Publicat La: 
Miercuri, 1 Noiembrie, 2017
Sâmbătă, 11 Noiembrie, 2017
Centrul MindCare, Bucuresti

Sâmbătă, 11 noiembrie 2017

Centrul MindCare – Clinica de Psihiatrie și Psihiterapie, adulți, copii și adolescenți

"Healers for Healers - MindCare alături de cei ce ingrijesc", prima ediție a evenimentului și-a propus un schimb de experienţă prin abordarea unor situaţii cu care se confruntă medicii din diferite specialităţi, intenţia fiind aceea de a împărtăşi experiențe dificile și de a găsi împreună răspunsuri alternative.
Conferinţa va avea loc în data de 11 noiembrie 2017, în incinta Centrului MindCare (str. Londra nr. 6, sector 1, București).

Program: 

Sambata
11 noiembrie

9:00 – 9:30 – Sosirea invitaţilor, welcome coffee
9:30 – 11:00 – Ateliere, sesiune I

Atelier 1: Comunicarea medic – pacient, factor important în complianţa la tratament
Atelier 2: Și medicii somatizează?
Atelier 3: Cum le spunem veștile rele?
Atelier 4: Provocări în consultațiile medicale: copii cu tulburări pervazive de dezvoltare
11:00 – 11:30 – Coffee break
11:30 – 13:00 – Ateliere, sesiune II
Atelier 1: Relaţia medic-pacient: moneda cu o mie de feţe. Ascultându-i pe cei care tratează
Atelier 2: De la obezitate la diete şi ortorexie
Atelier 3: Anamneza sexualităţii
Atelier 4: Sindromul de epuizare profesională – identificare, prevenţie, tratament
13:00 – 13:30 – Ceremonia oficială de închidere a evenimentului
13:30 – Lunch

SESIUNEA I, ATELIER 1: Comunicarea medic–pacient, factor important în complianţa la tratament

Obiective:

  • Analiza şi insusirea abilităţilor de a descifra mesajului trasmis de pacient şi a capacităţii pacientului de a recepţiona informaţia medicală sau diagnosticul medical
  • Însuşirea unor abilităţi de comunicare şi influenţare a relaţiei cu pacientul în contextul creşterii complianţei la tratament

Acest atelier îsi propune să abordeze comunicarea personalului medical cu pacientul, comunicare care îsi are propriile reguli de cele mai multe ori nescrise. Studii diferite (Kertesz, L. 2003; Kerse, N. et al. 2004; Merluzzi et al, 2001) arată că relaţia de încredere între medic şi pacient este factorul decisiv în ceea ce priveşte complianţa la tratament şi uneori co-factor în procesul de vindecare. Mai mult, o problematică specifică culturii româneşti este că medicul îsi asumă în totalitate actul medical cu avantajele dar şi dezavantajele care decurg de aici, crescând astfel nivelul de stres al acestuia, non-implicarea pacientului în actul medical dar şi scăderea implicării acestuia în comportamente sanogene de-a lungul tratamentului. Aşadar, atelierul îşi propune să fie unul interactiv, în care să fie discutate tipologiile de pacienţi care intră în cabinetul medical şi specificul comunicării cu aceştia în contextul creşterii complianţei la tratament, a motivării acestora în a avea atitudini şi comportamente avantajoase stării de sănătate, scăderii nemulţumirii pacienţilor care sunt predispuşi la decompensări psihice sau a scăderii numarului de reclamaţii în situaţii critice. Astfel, actului medical îi sunt utile pe langă competenţele tehnice, şi unele abilităţi de a identifica tipul de personalitate al pacientului în contextul intervenţiilor de tip suportiv. Deseori mesajul pacienţilor presupune o descifrare atentă din partea personalului medical, întrucat pacientul aduce cu sine în cabinet propriile emoţii, trăiri, anxietăţi, tensiuni, frustrări şi uneori chiar agresivitate.

Facilitatori:

  • Andreea CHIRU-MAGA este psiholog clinician şi psihoterapeut de orientare integrativă cu specializare în psihoterapie sistemică de familie, cuplu şi psiho-oncologie.
  • Alin COTIGĂ este doctor in psihologie, lector universitar asociat al Universităţii din Bucureşti, vicepreşedinte al Societăţii Internaţionale de Medicină şi Psihologie Pre si Perinatală, psiholog clinician şi psihoterapeut de orientare experienţială cu peste 15 ani de experienţă de lucru cu adulţi şi cupluri.

