Publicat la: 
19/09/2013

Descoperire importanta a cercetatorilor romani: o noua frontiera a creierului

Florin Amzica si Bogdan Florea

O echipa de cercetatori romani si canadieni a publicat in aceasta saptamana, in revista stiintifica PLOS ONE, un studiu prin care anunta descoperirea unei stari de activitate electrica a creierului necunoscuta pana in prezent. Descoperirea poate avea efecte importante asupra criteriilor de stabilire a mortii cerebrale, utilizate in domeniul transplantului, dar si a cercetarii fundamentale referitoare la pacientii aflati in coma profunda.

Autorii studiului sunt Daniel Kroeger, Bogdan Florea, Florin Amzica. Bogdan Florea este neurolog la Cluj, iar Florin Amzica este profesor de neurofiziologie la Montreal. Daniel Kroeger a fost doctorandul lui Florin Amzica si este in prezent afiliat Universitatii Harvard. Interviul de mai jos ne-a fost acordat in exclusivitate de Florin Amzica si Bogdan Florea.

Studiul, intitulat Human brain activity patterns beyond the isoelectric line of extreme deep coma (Tipare de activitate ale creierului uman dincolo de linia izoelectrica din coma foarte profunda), descrie, pentru prima data la om, un model de activitate electrica a creierului, botezat unda niu. Acesta devine manifest dincolo de ceea ce se credea a fi ultima stare posibila, cea asociata cu moartea cerebrala linia izoelectrica.

Cercetarea celor trei este un bun exemplu de medicina translationala, dar ea este importanta prin perspectivele pe care le deschide. Intai, asupra felului in care se diagnosticheaza moartea cerebrala (in special in pregatirea donarii de organe). Apoi, inducerea unei stari electrice cerebrale dincolo de linia izoelectrica ar putea avea efecte benefice la pacientii aflati in coma profunda. Nu in ultimul rand, cei trei ne dovedesc ca si unele dintre cele mai puternice dogme pot fi dovedite false. Prin stiinta, prin cercetare. Chiar si in Romania.

Unda niu la om
Unda niu la om

Care sunt implicatiile studiului publicat in PLOS ONE? Vorbim despre descoperirea unei noi stari de activitate a creierului. Dar ce inseamna asta? Se schimba ceva in felul in care intelegem creierul si functionarea lui?

Florin Amzica: Este o noua frontiera. Am aflat ca un creier este proiectat sa lucreze mai mult si diferit de ceea ce credeam ca ar fi ultima frontiera, linia izoelectrica. Este o noua frontiera a functionarii creierului. Prelungind repertoriul comportamental al creierului, avem posibilitatea sa urmarim dinamic cum evolueaza creierul de la starea de veghe catre o stare in care constienta este clar obnubilata. Prin implicarea hipocampului in generarea acestor tipare de activitate putem invata ceva nou despre fenomenele de memorie. S-ar putea sa ne dam seama ca, de fapt, tot ce s-a propus in ultima vreme despre mecanismele memoriei nu este valabil, pentru ca aceasta activitate hipocampica mimeaza stimularea memoriei. Fapt este ca, dintr-o coma profunda, cand te trezesti, nu prea ai amintiri. Deci e posibil sa ajungem la concluzia ca memoria nu este improspatata sau generata, asa cum s-a crezut pana acum, prin oscilatii hipocampice. Pe de alta parte, s-ar putea ca aceasta noua stare sa fie foarte favorabila memoriei. Dar, cum nu am avut foarte multi pacienti in aceasta stare, e greu de evaluat in prezent.

Ce implicatii ar putea avea complexele niu, descoperite de dumneavoastra, asupra scoartei cerebrale?

Florin Amzica: Stim ca pacientii care petrec mult timp in linie izoelectrica, deci intr-o stare in care neuronii sunt silentiosi, revin greu...

Functia face organul. Muschiul care nu se contracta se atrofiaza, mucoasa intestinala scoasa din circuitul digestiv la fel. Putem deduce ca si cu neuronii se intampla ceva similar?

Florin Amzica: Poate mai putin, neuronii revin mai repede. Se pierde, probabil, conexiunea sinaptica, aceasta este o functie aflata in continua plasticitate. Cand neuronii comunica, prin activarea mecanismului sinaptic, sinapsa isi pastreaza functia. Daca o sinapsa nu mai functioneaza, are tendinta de a disparea. Conversatia devine astfel imposibila. Pentru a o reamorsa, trebuie cumva sa bombardezi zona respectiva si neuronul sa fie foarte activ. De aici aceasta durata necesara pentru revenire.

