Publicat la: 
29/06/2012

Există un singur răspuns, clar și categoric, la întrebarea din titlu: nu, nu există. Drogurile de abuz sunt definite de faptul că dau dependență. Toate: tutunul, alcoolul, cannabis-ul, cocaina, “etnobotanicele”, etc. Cu toate astea, îmi aduc aminte de primul caz de heroinomanie pe care l-am văzut, când eram student. Povestea, degajat, grupei de studenți, că dacă ar fi avut bani, și-ar fi cumpărat cocaină în loc de heroină, “pentru că nu dă dependență”, scrie medicul psihiatru Vlad Stroescu pe blogul sau.

În acea vreme încă se mai făcea diferența dintre o dependență “fiziologică”, adică a corpului, a cărei marcă de recunoaștere e sindromul de sevraj: manifestări organice, extrem de neplăcute și care uneori amenință sănătatea și chiar viața persoanei, și o dependență “psihologică”, ce ar fi interesat strict mintea, psihicul: nevoia de a consuma drogul, care acaparează întreaga viață a celui afectat, dar care nu presupune sindrom de sevraj și deci nu interesează corpul. Heroina, alcoolul, nicotina ar fi produs o dependență “fiziologică”, pentru că au sindrom de sevraj, în timp ce cannabis-ul, cocaina sau amfetaminele ar fi dat doar o dependență “psihologică”. De aici și ideea preconcepută că “voința” ar fi soluția suficientă opririi consumului acestor droguri.

O asemenea teorie s-a dovedit rapid a fi falsă. Se știu astăzi mult mai multe despre mecanismele generale ale dependenței, chiar dacă suntem, bineînțeles, departe de a ști totul.

Există într-adevăr droguri care produc un sindrom de sevraj cu suferința corpului, și fenomenul de toleranță (scăderea progresivă a efectului, deși doza rămâne aceeași, sau creșterea dozei pentru a obține același efect), și droguri care nu le produc. Mecanismul toleranței și al sindromului de sevraj e la nivel molecular: de cele mai multe ori, aceste droguri mimează acțiunea unor substanțe secretate în mod natural de organism. De exemplu: opiaceele (morfină, heroină, codeină, metadonă, etc.) mimează acțiunea endorfinelor. Asta înseamnă că, pentru a acționa, se leagă de niște molecule care se numesc receptori (în cazul nostru, receptorii endorfinelor), mult mai puternic decât ar face-o substanțele naturale, care sunt astfel scoase din circuit, și cu un efect mult mai intens.

Confruntat cu o asemenea stimulare, organismul va încerca să restabilească ordinea scăzând sensibilitatea receptorilor (de exemplu, receptorii de pe membrana neuronală sunt pur și simplu retrași în interiorul acestuia). Drogul va avea mai puțini receptori pe care să-i stimuleze, deci va avea un efect mai slab, la aceeași doză – s-a instalat toleranța. La întreruperea bruscă a drogului, substanțele proprii organismului nu vor putea să-și reînceapă activitatea, găsind niște receptori foarte inhibați de drog. Acest lucru perturbă funcțiile corpului, ceea ce se manifestă sub forma sindromului de sevraj. Pentru unele substanțe, cum e alcoolul, sevrajul este foarte periculos, și necesită o atentă observație medicală. Pentru altele, cum sunt opiaceele, sevrajul nu pune viața în pericol, dar este extrem de chinuitor pentru pacient, în mod fizic (de exemplu, dureri musculare atroce).

Dacă există și droguri care nu prezintă aceste fenomene, la nivel molecular, toate drogurile vor avea un efect asupra unei căi comune, la nivel anatomic, cerebral. Este vorba despre așa numitul “tract mezolimbic”. El constă în niște căi nervoase care, în mod normal, au rol în învățarea prin recompensă și pedeapsă. Aceste căi sunt situate profund în creier, în structuri vechi, care se întâlnesc și la animale. Ele vor trimite semnale și scoarței cerebrale, acolo unde putem considera că este sediul funcțiilor psihice superioare, însă pot funcționa foarte bine independent de ea. Învățarea prin pedeapsă și recompensă este o formă arhaică de învățare, ce nu necesită nici măcar limbaj.