SESIUNEA I, ATELIER 2: Şi medicii somatizează?

Obiective:

  1. Înţelegerea mecanismelor ce ţin de dinamica psyche–soma la ambele capete ale relaţiei medic-pacient, mecanisme care participă la formarea simptomului psihosomatic.
  2. Modularea actului medical într-o manieră ce conduce nu doar spre sancţionarea simptomului, ori rezoluţia bolii, cât depăşirea impasului terapeutic în transferul dintre profesionist și client.

Medicul, ca și pacientul, sunt două fiinţe umane cu griji, temeri, deznădejdi și speranţe. Succesul terapeutic în cadrul profesiilor cu rol de vindecare precum medicina, istoric, e datorat raportului emoţional de încredere stabilit între medic şi pacient. Idealul medicului de până acum a fost să devină un „inginer al corpului”. Totuși, el însuși e conținut într-un corp, cu fiziologia și psihologia lui. Cât intervine starea psihică a medicului în deciziile pe care le ia? Se vorbeşte în prezent despre o „era psihosomatică”, o abordare nouă pentru inţelegerea organismului ca mecanism integrat minte-corp. Acest aspect integrativ devine cu atât mai important în cazul afecţiunilor cu cauze obscure, insuficient clare  fiziopatologic şi etiopatogenic. În aceste situaţii, se cunosc doar ultimele verigi ale lanţului cauzal, în timp ce factorii etiologici primari rămân încă o necunoscută. Între medic şi pacient, între minţile lor subiective se construieşte o relaţie la fel de terapeutică precum şi relaţia soma-tratament medical. Între cele două minţi se petrec schimburi emoţionale, se pun în scena mecanisme defensive de natură psihică capabile să lucreze în beneficiul sau în defavoarea procesului de vindecare. Iar aceste schimburi de reacţii emoţionale, comportamentale, atitudinale pot afecta ambii participanţi, ca în oricare altă relație.

Facilitatori:

  • Mircea ZGARDAU este medic şi psihoterapeut de orientare psihanalitică certificat de Colegiul Psihologilor din România şi Asociaţia Română de Psihoterapie Psihanalitică, cu o experienţă de 9 ani în lucrul cu copii, adulţi şi cupluri.
  • Silvia UNGUREANU este psihoterapeut de orientare experienţială certificat de Colegiul Psihologilor din România, cu formări complementare în EMDR (eyes movement dessensibilisation and reprocesing, Terapii scurte orientate pe resurse şi soluţii, Terapie Sistemică de Familie, NLP (programare neuro-lingvistica), membru ISTT (Institutul pentru studiul şi tratamentul traumei). Experienţă de 10 ani în lucrul cu copii şi adulţi.
  • Gabriel DIACONU este medic psihiatru, psihotraumatolog, cu supra-specializare în suicidologie.

SESIUNEA I, ATELIER 3: Cum le spunem veștile rele?

Obiective:

  1. Prezentarea posibilelor dificultăţi care pot interveni în procesul comunicării veştilor rele;
  2. Identificarea reacţiilor psihologice care pot apărea la aflarea/transmiterea unei veşti rele;
  3. Expunerea unor strategii de comunicare eficientă, astfel încât transmiterea veştilor rele să se producă în condiţii optime atât pentru pacient cât şi pentru medic;

Comunicarea veştilor rele reprezintă un proces complex şi o provocare în cadrul interacţiuni dintre medici si pacienţi. Un medic este confruntat deseori cu acest aspect în cadrul activităţii sale, fiind una dintre cele mai dificile provocări ale acestei profesii. Modul în care sunt comunicate veştile rele impactează întreaga existenţă a celui aflat în suferinţă şi a familiei lui extinse, dar poate, de asemenea, să creeze disconfort emoţional şi insatisfacţie profesională cadrului medical.

În cadrul workshopului ne propunem să oferim strategii concrete despre cum selectăm informaţii utile din interviu şi anamneză care să ne sprijine atunci când transmitem veştile rele, transmiterea informaţiilor cu privire la diagnostic, aspecte etice, susţinerea emoţională a pacientului, informaţii despre tratament, dilema legată de câtă speranţă să fie comunicată pacientului cu privire la posibilitatea de recuperare, implicarea şi comunicarea cu familia extinsă.

Modul de lucru în cadrul workshopului este unul de tip grup de discuţie în care vor fi oferite informaţii cu privire la aspecte relevante şi strategii care să faciliteze procesul de comunicare a veştilor rele, dar totodată vă permite şi un spaţiu de discuţie pe tema acestui subiect între medicii prezenţi şi facilitatori.

