Publicat la: 
19/10/2011

Prof. Univ. Dr. Gen.(R) Dan-Ioan Manastireanu / Foto: arhiva personala

"Din pacate, nu exista loc pe lume care sa fie lipsit de riscul unui anumit tip de dezastru care loveste in primul rand omul, asta ne intereseaza. Ca daca loveste fierul si distruge casa, casa se repara, orasul se reface dar viata omului sau chiar pierderea unor anumite functii ale organismului sunt ireparabile," insista dr. prof. Dan Manastireanu, cel care a pus bazele primului masterat de medicina de dezastru din Romania.

Comenteaza acest subiect pe Forumul MedLive.ro.

Domeniul pe care il promoveaza prof. Manastireanu este unul teoretic, insa el este unul dintre cei care au fost pe teren si stie din practica ce inseamna conducerea unui spital, ce inseamna o situatie de dezastru si ce inseamna o criza. A fost director adjunct al Spitalului Universitar de Urgenta Militar Central si director al spitalului Elias. In prezent general in rezerva, a fost pe fronturile din Somalia, din Kosovo iar revolutia romana din 1989 a facut-o in sala de operatie, incercand sa salveze vieti.

Dezastrul poate fi definit ca o situatie in care sunt intrecute fortele de raspuns: ori nu este destul personal, ori logistica nu este suficienta, ori exista amandoua insa numarul victimelor este covarsitor. Dezastrele pot include accidente industriale, radiologice, chimice, dezastre naturale, atentate etc. Iar specificul regional este foarte important, situatiile diferind fundamental intre zona montana si cea de coasta, de pilda. Baza ramane insa aceeasi: medicina de dezastru are ca scop salvarea cat mai multor vieti.

"Nu este nimeni vrajitor sa gaseasca 200 de ambulante deodata. Ideea de fond este sa folosim cat mai eficient ceea ce avem. Cum putem face asta? Prin planificare. Cand trebuie facuta planificarea? Inainte [n.r. de dezastru]!"

Prof. Manastireanu a infiintat pentru prima oara disciplina la Oradea, insa a fost desfiintata la scurt timp dupa ce s-a mutat la Bucuresti. Aici a luat-o de la capat si a introdus materia in cadrul cursurilor din anul 6 de facultate, de la Universitatea Titu Maiorescu. A simtit insa ca nu este de ajuns. Un semestru este prea putin pentru aria larga de domenii cuprinse sub denumirea generica de "medicina de dezastru", domenii printre care se numara in primul rand managementul si cunostiintele de medicina generala, dar si psihologie, relatii publice, inclusiv contactul cu media, astfel incat sa fie transmise informatii corecte care sa duca la mobilizarea fortelor existente, nu la panicarea populatiei.

Intr-o tara lovita mereu de inundatii, in care tehnica invechita duce la nenumarate accidente de munca (de exemplu, mineri prinsi in subteran) si care asteapta mereu urmatorul mare cutremur, a devenit clara necesitatea unui masterat care sa se adreseze tuturor celor interesati de domeniu, dar mai ales cadrelor de decizie din sistemul medical si din directiile responsabile cu interventia in caz de dezastru.

Infiintarea masteratului a fost privita la inceput cu o mare rezerva de catre autoritatile in domeniu. Totusi, acesta a primit aprobarea ARACIS (Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior) si a Ministerului Educatiei, si si-a gasit un sustinator in profesorul Ioan Lascar (presedintele Colegiului Medicilor Bucuresti). In scurt timp, prof. Manastieanu a realizat ca are o problema, doritorii fiind cu mult mai multi decat numarul de locuri. Printre profesori se afla si dr. Nicolae Steiner, expert NATO in probleme de medicina de dezastru, iar Raed Arafat a promis ca se va alatura si el corpului profesoral.

"Un medic care trebuie sa actioneze in situatii de dezastru, trebuie sa fie, fara indoiala, foarte bun practician, diagnostician clinician, dar trebuie sa fie si manager, conducator. Asta vrem sa facem prin masterul de medicina de dezastru".

Medicina de dezastru, sau managementul medicinei de dezastru, este o specializare in sine in multe tari vestice. La noi este inca un domeniu in fasa si ramane de vazut daca vechiul sistem, cu birocratia si cu hibele sale, va accepta coordonarea specialistilor in momentele critice. Insa dr. Manastireanu este optimist si are o viziune de ansamblu. Sau tocmai pentru ca vede lucrurile la scara mare are de ce sa fie optimist. Dumnealui considera ca, daca face varful piramidei, ea se va crea de la sine. De aceea nu are de gand sa scoleasca executanti, ci elite (si oameni cu potential in viitor) care sa fie recunoscute, respectate si ascultate in momentele cheie. Din prima serie de cursanti fac parte, printre altii, 3 directori de ambulanta de stat, 2 patroni de ambulanta privata, 2 directori medicali de spitale si 3 medici care lucreaza in sistemul de urgenta.

"Nicio tara nu este atat de bogata incat sa poata sa-si pastreze in rezerva echipamente si personal pentru o situatie care poate sa vina peste 200 de ani. Si atunci ii invatam [n.r.pe masteranzi] sa se pregateasca din timp in asa maniera incat sa aiba un anumit mod de raspuns care ii avantajeaza si in timp de pace", explica dr. Manastireanu. Ideea este, aparent, simpla. Se ruleaza scenarii, se aproximeaza victimele in cazul unui dezastru de mare amploare, si se face necesarul de oameni si echipamente. In limita fondurilor existente, se achizitioneaza un minim necesar, care este binevenit in perioade linistite si, prin optimizare la maxim, ar putea asigura (chiar daca cu greu) necesarul in momente de criza.