Am putea avea o situatie similara stimularii magnetice transcraniene, unde semnalul, in cazul comei profunde, nu ar veni din exterior, ci dintr-o structura subcorticala?

Bogdan Florea: Utilizarea hipocampului ca sursa de stimulare.
Florin Amzica: O stimulare externa nu este fiziologica. Uneori este buna, cum este cazul stimularii musculare, si poate inlocui functia originala. In cazul creierului, ne putem intreba daca acest tip de activitate nu poate fi benefic pentru pacienti. Prin aprofundarea comei si aparitia complexelor niu, s-ar putea ca revenirea ulterioara sa se faca mai usor, mai repede, cu mai putine pierderi. Vreau sa subliniez ca descoperirea unei noi stari a propriului nostru organism nu poate fi decat pozitiva. Chiar daca, ulterior, se va dovedi ca starea in sine nu este neaparat benefica. In fond, ne aflam tot intr-o coma, o stare indezirabila, dar s-ar putea ca raul sa fie mai mic. Mintea umana are tendinta de a judeca liniar: dupa rau vine mai rau. Natura nu respecta intotdeauna asteptarile mintii omenesti, e loc de surprize. Aceasta ar putea fi una dintre ele.

TaRaMUL MISTIC AL LINIEI IZOELECTRICE

Cum se face, totusi, ca, de la primul raport privind electroencefalografia, publicat de Hans Berger in 1929, dupa mai bine de opt decenii deci, ati descoperit o stare noua, mai mult, una fiziologica?

Bogdan Florea: In 1949 se discuta despre burst suppression, se definea aceasta stare. Curba evolutiei a fost foarte rapida.
Florin Amzica: Problema este urmatoarea: linia izoelectrica este un taram aproape mistic, de care te feresti cu sfintenie, pentru ca este aducatoare de deces. Lumea nu s-a inghesuit sa inteleaga linia izoelectrica, ci s-a ferit de ea. Noi am trecut de ea. Din 1949 pana in 1994, desi se cunostea starea respectiva, nimeni nu a pus punctul pe i.

Pana la studiul din 1994, in care, trebuie spus, ati fost implicat alaturi de profesorul Mircea Steriade. Care ar fi, in prezent, problemele ridicate de studiul evolutiei electrice a creierului la om?

Bogdan Florea: Cred ca este nevoie de o conjunctura favorabila. Sa surprinzi un om intr-o coma, in care sa pastrezi functionale niste structuri anatomice, vascular, sa permita o fiziologie a supravietuirii...

Ca lucrurile sa fie clare: vorbim doar de un creier cu vascularizatia pastrata. Creierul fara vascularizatie iese din discutie. Doar cateva din cazurile de coma profunda intra in aceasta discutie.

Florin Amzica: Din cercetarile pe care le-am condus, cu beneficiul intelegerii castigate prin acest studiu, as spune ca un creier care decedeaza trece prin linia izoelectrica si, inainte de stopul cardiac, se pot vedea unul-doua complexe niu. Mintea fiind insa setata catre decesul iminent sau deja produs, aceste complexe au iesit in afara interesului direct. Imi aduc aminte de cateva situatii in care pur si simplu nu le-am dat atentie. Acum am avut norocul unei stari care s-a prelungit si care ne-a interpelat.

ULTIMA FRONTIERa

Prin ce se caracterizeaza noua stare electroencefalografica pe care ati descris-o?

Florin Amzica: Noua stare pe care o descriem se situeaza la o extrema, aceea a comei foarte profunde. Pentru a intelege cum este compusa aceasta stare, trebuie sa ne gandim de unde venim si care este progresia. La un capat avem starea de veghe, in care electroencefalograma (EEG) are componente caracteristice. Pe masura ce se pierde constienta prin somn, prin agenti farmacologici (anestezice) ori prin patologie (traume, intoxicatii, hipotermie) EEG inregistreaza alte forme caracteristice. Este interesant ca, in starea de pierdere a constientei, formele EEG caracteristice sunt relativ comune, independent de cauza. Electroencefalografic vorbind, somnul seamana cu anestezia, cu unele intoxicatii, cu hipotermia etc. Clinic, aceasta activitate echivaleaza unei come superficiale. Pe masura ce coma se aprofundeaza, apar noi forme de unda, deja descrise, cum ar fi burst suppression, forma similara somnului, intrerupta insa de linia izoelectrica. Apoi, cand coma se adanceste, aceste burst-uri, reminiscente activitatii de somn, dispar complet si ajungem in linia izoelectrica, EEG-ul plat. Pana la acest articol, linia plata era ultima frontiera, ultima activitate EEG inregistrata inainte de moarte.