Facilitatori:

  • Alexandra Ştefana KAMENOV (DOBRE), psiholog clinician, psihoterapeut cognitiv-comportamental.
  • Claudia Raluca POROINEANU, medic specialist psihiatru, psihoterapeut cu formare în psihoterapie psihanalitică.
  • Mihaela BUGHEANU, medic primar psihiatru, psihanalist în formare.
  • Ina BARANGA, psiholog clinician, psihoterapeut cu formare în terapie cognitiv-comportamentală şi terapie sistemică şi de familie.

SESIUNEA I, ATELIER 4: Provocări în consultaţiile medicale: copii cu tulburări pervazive de dezvoltare

Obiective

  1. O mai bună înţelegere a tulburării
  2. Semne precoce şi diagnostic
  3. Asistarea familiei de-a lungul procesului de diagnostic
  4. Comunicare mai bună cu familia
  5. Construirea unei relaţii mai bune cu pacientul
  6. Îmbunătăţirea calităţii vieţii a pacientului

Autism. Un cuvânt cu o încărcătură atât de grea încât pare să oprească viaţă în loc, pentru familie, pentru pacient, dar şi pentru specialist. Când începe şi cât putem face este dificil de spus, fiecare caz şi situaţie este unică, dar aici intervine acest workshop care a fost construit în ajutorul pediatrilor care s-au confruntat şi se confruntă cu această tulburare. Cu avansarea în vârstă însă, adulţii ajung să fie sub tutelă, iar slujba specialistului se îngreunează. Vom acoperi particularităţile tulburării  de dezvoltare cu up to date literature review. Scopul fiind de a îmbunătăţi capacitatea de screening, identificare, diagnostic, dar şi de management al tulburării pe parcursul vieţii pacientului.

Pe parcusul workshopului vom discuta despre toate aceste caracteristici, laolaltă cu semne precoce, diagnostic, tratament, terapii comportamentale şi alternative. Vom aborda dificultatea unei şedinţe de consultaţii cu o altă strategie menită să aducă o mai bună cooperare cu pacientul şi cu familia sau tutela. Baza însă este relaţia terapeutică, o construcţie fragilă ce necesită timp, dar beneficiile căreia sunt pe măsură.

Facilitatori:

  • Augusta Rodica URZICEANU este medic primar cu specializarea de neuropsihiatrie pediatrică
  • Adrian CALOMFIRESCU, psiholog clinician, psihoterapeut tehnici cognitiv comportamentale.
  • Ruxandra SERSA, psiholog clinician, psihoterapeut psihanalitic copii, adulţi şi adolescenţi.

SESIUNEA II, ATELIER 1: Relația medic-pacient: moneda cu o mie de fețe.

Ascultandu-i pe cei care trateaza

Obiective:

  1. conștientizarea permanentei evoluții și a aspectelor multidimensionale ale relației cu pacientul de azi
  2. împărtășirea și dezbaterea experiențelor subiective dificile care ne afectează în viața profesională curentă

Relația dintre noi și pacient e departe de a fi o linie dreaptă cu doar două direcții. E mai curând un labirint. Iar medicul e departe a fi la adăpost de suferință și teamă doar pentru că e înveștmântat în halatul alb al profesionalismului. Și chiar atunci când în cabinet sunt doar două persoane fizice, nu suntem singuri acolo: multe alte entități ne privesc și interacționează cu noi.

Când ne gândim la o consultație medicală pe care fie o oferim, fie o primim, avem în minte, indiferent de care parte a baricadei suntem, numeroase gânduri, întrebări, trăiri, stări emoționale, comportamente, adică un ansamblu complex, multistratificat de reacții anticipatorii, actuale si viitoare raportate la acesta situație de viață.

Vom vorbi despre cele de mai jos și multe altele:                  