Toate drogurile vor stimula mai întâi originea tractului mezolimbic, o regiune numită “arie tegmentală ventrală”, ceea ce va produce o plăcere intensă. În mod normal, plăcerea trebuie să fie o recompensă a unor acțiuni benefice, și are rol în acest gen străvechi de învățare, însă drogul conferă o plăcere artificială, și mai amplă, cantitativ, decât plăcerile pe care viața le are de oferit în mod firesc, prin stimularea eliberării unor cantități anormal de mari de dopamină din aria tegmentală ventrală. Ceea ce va avea ca efect o învățare condiționată de recompensă (în elaborarea căreia e implicat nucleul amigdalian).

Este însă o învățare patologică, și nu doar prin faptul că e produsă artificial, ci prin faptul că este cu mult mai puternică și durabilă decât orice învățare normală. Singurul ei rezultat va fi următorul: când persoana care a consumat drogul se va reîntâlni cu circumstanțe anterioare consmului precedent, reflexul condiționat se va închide și se va declanșa un comportament automat de căutare cu orice preț a recompensei, adică a drogului. Acest reflex anormal poate continua să existe extrem de mult timp, uneori tot restul vieții, chiar dacă persoana a fost demult dezintoxicată de drog și fenomenele de toleranță și sevraj nu mai au niciun rol. Din această cauză, un consumator de droguri (fie ele țigări sau opiu), chiar dacă reușește să întrerupă consumul, va avea de dus un lung război al tentației.

Acesta este mecanismul dependenței “psihologice”. Rezistența și durabilitatea sa face ca în ultimă instanță dependența “psihologică” să fie mai gravă decât cea “fiziologică”, care își găsește soluția plin simpla dezintoxicare. Și fiind vorba despre un mecanism primitiv, cu structuri nervoase vechi și bine descrise, și nu unul superior și conștient, nici măcar nu merită denumirea de “psihologic”, așa că astăzi acest tip de dependență e numit “comportamental”. El interesează, în diverse măsuri, toate drogurile, chiar și cele despre care se spune, în mod eronat, că “nu ar da dependență”. (Diferă doar riscul: heroina prezintă un risc de dependență mai mare decât cannabis-ul, care prezintă un risc ceva mai mare de dependență decât alcoolul; heroina e la rândul ei depășită de …nicotină – observă un studiu epidemiologic din SUA, totul depinzând și de alți factori: vârstă, sex, condiții sociale și educație)

Un reputat psihofarmacolog, Steven Stahl, numește acest proces “învățare diabolică”. Nu că necuratul ar avea ceva de-a face cu toată treaba, ci pentru că este o învățare infra-psihică și extrem de greu de inversat.

Dacă am fi niște mamifere inferioare, cu o scoarță cerebrală slab dezvoltată, nu am avea așadar nicio șansă să ne tratăm dependența de droguri.

Din fericire, suntem oameni, și suntem capabili de o formă superioară de învățare, una dependentă de limbaj, ale căror structuri cerebrale se află în zone corticale nou apărute în evoluție. Fiind dotați de asemenea și cu liber arbitru, avem armele necesare să combatem dependențele. Dacă învățarea corticală, semantică, este mult mai subtilă și complexă, ea este, tocmai prin finețea ei, și mult mai fluidă și mai flexibilă, și nu prezintă rigiditatea “învățării diabolice”. Ea trebuie așadar permanent ranforsată pentru a avea câștig de cauză, și niciodată victoria ei nu va fi categorică sau definitivă. Dacă o viață fără droguri este posibilă, niciodată nu va putea fi eliminată complet posibilitatea reapariției tentațiilor, și aceste persoane vor avea mereu un risc mai mare de a consuma droguri decât cei ce nu le-au utilizat niciodată