Practic, exista o analogie cu cordul, unde, daca vorbim de linie izoelectrica, vorbim de un punct terminus.

Florin Amzica: Linia EEG izoelectrica poate fi capatul, atunci cand neuronii mor, in moartea cerebrala.

Sa spunem ca linia izoelectrica este doar o reflectare a absentei activitatii electrice a neuronilor din cortex si sunt mai multe cauze posibile.

Florin Amzica: Aceasta lipsa de activitate cerebrala poate fi urmarea mortii neuronilor actorii dispar, in aceasta situatie. Dar ei pot fi conditionati sa ramana silentiosi. Nu morti, silentiosi. Aici este marea provocare, de a decela adevarata moarte cerebrala. In mod normal, moartea cerebrala nu se declara fara alte teste complementare. Linia EEG izoelectrica este un criteriu necesar, dar nu suficient pentru declararea mortii cerebrale. Trebuie efectuate teste neurologice aprofundate, care cerceteaza reactivitatea diferitelor structuri cerebrale. Ca element esential, si in functie de legislatia fiecarei tari, se efectueaza testul de irigare, care stabileste daca sangele mai ajunge sau nu la creier.

COMPLEXELE NOI

Florin Amzica: In acest studiu, am gasit ca, in conditiile in care neuronii corticali nu sunt morti, ci doar silentiosi, deci au toate conditiile de irigare, exista posibilitatea ca, intr-o forma mai profunda de coma decat linia izoelectrica, sa se obtina o reinvigorare a activitatii electrice cerebrale, tradusa prin activitate EEG. Apar noi unde, pe care le-am descris si le-am numit complexe niu, dupa litera greceasca I (n). Aceste complexe tradeaza un comportament cerebral complex, rezultat din dialogul produs intai in interiorul hipocampului, cu depasirea unor bariere si ajungerea in zona corticala.

Vorbim de un tip de activitate care nu a mai fost pana acum descris. Prin ce se caracterizeaza aceste unde, pe care le-ati descris atat la om, cat si la animal?

Florin Amzica: Caracteristic, este o unda bifazica, asociata cu excitare sincrona a unei mari populatii neuronale din cortex, o excitare produsa probabil pe fondul unei supresii a inhibitiei, practic excitarea va predomina si toti neuronii vor descarca.

Cum ati ales numele undei?


Florin Amzica: Exista o traditie in EEG, instaurata de cel care a facut primele descrieri de unde EEG, Hans Berger. El a numit prima unda pe care a descris-o cu prima litera din alfabetul grecesc, au urmat undele beta, gamma etc. Dupa 80 de ani de istorie electroencefalografica, s-au descoperit si descris diverse unde, iar denumirile date acestora au urmat regula lui Berger. Pana acum, ultima unda descrisa era miu, astfel ca a urmat niu.

Ce semnificatie are unda, atunci cand apare pe EEG?

Florin Amzica: Suntem inca la inceputul cunoasterii acestei noi stari. Unda este o reflectie a unui tip de activitate si a numarului de neuroni care contribuie la generarea undei. Este, de asemenea, o reflectie a locului din creier in care se produce. Este inca devreme sa vorbim despre semnificatie. Stim ca tradeaza o activitate coerenta, puternica, are o amplitudine foarte mare, este in intervalul de amplitudine al undelor care apar in timpul crizelor de epilepsie, de sute de microvolti.

Implica un numar foarte mare de neuroni?

Florin Amzica: Un numar foarte mare si o sincronizare foarte buna. Clinic vorbind, va fi nevoie de studii pentru a-i intelege semnificatiile si rolul.

Cum este generata unda?

Florin Amzica: La nivelul hipocampului se produc oscilatii, care se organizeaza. Oscilatiile, numite Delta ripples, se produc local, nu au nici un impact asupra cortexului, deoarece nu traverseaza bariera cortexului entorinal. In momentul in care oscilatiile se organizeaza suficient de bine si devin ample, ele reusesc sa traverseze aceasta bariera si se propaga sinaptic spre cortex, unde produc complexele niu.