  • - elemente asumate si neasumate din cristalizarea alegerii meseriei de medic; cealaltă poziție, cea de "pacient";
  • - aspecte știute si neștiute despre alegerea medicului de către pacient;
  • - prima consultație - varietate și surprize: falsificări, secrete-confuzii și haos; salvatorul - idealizant narcisic, părinte bun; respingere; reacție terapeutică negativă; umilință, gelozie, ură;
  • -  cadrul de desfășurare a muncii, codul deontologic, confidențialitate; autoritate si putere; prejudecăți; limitele și rigiditatea contextului de lucru;
  • - lucrul cu propria persoană (cunoaștere vs ne-cunoaștere de sine vs cunoașterea celuilalt; relații colegiale/suportive/competitive/ierarhice;
  • - intimitatea relației medic-pacient vs intruziunea factorilor externi; evitarea și teama de a asuma o relație atât de intimă; factorii implicați în această relație; căldura și empatia; sugestie și sugestibilitate; educație;
  • - discursul și actul medical actionează fără să știm pe mai multe planuri: minte-corp, corp-corp, minte-minte; verbal vs nonverbal; formulat vs neformulat; intervenții pluridisciplinare;
  • - reparații posibile și …imposibile ale unor situatii dificile care intervin în relația medic-pacient; forme raționale și iraționale de subminare a relației;
  • - relația medicului cu societatea în era internetului.

Facilitatori:

  • Andreea Carmen CHIȚU, psiholog, psihoterapeut specialist si formator de orientare psihanalitică in cadrul Asociației Române de Psihoterapie Psihanaliticăsi si psihanalist-în-formare in cadrul Societatii Romane de Psihanaliza, cu o experiență de peste 16 de ani în lucrul cu adolescenti si adulti. co-fondator al Centrului MindCare.
  • Vlad Bogdan STROESCU, psihiatru adulţi.

SESIUNEA II, ATELIER 2: De la obezitate la diete și ortorexie

Obiective:

  1. conștientizarea actualității problemelor legate de imaginea corporală, de la obezitate la dietele drastice, de la preocuparea excesivă pentru fitness, la diferitele tulburări de alimentație, inclusiv ortorexie;
  2. promovarea în rândul medicilor curanți a unei atitudini adecvate care să prevină excesiva preocupare pe aceste direcții a pacienților;

În sălile de clasă din întreaga lume fetele vorbesc despre cum să mănânce mai puțin, cum să-și schimbe exercițiile și cum să imite acele corpuri perfecte pe care le văd în videoclipuri muzicale, reviste și panouri publicitare. Deși știu că aceste corpuri nu sunt reale, lucrul nu contează.

Corpurile în prezent au ajuns aproape să definească felul în care ne trăim viața. Fără un corp pe care fetele sau băieții îl simt bine, nimic din viața lor nu este bine trăit. Trupurile provoacă necazuri și îngrijorări. Toate dificultățile obișnuite ale vârstei, a crește, a rezolva conflicte, alegerile și anxietățile adolescenței sunt implicate în preocuparea de a avea un corp cum trebuie.

In societatea actuală în care mâncarea și-a deviat sensul de la necesitate la plăcere, dieta poate fi pentru unii o soluție de a-și menține sănătatea, iar pentru alții o virtute cu conotații cvasispirituale, în care autocontrolul tiranic și obsesional devine un scop în sine , un ritual cu valențe purificatoare.

In aceste condiții, dieta poate fi o rețetă pentru creșterea problemelor de alimentație, pentru că nu se ocupă de motivele reale care stau la baza faptului că oamenii mănâncă atunci când nu sunt înfometați; soluția pe care o oferă creează în urma ei o problemă chiar mai mare.

Ne propunem să vorbim împreună despre semnificațiile emoționale pe care le transmitem transgenerațional în ideea de gras și slab, și despre dificultatea de a identifica demarcația între ceea ce este normal sau patologic în aceste preocupări.

Facilitatori:

  • Roxana Anca HOISESCU, medic primar endocrinologie
  • Sanda LEPOIEV este psiholog clinician, psihoterapeut și supervizor certificat de Colegiul Psihologilor din România, președinte al Asociației Române de Psihoterapie Psihanalitică, psihanalist cu o experiență de peste 30 de ani în lucrul cu copii, adulți și cupluri.
  • Gabriela RUSU este psihiatru de copii si adolescenti si psihoterapeut adlerian cu o experienta de peste 15 ani de lucru cu copii si familiile lor.

SESIUNEA II, ATELIER 3: Anamneza sexualităţii

Obiective:

  1. Înţelegerea sexualităţii în context medical şi psihologic
  2. Recunoaşterea obstacolelor, atât proprii cât şi cele ridicate de către pacient
  3. Rolul echipei multidisciplinare în diagnosticul şi tratamentul disfuncţiilor sexuale

Subiectul tulburărilor sexuale aduce cu sine un întreg nou bagaj de probleme de natură psihologică pentru specialist. Jenă, stânjeneala, stângăcia, scenarii negative pot porni de la un simplu gând “Cum să întreb aşa ceva?” în timp ce pacientul stă şi aşteaptă, la rândul lui, să fie întrebat, pentru a-şi rezolva problema.

