe Facebook au aratat o activitate mai puternica in nucleul accumbens ale creierului- zona asociata cu procesul de "recompensa". Cu cat activitatea era mai puternica, cu atat era mai mare perioada pe care indivizii o petreceau pe Facbook.

Din aceste studii reiese ca multi utilizatori care sunt dependenti de Facebook folosesc site-ul pentru a castiga atentia si a-si creste stima de sine. Dar poate acest comportament sa aiba efecte negative asupra sanatatii mentale si a bunastarii?

In 2012, Anxiety UK a realizat un studiu cu privire la utilizarea retelelor de socializare si efectele acestora asupra emotiilor.

Studiul a constatat ca 53% dintre participanti au afirmat ca retelele de socializare le-au modificat comportamentul, in timp ce 51% dintre acestia au spus ca schimbarea a fost una negativa.

Cei care au spus ca vietile lor au fost inrautatite de utilizarea social media, au raportat ca se simt mai putin increzatori cand isi compara realizarile cu cele ale prietenilor.

"Aceasta problema a castigat atentia in ultima perioada. Stim ca multe persoane care stau pe retelele de socializare prezinta versiuni idealizate ale vietilor lor, lasandu-i pe ceilalti sa faca comparatii sociale, ceea ce poate duce la emotii negative", a explicat Dr. Rauch.

Mai mult, studiul a aratat ca doua treimi dintre participanti au raportat dificulati in procesul de relaxare sau in ceea ce priveste dormitul dupa ce au folosit site-ul. 55% dintre participanti au spus ca se simt "ingrijorati si au o senzatie de disconfort" cand nu se pot loga pe conturile lor.

Este posibila imbunatatirea sanatatii mentale si a bunastarii prin intermediul retelelor de socializare?

Desi multe studii indica efectele negative ale retelelor de socializare asupra sanatatii mentale si a bunastarii, unii cercetatori sunt de parere ca acestea ar putea avea efectul opus. Retelele de socializare ar putea fi o unealta folositoare in identificarea indivizilor cu probleme de sanatate mentala.

Un alt studiu, realizat de cercetatorii de la Universitatea din Missouri, a aratat ca activitatea de pe Facebook ar putea fi indicatorul sanatatii mentale unei persoane.

Echipa a descoperit ca persoanele care impartaseau mai putine poze pe site, comunicau mai putin, aveau un profil mai lung si mai putini prieteni pe Facebook, erau mai predispusi la a experimenta anhedonie sociala- incapacitatea de a te simti fericit de la activitati care sunt, in mod normal, placute.

Un alt studiu, de la Universitatea San Diego din California a sugerat ca utilizarea retelelor de socializare ar putea contribui la raspandirea fericirii. Echipa de cercetare a descoperit ca statusurile fericite ii incurajau pe ceilalti sa posteze, la randul lor, statusuri fericite.

Cercetatorii cred ca propagarea acestei fericiri este atat de puternica, incat daca este amplificata poate declansa o "epidemie de bunastare".

"Daca o schimbare emotionala la o persoana se raspandeste si cauzeaza modificari la alte persoane, atunci subestimam in mod dramatic eficacitatea eforturilor de a imbunatati sanatatea mentala si fizica"

In ansamblu, se pare ca efectele exacte al retelelor de socializare asupra sanatatii mentale si a bunastarii raman un subiecte care trebuie cercetate in continuare.

Sursa: MedicalNewsToday

A.C.

Comentarii

Da domnul Vasiliu, e chiar trist. Si stiti ce e si mai trist?
Cand vedem constatari scrise gresit gramatical - "exhibitionismul" se scrie "eschibitionismul"... :(

„La chair est triste” spus-a Mallarme. La fel EXHIBIȚIONISMUL.

Alte articoleVezi toate articolele

Ce factori favorizeaza si care sunt principalele simptome ale insuficientei cardiace, cand trebuie sa facem un control de specialitate si cum poate fi tratata aceasta afectiune? Dr. Lacramioara...
Medicii transfera celulele stem hematopoietice in punga sterila / Foto: Spitalul Fundeni In urma cu doua luni, la Departamentul de Transplant Medular al Institutului Clinic Fundeni s-a desfasurat...