HIPOCAMPUL PREIA CONTROLUL


Este vorba de o inversare a sensului fiziologic?

Florin Amzica: Da, ar fi una din semnificatiile usor filozofice ale acestei stari, in sensul ca, in starea de veghe, cortexul este atotdominator, inregistreaza informatii si ia decizii. Pe masura ce cortexul isi pierde puterea decizionala, adica trece in stare de inconstienta, amplitudinea undelor creste, deoarece cortexul intra tot mai mult sub influenta structurilor subcorticale, isi pierde initiativa. Aceasta evolutie parea sa culmineze, in timpul liniei izoelectrice, cu o activitate corticala nula, cu un cortex areactiv, dar cu activitati in anumite zone subcorticale, care insa nu contribuie la geneza electroencefalogramei. Prin studiul nostru aratam ca, la extrema opusa starii de veghe, in coma foarte profunda, hipocampul preia controlul.

Vorbim de o structura profunda si arhaica.

Florin Amzica: Exact. O structura capabila sa reia un anumit tip de activitate si sa-l impuna cortexului, care pana atunci era rezistent la astfel de influente.

Este prima unda generata in hipocamp si reflectata cortical?

Florin Amzica: Sunt unele discutii si, cel putin la animal, se considera ca undele teta ar fi de origine hipocampica, generate de activitatea legata de memorie. La om insa, acest lucru nu a fost dovedit si exista controverse in aceasta privinta, nu s-a dovedit ca studiile la animale privind undele teta ar avea pertinenta la om.

PRIMUL PACIENT UMAN LA CARE AU FOST DESCRISE COMPLEXELE NIU

Prima parte a studiului publicat in PLOS ONE se refera la un pacient uman. Inregistrarea a fost realizata la Cluj. Cum s-au petrecut lucrurile?

Bogdan Florea: Putem spune ca totul a inceput de la o inregistrare efectuata fara filtre la un pacient aflat in coma profunda, o coma hipoxica, aflat sub medicatie anticonvulsivanta, la care am inregistrat o activitate electrica nemaiintalnita in niciunul din atlasele de neurofiziologie.

Fara filtre?

Bogdan Florea: Semnalul EEG nu este filtrat, filtrele de frecvente joase si inalte sunt pastrate deschise. Aparatele filtreaza in mod obisnuit, vin deja setate astfel.

Pentru eliminarea artefactelor.

Florin Amzica: Printre altele. Filtrarea semnalului este, prin definitie, o modificare a semnalului original. Ca atare, mai ales atunci cand vorbim de dosare medico-legale, nu trebuie sa filtram, pentru ca astfel am modifica adevarul. In EEG, din cauza dificultatii de inregistrare, s-a convenit ca anumite compromisuri sunt acceptabile. Si se fac compromisuri, in vederea eliminarii artefactelor. Dar undele inregistrate dupa filtrare sunt modificate, nu seamana cu cele inregistrate fara filtre, iar puterea de a le interpreta este limitata. De multe ori, se asociaza cu erori.

Care este regula de practica?

Bogdan Florea: Din pacate, obisnuinta este de a filtra semnalul, din comoditate, pentru a face mai usoara interpretarea.

Ati realizat o inregistrare nefiltrata. Ce ati gasit?

Bogdan Florea: Pe un traseu dominat de linie izoelectrica, au aparut initial ripples in diverse derivatii, fara sa fie sincronizate. Dupa opt-zece secunde de ripples, urma o descarcare de mare amplitudine pe EEG, sincrona cu o miscare asemanatoare unei clonii, fara sa fie insa o clonie adevarata. Am crezut intai ca ar fi un artefact. In pofida eforturilor mele de a indeparta artefactul, modelul s-a pastrat si, in prima seara, m-am dat batut. Era un pacient la care nu am putut duce pana la capat protocolul de inregistrare propus pentru prelevarea de organe, era un candidat pentru donare de organe pentru transplant. Aceasta s-a intamplat intr-o sectie de terapie intensiva, la Cluj-Napoca. Am inregistrat semnalul EEG si video si, analizand inregistrarea cu profesorul Amzica, am cazut de acord ca este nemaiintalnita. M-a uimit, totusi, medicatia anticonvulsivanta incarcata pe care o primea pacientul, iar medicul ATI a fost de acord sa reducem dozele administrate. Reducerea dozelor de anticonvulsivant a ameliorat aspectul EEG. De la linia izoelectrica intrerupta de complexele niu, pacientul a revenit catre linia izoelectrica si apoi catre traseul de burst suppression.

