Publicat la: 
4/04/2019

Oamenii de stiinta au descoperit, printr-un nou studiu, ca adultii care raporteaza niveluri ridicate de stres si care au avut, de asemenea, o copilarie stresanta, au cel mai mare risc de a prezenta modele hormonale asociate cu problemele de sanatate, potrivit eurekalert.org.

Unul dintre modurile in care creierul nostru raspunde la factorii de stres zilnic este eliberarea unui hormon, numit cortizol. In mod normal, nivelurile cortizolului sunt cel mai ridicate dimineata si scad, treptat, pe parcursul zilei. Uneori, acest sistem nu mai functioneaza corespunzator, nivelurile de cortizol se modifica si acest lucru afecteaza sanatatea.

”Am descoperit ca expunerea timpurie la stres joaca un rol important in dezvoltarea modelelor nesanatoase de eliberare a cortizolului. Totusi, acest lucru este valabil doar daca indivizii duc o viata stresanta si la maturitate, nu doar in copilarie”, explica Ethan Young, de la Universitatea Minnesota.

In cadrul cercetarii, Young si colegii sai au examinat datele a 90 de persoane. Acestia au vrut sa inteleaga, in mod special, cum evenimentele stresante afecteaza sistemul stres-raspuns al creierului la maturitate. Si-au pus mai multe intrebari, printre care:

Conteaza mai mult cantitatea totala de stres, acumulata pe parcursul intregii vieti? Expunerea la stres in perioadele sensibile de dezvoltare, cum ar fi copilaria timpurie, are un impact mai mare?

De asemenea, au luat in calcul o alta ipoteza, si anume ca stresul din copilaria timpurie determina sistemul stres-raspuns sa fie mai sensibili la factorii de stres care apar la maturitate.

Cercetatorii au evaluat datele din programul ”Life Events”, care studiaza evenimentele stresante din viata oamenilor, cum ar fi problemele financiare, problemele in relatie, pericolele fizice si mortalitatea. Specialistii instruiti stabilesc nivelul de stres al fiecarui eveniment, pe o scara de la 0 la 3, pentru a calcula un scor general. Mamele copiilor care au fost inclusi in studiu au dat un interviu atunci cand copiii au avut 12, 18, 30, 42, 48, 54 si 64 de luni. Au revenit cand cei mici erau in clasele intai, a doua, a treia si a sasea si cand aveau 16 si 17 ani. Mai apoi, participantii au parcurs singuri interviul cand aveau 23, 26, 28, 32, 34 si 37 de ani.

Cercetatorii i-au grupat, pe baza scorurile, in perioade specifice, si anume:

  •          Copilaria timpurie: 1 – 5 ani
  •          Copilaria mijlocie: clasele 1 – 6
  •          Adolescenta: 16-17 ani
  •          Varsta adulta: 23 – 34 de ani

La varsta de 37 de ani, participantii au furnizat probe de cortizol pe o perioada de doua zile. Le-au fost colectate probe sa saliva imediat dupa ce s-au trezit, 30 de minute mai tarziu, o ora mai tarziu, dupa-amiaza si inainte de culcare. Probele de saliva au fost trimise la laborator pentru stabilirea nivelului de cortizol.

Cercetatorii au descoperit ca nici stresul total pe parcursul vietii, nici cel din copilaria precoce nu au prezis tiparele de cortizol la varsta de 37 de ani. Nivelul de cortizol a fost influentat, in schimb, de stresul din copilarie, combinat cu cel de la maturitate.

Aceste constatari sugereaza ca copilaria timpurie este o perioada deosebit de sensibila, in care evenimentele stresante (cum ar fi traumele sau saracia) pot calibra sistemul de raspuns la stres al creierului, cu consecinte asupra sanatatii la maturitate.

Cortizolul este o parte a sistemului de raspuns la stres, iar specialistii isi propun sa investigheze, mai departe, modul in care alte componente, cum ar fi microbiomele din intestin, joaca un rol in sanatatea noastra pe termen lung.

Sursa:  https://www.eurekalert.org/pub_releases/2019-04/afps-sic040219.php

Specialitate: 
Adaugă comentariu nou

Echipa medicala MedLife - Psihologie clinica

Psiholog
Psiholog
Psiholog...
Psiholog...

Articole similare

Oamenii care sufera de anxietate sociala ar putea fi ajutati sa isi depaseasca fricile daca se observa ca parte integranta a unor scenarii virtuale, conform unui nou studiu al Universitatii East Anglia. O noua tehnologie imagistica a permis celor sase participanti la studiu sa isi exerseze comportamentul in diferite medii sociale. Acestia au fost...
Femeile fumatoare si supraponderale au o perceptie mai slaba a gustului dulciurilor si grasimilor, fiind inclinate sa consume mai mult din aceste categorii de alimente - arata un studiu realizat de cercetatori de la Universitatea din Washington, preluat de passionsante.be. Se stie in prezent ca cine renunta la fumat se poate ingrasa (de cele...
Sarea, consumata in cantitati mari, contribuie la cresterea tensiunii arteriale, insa este oare vorba despre o relatie cauzala ce creste riscul declansarii bolilor cardiovasculare si duce, in final, la decesul prematur? O serie de studii de cohorta efectuate in ultimii ani au contestat aceasta cauzalitate, insa o noua cercetare ce utilizeaza...
Nivelul anormal de clor prezent in neuronii fatului la nastere sunt decisive pentru aparitia autismului si pot fi reduse prin administrarea precoce a unui medicament diuretic, releva experimentele efectuate de cercetatorii francezi, care au validat utilizarea tratamentului pentru copiii autisti. Potrivit AFP, comunitatea stiintifica este de acord...
Instrumentele utilizate pentru a fortifica organismul impotriva infectiilor pot cauza una dintre cele mai comune forme de leucemie la copii, arata un studiu publicat in revista Nature Genetics. Mecanismul folosit pentru producerea milioanelor de anticorpi in sistemul imunitar poate rata tinta, marind sansele ca celulele sa devina canceroase....