Publicat la: 
24/01/2014

Detectarea bolilor in functie de miros. Boala are un miros specific?

Oamenii sunt capabili sa simta mirosul bolii la un individ al carui sistem imunitar este extrem de activ in doar cateva ore de expunere la o toxina, conform unei cercetari publicate in Psychological Science. Exista dovezi anecdotice si stiintifice care sugereaza ca bolile au anumite mirosuri, potrivit cercetatorului Mats Olsson de la Karolinska Institutet din Suedia. Persoanele cu diabet zaharat, de exemplu, ar avea o respiratie care miroase a mere putrede sau acetona.

Capacitatea de a detecta aceste mirosuri ar reprezenta o adaptare care ne-ar permite sa evitam boli potential periculoase. Olsson se intreaba daca o astfel de adaptare ar putea exista deja intr-un stadiu incipient al bolii.

"Ar putea exista intr-un stadiu incipient biomarkeri pentru boala in forma de substante volatile provenite din organism", explica Olsson.

Pentru a testa aceasta ipoteza, Olsson si echipa sa au folosit opt oameni sanatosi care au fost injectati cu lipopolizaharide (LPS) - o toxina care intensifica un raspuns imun - sau o solutie salina. Voluntarii purtau un tricou strans pentru a absorbi transpiratia pe parcursul a 4 ore.

Participantii injectati cu LPS au produs un raspuns imun vizibil, dupa cum reiese din temperatura corpului ridicata si nivelurile crescute ale unui grup de molecule ale sistemului imunitar, citokine.

Un grup separat de 40 de participanti au fost instruiti pentru a mirosi probele. In general, ei au nominalizat tricourile de la grupul LPS ca avand un miros mai intens si neplacut decat alte tricouri, de asemenea, au evaluat tricoul LPS ca avand un miros nesanatos.

Asocierea dintre activarea sistemului imunitar si miros a fost reprezentata, cel putin in parte, de nivelul de citokine prezente in sangele expus la LPS. Cu cat raspunsul imun al unui participant este mai puternic, cu atat mai neplacut miroase transpiratia.

Intr-un test chimic cercetatorii nu au descoperit nici o diferenta intre suma totala a compusilor mirositori la grupul LPS si la cel de control. Acest lucru sugereaza ca trebuie sa fi existat o diferenta detectabila in compozitia acestor compusi.

In timp ce compusii chimici exacti inca nu au fost identificati, faptul ca corpul da un semnal la scurt timp dupa ce sistemul imunitar a fost activat este o constatare importanta, sustin cercetatorii. Acest lucru ne ofera o mai buna intelegere a semnelor sociale de boala si a modului in care bolile infectioase pot fi limitate.

Specialitate: 

Echipa medicala MedLife - Laborator

Medic Specialist
Doctor
Medic Specialist
Doctor
  •  
  • 1 of 18

Articole similare

Lehuzia este intervalul de 6-8 saptamani dupa nastere, in care organismul revine la starea dinaintea gestatiei. In aceasta perioada organele isi reiau functiile, astfel incat permit o noua fecundatie si gestatie. Pentru o refacere completa a organismului, medicii spun ca este nevoie de un an sau chiar doi, pentru ca sarcina si nasterea supun...
Centrul de comanda al Spitalului Clinic de Urgenta Floreasca In timp ce sistemul medical autohton ramane subdimensionat, sapte dintre judetele Romaniei beneficiaza de un serviciu modern, care a schimbat radical felul in care privim interventia de urgenta. Inaugurat in septembrie 2009, sistemul de telemedicina care conecteaza Spitalul Clinic de...
Nu trebuie sa fiti un fumator impatimit pentru a fi expus riscurilor de imbolnavire / Foto: Photoxpress.com Persoanele care fumeaza in primele 30 de minute dupa trezire sunt cu 79% mai predispusi sa dezvolte cancer pulmonar decat ceilecare amana fumarea primei tigari cel putin cu 1 ora de la momentul trezirii, potrivit unui studiu. Timpul in...
Dr. Emil Marcel Bogdan/ Foto: HotNews.ro Cum poate actiona chirurgia in tratamentul metastazelor care apar in evolutia unui cancer colorectal? In ce consta rezectia hepatica? Ce alte optiuni chirurgicale exista? Caror pacienti li se adreseaza? Dr. Emil Marcel Bogdan, medic primar chirurgie generala, a discutat online cu cititorii MedLive.ro si...
Contraceptie hormonala, numai cu sfatul medicului / Foto: Vimeo Anticonceptionalele bazate pe cantitati crescute de estrogen, administrate la femei cu varste peste 30-35 de ani, pot modifica in crestere nivelul de coagulare a sangelui, fapt ce duce la formarea de cheaguri si, in timp, la accidente vasculare cerebrale, mai rar coronariene. De...