Intrerupand medicatia, ati redus severitatea comei?

Bogdan Florea: Aceasta a fost ipoteza. Reducerea medicatiei nu a schimbat profunzimea clinica a comei, dar electric am inregistrat o schimbare.

DE LA OM LA PISICa

Ce ati facut cu datele obtinute?

Florin Amzica: Am hotarat sa verificam acolo unde se poate verifica: in laborator, experimentand pe animale. Si am reprodus diferite profunzimi ale comei utilizand un anestezic izofluoranul, usor de controlat, cu eliminare rapida, ceea ce ne permite sa trecem usor dintr-o profunzime a comei intr-alta. In plus, este un vasodilatator: cu cat maream doza de anestezic, cu atat eram mai putin ingrijorati de irigarea cu sange a creierului. Am constatat astfel ca se poate trece consecutiv prin toate aceste stari, pornind de la starea de veghe, catre coma cu burst suppression, apoi cu linia izoelectrica si, mai profund, se ajunge in aceasta noua stare, cu complexele niu. In plus, acest parcurs este complet reversibil, prin diminuarea concentratiei de anestezic, astfel ca am mers de la o extrema la alta pentru cateva cicluri, fara ca creierul sa fie afectat ireversibil in vreun fel.

Ati verificat morfologic afectarea cerebrala?

Florin Amzica: Nu, e un studiu care trebuie facut, dar, comportamental, animalele au fost in regula.

Ce animale ati folosit?

Florin Amzica: Pisici. Creierul pisicii este similar, nu putem spune identic, din punct de vedere arhitectural si functional, cu cel al omului. Vorbim de mamifere, de o anumita dimensiune a creierului... Aceasta e foarte importanta. De exemplu, in neurofiziologie, multi folosesc rozatoare soareci, sobolani. Dar acele animale au creierul atat de mic, incat electroencefalograma este diferita de cea a pisicii si a omului, in vreme ce EEG la pisica este virtual identica aceleia de la om.

Cate animale ati inclus in studiu?

Florin Amzica: Statistica nu a contat prea mult, deoarece toate animalele studiate au aratat acelasi comportament. Am reusit invariabil sa ajungem la acelasi rezultat la toate animalele.

RaBDAREA


Bogdan Florea
: Cand am revazut electroencefalogramele pacientilor comatosi, mi se pare ca mai vad vreo sapte-opt cu complexe niu. Dupa ce ti le arata cineva, e usor sa le recunosti. Poate ca le vom regasi, o sa reanalizez traseele inregistrate la pacientii comatosi, in special la cei aflati in linie izoelectrica.

Daca ati inregistra cu filtre, complexele niu ar fi filtrate sau nu?

Bogdan Florea: Se pierd, se tund.
Florin Amzica: Le tunzi, le poti interpreta drept altceva, semnalele de tip ripples dispar. Prin filtrare poti distruge forma undei, dar poti elimina si periodicitatea ei. In unele cazuri, dispare fenomenul de oscilatie, in altele modifici forma si nu mai recunosti unda, o iei drept un alt fenomen.

Ar putea fi o recomandare, ca inregistrarile EEG sa se faca fara filtre?

Bogdan Florea: Calduroasa!

Dar care ar fi dezavantajele?

Florin Amzica
: Atunci cand apar artefacte de miscare, de retea, de aparatura dureaza mai mult pana dispare efectul lor, daca filtrele sunt deschise. Ceea ce inseamna pierderi de informatie in perioada respectiva.

Ar insemna, banuiesc, si un timp mai lung pentru inregistrarea EEG.

Florin Amzica: Cand apar artefacte, iti trebuie un medic dedicat, rabdator, care sa astepte sa obtina inregistrarea optima.

Antidotul ar fi, deci, rabdarea?

Florin Amzica
: Si priceperea, inainte de toate. Multi EEG-isti, mai putin formati, folosesc filtrele si ca pe un mijloc de a obtine unde frumoase. Insa ele sunt altele decat cele care se produc in realitate.