In fiecare spital din tara, indiferent de zona, ar trebui sa existe oameni cu pregatire in medicina de dezastru, gata sa coordoneze interventiile in caz de cutremure, inundatii, explozii si alte dezastre care afecteaza un numar mare de oameni. Insa, cum nicio tara nu este atat de bogata sa tina oameni si echipamente degeaba, nici spitalele noastre nu au asemenea fonduri. Tocmai de aceea, practic este ca managerii si o parte din cei aflati in consiliile de administrare sa aiba, pe langa cursuri de management hospitalier, si cursuri de medicina a dezastrului.

"Chiar daca presedintele tarii pleaca sa se trateze la Viena si la fel fac si altii din showbiz, de medicina de urgenta toata Romania are nevoie si niciodata ea nu va putea lipsi din sistem. De aceea am vrut, si incercam, sa introducem in curricula de invatamant un anumit specific. De exemplu, suntem singura facultate din tara care a introdus in anul I cursuri de prim ajutor. In prima zi de scoala, studentii incep cu notiuni de prim ajutor. Pentru toate facultatile din tara, in curricula data de ARACIS, exista o disciplina de urgenta, anestezie si terapie intensive, care se face in anul VI. In primul rand, se face foarte tarziu; ce faci in ceilalti 5 ani? In al doilea rand, de obicei o predau anestezistii. Anestezistii nu stiu urgenta". Si stie ce spune. Specializat intai in anestezie - terapie intensiva, dr. Manastireanu a facut garzi pe ambulanta inca din anul V de facultate. Aproape 30 de ani mai tarziu, a urmat medicina de urgenta ca a doua specializare. "Nu-i condamn, ei sunt foarte bine pregatiti, avem niste anestezisti de mare alura, dar experienta lor incepe de la poarta spitalului. Daca ii scoti in strada… Ce face anestezistul in cazul unui accident? Un coleg spunea ca intr-o statistica se arata ca modul de actiune al cadrelor medicale care sunt martore la o situatie de accident, de neasteptat, este sa fuga. Nu stiu ce sa faca pentru ca anestezistul isi incepe activitatea intrand pe poarta spitalului, dezbracandu-se la vestiar si punandu-si echipamentul de protectie sanitara. De aici incepe sa actioneze cu scule, cu monitoare, cu pulsoximetre, cu intubatie, cu aparat de ventilatie, cu EKG, cu o logistica extraordinara, pe care nu o ai pe strada".

La nivel central, autoritatile sunt preocupate de situatiile de dezastru si se fac planuri. Insa, intr-o asemenea situatie, interventiile sunt conduse de Ministerul Administratiei si Internelor. Ministrul Sanatatii nu este nici macar membru CSAT (Consiliul Suprem de Aparare a Tarii), prin urmare nu are niciun cuvant de spus in masurile preventive. Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta (IGSU) a facut un plan rosu de interventie care nu este intotdeauna congruent cu cel al spitalelor.

"Ne vom trezi cu o situatie precum cea pe care mi-a relevant-o o cursanta: intr-o instanta, le-au venit 60 de raniti la un spital de 50 de paturi. Au murit cu zile pentru ca nu a existat conducere la locul accidentului."

Planurile facute sub presiunea momentului au sanse mari sa contina scapari grave. De aceea, pregatirile, estimarile, planificarea si verificarea sunt mai mult decat importante. Un exemplu dintre multele detalii care trebuie luate in calcul sunt comunicatiile la momentul unui dezastru. Populatia ia cu asalt telefoanele, insa salvatorii si coordonatorii au, in egala masura, daca nu chiar mai mult, nevoie de ele.

"Pur si simplu trebuie sa invatam sa vorbim la o statie. In acest moment, se pune un accent deosebit pe telefonia mobila. In situatii de criza, parerea mea este ca aceasta e zero. Cade prima. Cursantii nostri trebuie sa fie pregatiti, sa stie sa faca un plan, sa-l initieze, sa-l construiasca, sa-l joace ca sa-l verifice, sa-l imbunatateasca in urma exercitiilor practice si teoretice, sa-l conduca in situatii de dezastru si, dupa aceea, sa traga concluziile, sa primeasca feedback-ul si sa-l perfectioneze in continuare. In al doilea rand: nu exista niciodata doar un plan. Dezastrul nu vine niciodata singur. Pot sa apara situatii neprevazute. De aceea trebuie sa aiba doua, poate trei planuri, planuri ramificate. Trebuie sa stie ca, oricat de perfect este planul, daca natura vrea sa-si bata joc de tine, ti-l schimba. Iar tu trebuie sa fii destul de inteligent, destul de pregatit si destul de elastic ca sa poti sa-l schimbi pe loc" explica prof. Manastireanu.

Autor: Alexandra Crisu

Alte articoleVezi toate articolele

Ciclul menstrual neregulat, asociat cu bolile de inima / Foto: EveryStockPhoto Femeile care au ciclu menstrual neregulat sunt cu 28% mai predispuse la boli cardiace decat restul femeilor, arata...
In fiecare an sunt introduse pe piata produse noi care promit sa ajute cumparatorii sa-si suprime pofta de mancare pentru a pierde in greutate, dar aceste preparate vandute fara reteta pot sa nu fie...