Evaluarea disfuncţiilor sexuale obligă la o structura specifică a ghidului de interviu anamnestic pentru a obţine două şiruri de informaţii corelative, medicală şi psihologică. O anamneză sexuală, chiar dacă nu aparent – la prima vedere -  prezintă, în mod uzual, evoluţia pacientului de la naştere până în prezent, fie din punct de vedere medical, fie din punct de vedere psihologic, cu scopul descrierii factorilor predispozanţi, declanşatori şi susţinători ai patologiei. Anamneza va fi astfel o istorie a structurării sexualităţii pacientului, în context biologic, psihologic, familial, relaţional, pe modelul bio-psiho-social al sexualităţii.

În circumstanţele în care o anamneză obişnuită este dificilă, din motive de timp, gravitatea problemei de sănătate crează morbiditate suplimentară. Calitatea vieţii este puternic influenţată de o activitate sexuală normală, aşa cum este definită de către fiecare persoană. La fel şi absenţa, sau insuficientă, sau patologia asociate ei. Pacientul care se prezintă la noi în cabinet poate să nu se încadreze în aşteptările noastre, fie din punct de vedere al identităţii sexuale şi anume identitatea de gen şi orientare, adică de persoanele care se încadrează în LGBTQ şi care pot avea nevoi speciale, fie din cauza anumitor parafilii, Acest lucru poate produce anxietate şi evitare în medicii conservatori în abordarea unui astfel de caz.

Facilitatori:

  • Gabriel DIACONU este medic specialist psihiatru, cu supraspecializare în suicidologie şi psihotraumatologie, intervenţie de criză şi gestionarea conflictelor interetnice.
  • Adrian CALOMFIRESCU psiholog clinician, psihoterapeut, secretar al Asociaţiei pentru Medicina Sexualităţii din România.
  • Lidia SACALA, psiholog clinician, psihoterapeut cognitiv-comportamental.

SESIUNEA II, ATELIER 4: Sindromul epuizării profesionale - identificare, prevenţie, tratament

Obiective:

  1. dentificarea simptomelor, cauzelor şi factorilor favorizanţi ai sindromului epuizării profesionale
  2. Clarificarea diferenţelor între eficienţă, stres şi epuizare profesională
  3. Prezentarea unor metode de prevenţie şi de gestionare a epuizării profesionale

Într-o lume în care provocările profesionale sunt din ce în ce mai diverse și mai solicitante, aproape că nu ne mai putem imagina funcționând fără stres. Practic, stresul reprezintă impactul provocărilor cotidiene asupra organismului uman, în condițiile în care solicitările lumii exterioare sunt tot mai intense. Oamenii s-au adaptat de-a lungul ultimelor decenii la un ritm de viață din ce în ce mai alert, dar eforturile de adaptare sunt uneori prea dificil de realizat, cu consumul resurselor interioare de energie. În condițiile în care individul nu reușește să țină pasul cu stresul exterior și nu este capabil sau nu știe să găsească surse sustenabile pentru refacerea resurselor proprii, stresul intens, menținut pe o perioadă extinsă de timp, poate duce către burnout.

Sindromul epuizării profesionale este un proces gradual, insidios, așa că apariția lui este greu de anticipat și de recunoscut. Având în vedere impactul negativ major, atât la nivel economic, cât și la nivel personal, pe care îl are sindromul burnout, este de preferat să observăm cât mai devreme semnalele date de mintea și de corpul nostru. 

Profesia de medic este una din cele mai expuse la apariția sindromului epuizării profesionale din multiple cauze. Printre ele se numără interacţiunea cu persoane necunoscute în fiecare zi și contactul continuu cu suferința umană în cele mai diverse forme.

Facilitatori:

  • Ina BARANGA, psiholog clinician, psihoterapeut cu formare în terapie cognitiv-comportamentală şi terapie sistemică de cuplu şi familie.
  • Laura NEGUŢ, psiholog clinician, psihoterapeut cu formare în analiză tranzacţionala.

 

 

Locatie: 
MindCare, Str. Londra, nr. 6, sector 1, București (vis-à-vis de spitalul Grigore Alexandrescu)
Inscriere: 

Pentru înscriere la evenimentul "Healers for Healers -MindCare alături de cei ce îngrijesc", vă rugăm să completați formularul de mai jos:

Pentru mai multe informații:

Formular de inscriere