MONITORIZAREA CREIERULUI

Ati folosit vreun echipament mai deosebit? Ati avut aparate de ultima generatie? Era dotata sectia cu gadgeturi performante?

Bogdan Florea
: Nu, nu am avut nimic special. Practic, un electroencefalograf cu amplificator bun, vechi de zece ani. Din pacate, spre mahnirea mea, in sectiile de terapie intensiva, cred ca nu se face monitorizare EEG pe cat de mult ar fi necesar. La ATI se monitorizeaza functiile renala, cardiaca, respiratorie, dar foarte putin activitatea cerebrala. Cu precadere in comele profunde, in comele oscilante, unde se poate ascunde un status epileptic convulsiv sau non-convulsiv. Cred ca este o piedica mai mult mentala decat financiara. Inregistrarea din studiu a fost facuta pe un aparat normal, cu un soft normal, dar cu multa rabdare si cu multa deschidere, inclusiv a filtrelor.

Florin Amzica: Unul din dezavantaje este ca, la om, spre deosebire de animale, se inregistreaza niste ferestre de timp. Vorbim de intervale de minute, uneori foarte putine, alteori, cu multa rabdare, pana la jumatate de ora. In general, daca se prelungeste inregistrarea, se face pentru a dovedi consistenta, stereotipia inregistrarii. Nu se urmaresc dinamica, modificarile. A fost si cazul pacientului din studiul nostru. A fost inregistrat intr-o stare in care noi nu aveam habar cat de profunda este coma, altfel decat comportamental, clinic. Am fost pusi in fata a ceva ce am avut curajul sa spunem ca nu stim ce este si sa ne miram. Dupa care, la catva timp, starea s-a modificat si a fost inregistrata o alta fereastra, care, prin manevrele interpretate ulterior si prin starea electrica, pe care am recunoscut-o, s-a dovedit a fi o stare mai superficiala. Problema care ramane: este necesar se vorbeste in toata lumea, in SUA functioneaza in unele situatii sa se realizeze o monitorizare cvasicontinua a starii creierului. Ne intereseaza in ce stare se afla creierul, dar, uneori, starea nu spune totul. E important sa cunoastem dinamica, de unde venim si unde mergem. Atunci cand apare o tendinta, putem prezice putin din viitor si masurile pe care le putem lua sunt mult mai adecvate decat atunci cand vedem doar un tablou. Diferenta este aceea dintre un film si un tablou.

Vorbim de cazurile de coma profunda?

Florin Amzica: Sfatul este valabil in orice situatie. Si in coma profunda, cu pacientul aflat in linie izoelectrica, trebuie sa stim de unde vine pacientul si catre ce se indreapta. Atunci cand diagnostichezi un pacient neurologic, nu te poti limita la doi, trei, patru parametri periferici, care, sigur, reflecta o anumita stare, si sa eludezi complet, sa ignori ceea ce creierul poate sa-ti spuna.

Un parametru pe care il avem, e acolo, dar nu il inregistram, desi nu ne costa.

Florin Amzica: Ne costa: timp, aparat, pricepere. Lipsa priceperii este de multe ori parametrul care determina eliminarea EEG din bateria de teste.

NOUA FRONTIERa A CREIERULUI

Vorbim de o descoperire. Ce implicatii are pentru moartea cerebrala si pentru definitia ei? Ne putem intreba legitim: daca linia izoelectrica este doar o stare intermediara, putem sa mai declaram oamenii in moarte cerebrala pe baza acestui criteriu?

Florin Amzica: Aceasta descoperire nu poate fi invocata sub titlul Exista viata dupa moarte. Nu spunem ca ar trebui puse in discutiile criteriile declararii mortii cerebrale sau ca ele ar fi gresite. Trebuie sa studiem, sa vedem in ce masura aceasta stare se poate produce si in alte situatii, pe care deocamdata nu le cunoastem; in ce masura ea este garantia unei supravietuiri cerebrale viabile.

Aici tintea intrebarea: este o expresie a viabilitatii structurilor corticale?

Florin Amzica: In mod cert. Atunci cand apare, este garantia unui substrat anatomic aflat in buna sanatate.

Atunci ar putea fi un raspuns la intrebarea: moarte cerebrala da sau nu? Nu!

