Publicat la: 
10/02/2014

Dermatita de contact -de la accident la boala profesionala

Inrosirea pielii pe zonele de contact cu anumite substante, insotita de mancarimi, usturimi, zemuire, fisuri: dermatita de contact poate fi iritativa (substantele sunt agresive pentru toate persoanele) sau alergica (substante aparent benigne determina reactia pe baza unei sensibilitati particulare). Cei mai multi dintre noi o experimentam ocazional, sunt insa si categorii profesionale foarte expuse (coafori si cosmeticiene, medici si asistenti medicali, bucatari, personal care lucreaza in constructii, personal de curatenie, casnice etc.). Alergii epidemice sunt recent citate la conservantii din produsele de curatenie si cosmetice.

Ni s-a intamplat tuturor sa ni se inroseasca si sa ne manance pielea din cand in cand, si bunul simt ne-a facut sa exclamam; Am pus mana pe ceva! sau Sunt alergic la crema cea noua!.

Alteori am exagerat cu folosirea produselor de curatenie fara manusi sau am ajutat la zugravit sau pur si simplu am stat prea mult in frig: mainile ni s-au asprit, s-au inrosit si s-au fisurat, usturand pe alocuri.

In primul caz e vorba despre o alergie: nu toata lumea o face in contact cu acea substanta, prin urmare nu trebuie sa ne mire ca cei din jur nu au nimic.

De regula e vorba de un colorant, un parfum sau o substanta metalica pe baza de nichel. Uneori apar pete rosii cu sau fara basici pe locul unde ne-am atins de anumite plante (iedera, rosii, etc), mai ales daca apoi ne-am expus la soare; in acest caz lumina este cea care completeaza lantul declansator al alergiei: este vorba de o fotodermatoza.

Aceste cazuri sunt relativ usor de identificat de catre medic sau uneori chiar de catre pacient. Daca suntem un pic detectivi putem ghici produsul, insa nu totdeauna si substanta incriminata. Pentru ca intr-un produs cosmetic de exemplu poate fi alergizanta substanta activa, parfumul sau conservantul. Putem schimba crema si putem nimeri una cu acelasi alergen.

In reactiile alergice exista o regula simpla: cu cat intri mai des in contact cu alergenul, cu atat reactia va fi mai rapida, mai violenta si mai rezistenta la tratament. Cu cat intalnesti mai rar substanta, cu atat ai sanse mai mari ca organismul sa uite reactia: celulele cu memorie care declanseaza reactia imbatranesc si mor fara a mai transmite informatia unei noi generatii de celule, astfel incat exista sanse ca peste un timp sa nu mai fii alergic.

Din acest motiv alergenii profesionali, care sunt greu de evitat, dau reactii cronice, intense, foarte suparatoare, impunand uneori schimbarea meseriei sau a locului de munca. Pentru coafori, alergenii sunt de regula coloranti metalici, pentru personalul medical latexul si sapunurile, pentru bucatari proteinele si conservantii alimentari.

Cum ne dam seama la ce suntem alergici?

Primul pas este sa incercam sa identificam contextul, sa ne amintim cu ce am fost in contact. Reactiile alergice se declanseaza la inceput la 1-2 zile, apoi din ce in ce mai curand fata de momentul interactiunii. Daca acest lucru nu ne este de ajutor si reactia se repeta, devenind cronica, repetitiva sau permanenta, este necesar consultul medical, de regula la medicul dermatolog.

Acesta poate avea la dispozitie o baterie de teste, numite teste patch (de contact), care se aplica pe spate , se mentin 48-72 de ore si se citesc: reproducerea reactiei alergice intr-una dintre casutele testelor identifica substanta in stare pura.

Din lista de potentiale utilizari ale substantei, medicul impreuna cu pacientul incearca sa identifice produsul complex concret (crema, fard, vopsea, material de constructie etc.). Uneori acest lucru nu este posibil, insa odata ce cunoste substanta, pacientul poate urmari pe etichetele produselor prezenta acesteia, incercand sa le evite pe cele care o contin; se reduce astfel probabilitatea unor afectiuni severe, greu de stapanit.

Spre deosebire de reactiile alergice, cele iritative la chimicale agresive (clor, hidroxid de sodiu), la praf, la frig excesiv, actioneaza prin agresarea uniforma a straturilor pielii determinand uscaciune si fisurare, insotite de usturime. In aceste cazuri testele alergice nu ne sunt de folos; medicul va va indica o combinatie de creme reparatoare, folosirea de emoliente intensive si de produse de spalare pe baza de ulei sau imbogatite cu substante relipidante.

Identificarea cauzei si evitarea acesteia sunt esentiale in reactiile alergice. Putem astfel sa ocolim instalarea unor boli severe trenante si cu impact potential serios in viata de zi cu zi sau in viata profesionala.

Autor: Dr. Diana Placintescu, medic primar dermato-venerolog, clinica Dermalife

Comentarii

Foarte util, multumim

Alte articoleVezi toate articolele

Psihoterapia consta intr-o serie de tehnici care au ca scop  tratarea sanatatii mentale, emotionale, precum si unele afectiuni psihiatrice. Psihoterapia ajuta pacientul sa inteleaga care sunt...
Există dependență de internet, de computer, sau de tehnologia informatică în general? În pragul publicarii unei noi ediții a DSM, catalogul tulburărilor psihice al Asociației Psihiatrice...