Publicat la: 
29/10/2014

Doua mutatii genetice, identificate recent de oamenii de stiinta, au fost asociate cu dezvoltarea comportamentelor infractionale violente, potrivit unui studiu publicat in revista Molecular Psychiatry, scrie Mediafax. Oamenii se nasc infractori din cauza genelor sau devin infractori in urma circumstantelor si a educatiei din copilarie? Aceasta dezbatere a fost relansata cu ajutorul unui nou studiu despre doua mutatii genetice, care se gasesc "cu o frecventa considerabil mai mare" in randul delincventilor violenti.

Insa oamenii de stiinta avertizeaza contra unei interpretari in graba a rezultatelor, potrivit carora in genomul uman ar exista anumite "gene ale violentei", de care persoanele vizate nu pot sa scape.

Studiul, realizat pe un esantion de aproape 800 de finlandezi, incarcerati pentru infractiuni violente si delicte lipsite de violenta, arata ca, in comparatie cu populatia generala, cele doua gene mutante, denumite MAOA si CDH13, ar fi "asociate unor comportamente extrem de violente".

Cercetatorii europeni si americani care au realizat studiul spun ca au tinut cont si de factorii de mediu - antecedente privind abuzurile de substante (droguri, alcool), personalitate antisociala si maltratari suferite in copilarie -, iar acestia nu au modificat rezultatul final.

Studiul nu a fost conceput pentru a explica impactul variatiilor genetice si, potrivit autorilor, numeroase alte gene ar putea juca un rol important, direct sau indirect.

Si, noteaza autorii, cele doua versiuni de gene mutante sunt "mai degraba obisnuite", intrucat aproximativ un individ din cinci este purtator, iar cei mai multi dintre purtatori nu vor comite niciodata violuri, agresiuni fizice si crime.

Totodata, persoanele care nu sunt purtatoare ale acestor versiuni de gene au fost prezente in grupul ultra-violent de detinuti.

Gena MAOA coordoneaza sinteza unei enzime (monoamino oxidaza) care intervine in eliminarea unor neurotransmitatori precum dopamina.

Diminuarea nivelului de activitate al acestei enzime in forma mutanta a genei a fost deja descrisa si asociata cu riscul de a deveni delincvent.

Gena NDH13 a fost implicata la randul ei in tulburarile neuropsihiatrice care tin de controlarea impulsivitatii.

"Am gasit doua gene care au cel mai important efect asupra comportamentului agresiv si, probabil, exista zeci sau sute de alte gene care au un efect mai putin puternic", a precizat Jari Tiihonen, coautor al studiului, cercetator la Departamentul de neurostiinte din cadrul Institutului Karolinska din Suedia.

Dupa parerea sa, aceste rezultate nu ar trebui totusi sa schimbe parerea pe care oamenii o au despre responsabilitatea penala.

Aceste rezultate nu sunt suficient de precise, prin absenta sensibilitatii si a specificitatii, pentru a permite o depistare cu titlu preventiv, a precizat acelasi cercetator.

Rezultatele studiului finlandez ar putea fi similare in mai multe tari dezvoltate, dar "nu si in tarile sarace, unde aspectele sociale, precum saracia, ar putea fi factorii cei mai importanti" in comiterea unor infractiuni si delicte, a adaugat Jari Tiihonen.

Contributia acestor gene intervine doar in ceea ce priveste 5-10% din riscul ca un individ sa devina foarte violent, considera la randul sau John Stein, profesor emerit la Universitatea Oxford.

Tinand cont de caracterul extrem de raspandit al acestor gene (in special gena MAOA mutanta), "sa vorbesti despre mai mic degenele violenteimai mare de ar reprezenta o exagerare uriasa", spune la randul sau profesorul de stiinte neuronale Jan Schnupp de la Universitatea Oxford.

A.C.

Taguri Medlife: 

Alte articoleVezi toate articolele

Doua mutatii genetice, identificate recent de oamenii de stiinta, au fost asociate cu dezvoltarea comportamentelor infractionale violente, potrivit unui studiu publicat in revista Molecular...
Femeile au contribuit mai mult decat barbatii la diversitatea genetica a speciei umane, din momentul in care primii oameni moderni au plecat din Africa, acum 70.000 de ani, potrivit unui studiu,...