Publicat la: 
21/05/2018

evolutie gene umane

Trecerea la modernitate ne-a oferit un acces mai usor la alimente si apa curata,  antibiotice, vaccinuri si medicina moderna. Cu toate acestea, modernitatea nu a adus doar mai putine boli infectioase si o viata mai lunga: a creat si un mediu radical diferit de cel in care am evoluat.

Genele utile in trecutul nostru evolutiv ne pot predispune acum la boli cronice - cum ar fi bolile cardiovasculare si cancerul. Intr-o lucrare publicata in Nature Review Genetics, o echipa internationala de oameni de stiinta prezinta dovezi pentru aceasta neconcordanta intre adaptarea evolutiva anterioara si viata noastra moderna. Ei se intreaba daca selectia naturala legata de modernizare ar putea reduce la nivel global povara unor boli cronice.

In ultimele patru secole, ecologia umana, stilurile de viata si istoria vietii s-au schimbat dramatic. Trecerea la modernitate a modificat si cauzele majore ale mortii. Bolile infectioase, predominante in copilarie, au fost inlocuite de bolile cronice asociate cu imbatranirea. In mod firesc, daca unele cauze ale mortalitatii scad, altele trebuie sa creasca in aceeasi proportie. Cu toate acestea, diferentele tot mai mari dintre circumstantele la care genele noastre s-au adaptat si noul nostru mediu joaca, de asemenea, un rol important.

Imbatranirea este, in parte, cauzata de efectul combinat al multor gene care sunt benefice atunci cand suntem tineri, dar au efecte adverse la varste mai inaintate. Genele pot influenta o varietate de trasaturi si pot, de asemenea, sa se exprime diferit pe masura ce imbatranim (pleiotropie). Termenul de pleiotropie antagonista descrie genele care pot avea atat efecte benefice, cat si efecte daunatoare. O oarecare evolutie contra-intuitiva prin selectia naturala poate duce la raspandirea pleiotropiei antagoniste in populatii: Beneficiile pe care le avem atunci cand suntem tineri pot depasi dezavantajele evolutive la batranete. Unele variante ale genei BRCA1 sunt, de exemplu, benefice pentru fertilitate. Cu toate acestea, femeile care poarta una dintre astfel de variante de BRCA1 vor dezvolta cel mai probabil cancer de san pana la varsta de 90 de ani.

"Decizia Angelinei Jolie de a opta pentru o mastectomie dubla preventiva in loc sa riste sa dezvolte cancer de san a fost bazata pe faptul ca avea o varianta cu risc ridicat BRCA1. Aceasta varianta genetica nu a fost eliminata prin selectie naturala in trecut tocmai pentru ca are si un mare beneficiu pentru fertilitatea feminina. In prezent, situatia este mult mai grava. Datorita nivelurilor mult mai scazute ale fertilitatii si a duratei de viata mai lungi, beneficiile timpurii ale unor astfel de gene nu mai sunt evidente, " explica Virpi Lummaa, profesor la Universitatea din Turku,  Finlanda.

''Este clar ca unele mutatii care sunt benefice pentru fertilitate au fost favorizate de selectia naturala, in ciuda costurilor mari la batranete. Se pare ca aceste gene au contribuit la cresterea bolilor cronice in societatile moderne, dar este inca nesigur daca aceste gene sunt principala cauza a acestei cresteri sau doar un factor minor care contribuie," spune Jacob Moorad, de la Universitatea din Edinburgh.

Impactul evolutiv al vietii contemporane asupra sanatatii este dificil de stabilit: o schimbare necesita deseori multe generatii pentru a lasa o urma clara in genomul nostru. Studiul a constatat dovezi sugestive, dar nu definitive, ca selectia naturala, motorul evolutiei, se schimba in timpurile noastre moderne. Mai multe studii in populatiile pre- si post-industriale indica, de exemplu, o selectie catre o perioada de fertilitate extinsa la femei.

"Trebuie sa fim precauti, totusi. Modificarile in biologia umana sunt determinate de doua procese neexclusive. Mediul inconjurator influenteaza in mod direct modul in care sunt exprimate genele noastre: o alimentatie proasta in copilarie poate provoca, de exemplu, o crestere necorespunzatoare. Dar mediul, de asemenea, formeaza selectia naturala. Selectia naturala poate face ca mai multe gene sa fie mai frecvente in populatie in timp: de exemplu, intoleranta la lactoza la adulti. Este tentant sa spunem ca e vorba de selectie naturala atunci cand observam o anumita schimbare. Cu toate acestea, atunci cand schimbarile au avut loc recent, este mult mai probabil ca expresia genelor s-a schimbat, mai degraba decat ca genele in sine s-au adaptat la un nou mediu,'' spune Stephen Stearns, profesor la Universitatea Yale din SUA.

"Studiile viitoare si dezvoltarea metodologica ne pot ajuta sa clarificam masura in care bolile cronice sunt legate de expresia genetica si daca selectia naturala incepe sa contracareze povara crescuta a bolilor cronice. Este esential sa se stabileasca studii de cohorta multigenerationala pentru a crea dovezi clare ", explica Stephen Corbett, directorul Centrului de Sanatate a Populatiei din Sydney, Australia.

"Da, genele sunt vinovate, dar este ineficient sa asteptam ca selectia naturala sa ii adapteze pe stra-stra-stranepotii nostri la mediul modern. Nu este functional si pentru ca mediul modern se schimba intr-un ritm foarte rapid. Raspunsul rational la cresterea numarului de boli cronice este schimbarea mediului social si a stilului de viata in moduri care sa ne ajute mai mult. Stim cu totii reteta: sa dormim mai mult, sa mancam mai putin junk food, sa fim activi in mod regulat si sa poluam mai putin. Este adevarat ca acest lucru este dificil de implementat, dar nu este imposibil," spune Alexandre Courtiol, co-autor al studiului.

Taguri Medlife: 
Specialitate: 
Adaugă comentariu nou

Echipa medicala MedLife - Genetica

Chitu Aura,Biochimist
Biochimist
Biolog
Terence Leonard,Biolog
Biolog
Toma Sebastian,Medic Specialist
Medic Specialist

Articole similare

Dieta si profilul genetic / Foto: Photoxpress Cercetatorii canadieni au descoperit ca dietele personalizate, bazate pe profilul genetic al fiecarei persoane, imbunatatesc obiceiurile alimentare ale oamenilor, comparativ cu recomandarile nutritionale generale. O echipa de cercetatori de la Universitatea Toronto din Canada, condusa de Ahmed...
Trecerea la modernitate ne-a oferit un acces mai usor la alimente si apa curata,  antibiotice, vaccinuri si medicina moderna. Cu toate acestea, modernitatea nu a adus doar mai putine boli infectioase si o viata mai lunga: a creat si un mediu radical diferit de cel in care am evoluat. Genele utile in trecutul nostru evolutiv ne pot predispune acum...
Cu o precizie deosebita, ceasul nostru biologic intern ne adapteaza fiziologia la fazele diferite ale zilei. Reglementeaza functiile critice cum ar fi comportamentul alimentar, eliberarea de hormoni, somnul, temperatura corpului, metabolismul si tensiunea arteriala. Cercetarea a fost semnificativa pentru ca a identificat mecanismul care...