Florin Amzica: Exact. Dar, ca sa obtii raspunsul, trebuie sa ai voie, sa fie etic sa incerci aprofundarea comei la un pacient. Daca el raspunde cu complexe niu, atunci creierul este in regula. Din acest punct de vedere si ideea vine in timpul acestei discutii in absenta posibilitatii efectuarii unor teste definitive, cum sunt testul de irigare, testul de apnee etc., adancirea comei si producerea sau nu a aceste noi stari ar putea fi definitorie pentru moartea cerebrala. Dar revenim la sfatul de mai devreme: cat timp nu inregistram evolutia si doar facem niste fotografii din cand in cand, nu putem sa vorbim serios. Ar fi nevoie de o monitorizare de durata, pentru a remarca aparitia unei schimbari. Dar intai trebuie sa studiem care ar fi riscul unei astfel de testari, poate ca este daunatoare creierului si atunci nu o sa incercam sa o aplicam unui pacient aflat deja in linie izoelectrica, cu sanse reduse de supravietuire.

Prima electroencefalograma
Prima electroencefalograma

Prima lucrare stiintifica in care a fost descrisa electroencefalograma umana a fost publicata de Hans Berger, in 1929. (Sursa: Hans Berger, 1929)


DE AICI VOR INCEPE MULTE ALTE CERCETaRI

V-ati format in Romania, dar nu ca medic, ci ca inginer. Sansa a facut ca, odata cu deschiderea granitelor, sa ajungeti sa faceti un doctorat cu una din personalitatile lumii in neurofiziologie, profesorul Mircea Steriade, emigrat in Canada in 1968. Ati avut sansa de a lucra cu profesorul Steriade si de a aprofunda apoi cercetarile initiate cu acesta. Iata ca oferiti, la randul dv., sanse similare tinerilor din tara. Cum vedeti colaborarea actuala?

Florin Amzica: Colaborarea, care timp de jumatate de secol nu a fost posibila, se poate face astazi. Doar ca trebuie ca tinerii sa fie dispusi sa faca aceasta munca, labor-ul din colaborare, fiecare pe partea lui si dupa competentele proprii. Am fost format ca om in aceasta tara si ma consider dator sa intorc din stiinta mea. Stiinta mea nu imi foloseste doar mie, este un bun al tuturor celor care vor sa beneficieze de ea.

Sa le spunem cititorilor ca veti fi in tara la jumatatea lunii octombrie, cand veti sustine o prelegere in cadrul conferintei nationale de stroke.

Florin Amzica: Intr-adevar, pe 17 octombrie. Apoi, pe 18 octombrie, voi vorbi pentru studenti, la reuniunea organizata de Societatea de Neurostiinte. Pe 25 octombrie, voi fi prezent si la congresul ASNER, pe 12 octombrie la o societate de neuropediatrie...

Ce inseamna pentru dv. articolul aparut miercuri in PLOS ONE? Mai ales ca nu este primul studiu important pe care il publicati intr-o revista de prestigiu.

Florin Amzica: Este insa articolul de care sunt cel mai mandru, cred ca ar trebui sa creeze cea mai mare emulatie. Dar sunt constient ca se poate intampla si contrariul, poate sa cada in desuetudine in urmatoarele doua saptamani. Poate vine cineva si ne atrage atentia ca am facut o greseala monumentala si ca nu inseamna nimic.

Articolul a trecut prin filtrul de peer reviewing.

Florin Amzica: Faptul ca alti doi oameni vad ca mine nu poate sa impiedice ca unul dintr-un milion sa nu vada altfel si poate chiar corect. Studiul poate sa cada in uitarea generala, ce va fi vom vedea. Este insa lucrul care ma incanta cel mai mult, din ce am facut, pentru ca este cu adevarat o noua frontiera. Descoperiri am mai avut in trecut, am mai discutat despre ele, dar acum vorbim de o noua frontiera a creierului.

Veti continua cercetarile pe aceasta tema?

Florin Amzica: Daca Dumnezeu imi va imprumuta zile. Imi doresc, desigur. Cercetarea se face cu fonduri.

Daca ar fi sa vi se indeplineasca o dorinta, de azi pe maine, care ar fi aceea?

Florin Amzica: Sa obtin fondurile nu multe, dar suficiente pentru continuarea acestui studiu.
Bogdan Florea: Eu sunt fericit ca sunt implicat intr-o mare descoperire, alaturi de profesorul Florin Amzica si de Daniel Kroeger, aflat acum la Harvard. Acest studiu este dovada ca, daca iti practici profesia pe care o iubesti, esti tenace si dedicat, este doar o problema de timp pana sunt validate lucrurile care iti este dat sa ti se intample. Pana ieri ni se spunea ca linia izoelectrica din EEG inseamna acelasi lucru cu linia izoelectrica din ECG: sfarsitul calatoriei. Iata ca nu e asa! Azi am vazut, in camera in care stateam demult, ca mai este o usa, pe care am deschis-o cu indrazneala celui care nu stia ca nu se poate. E minunat sa descoperi ca mai este o stare a creierului, absolut noua, de la care cu siguranta vor incepe multe alte cercetari in laboratoarele lumii.

Autor: Aurel F. Marin

Comentarii

Cred si sper ca nimic nu este intamplator .Curiozitatea ,rabdarea ,profesionalismul de care dai dovada in ceea ce faci genereaza progresul !
Felicitari echipei de cercetatori si succes in continuare . Limitele exista atata timp cat omul le genereaza !

Felicitari
Asa cred ca vom depasi curand utilizarea creierului nostru in proportie de numai 10-15%. Cei interesati vor sti sa culeaga polenul si sa faca mierea. Succes!

Apreciez munca autorilor acestui studiu, ma intristeaza insa implicarea animalelor in aceste experimente. Cei care au folosit pt elaborarea lucrarilor stiintifice animale de orice fel stiu in ce conditii traiesc si sfarsesc ele..Chiar daca scopul este unul nobil, doar cei care prefera sa nu se gandeasca la acest aspect pot ramane indiferenti.

Aici in canada am citit un articol pe acesta tema in "The Gazette" din 19 sept. 2013.
Felicitari pentru descoperire.

Foarte interesant, bravo pentru efortul depus si pentru faptul ca domnii cercetatori si-au pastrat vie curiozitatea profesionala. Va felicit, domnilor, sunt foarte incantata de acest interviu.

Nu stiu ce sa zic. Publicatie in open source journal (platesti sa publici acolo) cu impact factor 3.730 in 2012 suna cam a reclama. Nu spun ca nu e o descoperire, dar nu e de impact. Poate doar de hot news! :-)

Daca era istorica publicau in Nature sau Science, nu in PLOS one care publica 15000 de articole pe an, 1300 de euroi bucata.

Felicitari pentru articol, Dr Florea, prof.Amzică. L-am citit cu mult interes. Desigur ca e mult de discutat, eu as avea un mic bemol asupra afirmatiei urmatoare : ''high concentrations of isoflurane (up to 4%) did neither compromise vital functions (cardiac, respiratory, etc.), '',
Dar inca o data, felicitari , este o descoperire remarcabila.

Felicitari! Am citit pe nerasuflate articolul. Nu sunt in domeniu dar ma preocupa ca om. S-a spus mereu despre creier ca este foarte complex si ca stim o mica parte din modul de functionare. Iata inca o data dovada. Vreau sa le spun domnilor care au facut descoperirea, ca imi place atitudinea lor, profesionalismul si ca sunt de acord cu tot ce au spus in interviu referitor la rabdare, profesionalism, curiozitate profesionala, dorinta de a iesi din tipare, dorinta de a face mai mult decat ni se spune ca putem face.Succes si Doamne ajuta!

personal, nu cred ca centrul constiintei, a starii de veghe, cum o numesc ei se afla exclusiv in creier. Daca faci un mic efort de concentrare, poti sa-ti plasezi constiinta oriunde, chiar si in degetul mic de la picior....prin urmare, daca creierul se afla in coma, pacientul nu poate reactiona la stimuli exteriori, dar cine poate afirma cu certitudine ca alte organe nu au preluat functia constiintei, spre exemplu inima sau ficatul....exiata foarte multe situatii in care, atunci, cand un organ isi pierde functia, altul il preia locul, partile corpului uman nu lucreaza independent, de ce nu s-ar intampla si in cazul creierului la fel?

Alte articoleVezi toate articolele

legatura dintre grupele de sange si riscul de aparitie a anumitor boli a fost dovedita / Foto: Photoxpress.com Grupa de sange pe care o aveti ar putea sa va ajute in determinarea riscului de cancer...
Un locuitor al Tarii Galilor care a ramas desfigurat dupa un accident de motocicleta a cunoscut o schimbare radicala a vietii datorita procedurilor de reconstructie faciala prin intermediul unor...