Este motivul pentru care cea mai eficace soluție pentru tratamentul dependențelor este suportul de lungă durată. Dezintoxicarea e un pas necesar, arsenalul farmacologic poate ajuta mult, dar, pe termen lung, totul se reduce la confruntarea dintre “învățarea diabolică” și ceea ce tot Stahl numește “învățare virtuoasă”. Metodele de ajutor sunt multe, de la diversele tipuri de psihoterapii la programele de într-ajutorare de genul Alcoolicilor Anonimi, trecând prin ajutorul inestimabil al familiei și prietenilor, dar specificul se pare că e mai puțin important decât perseverența și atitudinea pozitivă în ciuda frustrărilor.

Pentru că, dacă recidivele sunt extrem de frecvente după orice încercare de a opri consumului unui drog, ceea ce poate fi frustrant atât pentru pacient cât și pentru cel ce îl tratează, ele sunt parte din procesul normal de învățare benefică. Analogia nu-mi aparține, dar putem să ne imaginăm un copil care învață să meargă. Din când în când va cădea, dar cu fiecare cădere va deveni mai priceput. Așa că tot ce rămâne de făcut e să mobilizăm extraordinara tenacitate pe care orice copil o are și pe care, din păcate, o trecem în rezervă la vârsta adultă.

Citeste si comenteaza pe blogul specialistului Vlad Stroescu.

Taguri Medlife: 

Comentarii

Felicitari domnule doctor. E cel mai bun articol in limba romana despre dependenta prin prisma mecanismelor neuronale, si de invatare, pe care l-am citit pana acum. Va rog continuati.

Medicina este la fel de aproape de a fi o stiinta cum e si voodoo. Ceea ce face din titlul de doctor-medic cel mai reprezentativ oximoron din vocabularul uzual. Nu e de mirare ca sistemul anglican de clasificare a profesiilor incadreaza medicina ca fiind o arta, nicidecum o stiinta.

Medicii, si nu numai, nu vor fi niciodata capabili sa inteleaga un lucru atata timp cat leafa lor depinde de ei sa nu inteleaga. Singurul lucru pe care ei se bazeaza in mod constient este ca analfabetismul stiintific este la cote maxime in societatea de azi iar pacientii care le calca pragul sau citesc astfel de post-uri nu sunt constienti de adevaratul interes al acestora.

Cata vreme oamenii vor putea fi prostiti cu atata usurinta, "droguri" precum cannabis-ul nu vor ajunge niciodata sa fie legalizate. Medicii sunt constienti ca intr-o astfel de situatie nu vor mai putea justifica trilioanele de dolari pe care le primesc in fiecare an din bani publici pentru ca ei sa se joace dea cercetarea in scopul "gasirii" leacului pentru cancer.

D-le doctor, cannabisul nu dă dependență – puteți cita vreun studiu omologat științific care susține contrariul? Abuzul de Cannabis poate avea urmări neplăcute, dar reversibile, doar la adolescenți, la adulți nu se cunosc fenomene de supradozaj, intoxicare sau sevraj, nici efecte negatuive pe termen lung, mai degrabă dimpotrivă, iar de curînd se studiază atît reclasificarea cît și utilizarea lui medicală.

Sunt curios daca dependentii de heroina cunoscuti de tine au inceput direct cu drogul respectiv.Acum de ce nu mai folosesti marijuana?

Imi pare rau ca te dezamagesc...dar
a) a fost inaintea perioadei mele de studentie.
b) a tinut doi ani de zile
Acum am o curiozitate...imi arati si mie un dependent de "iarba"? Nu, nu ma refer la etnobotanice, cocaina, heroina (am cunoscut doua persoane dependente de heroina...urata treaba).
Ce ma enerveaza ii groaza de "cunoscatori" ce au citit in cancan, click sau alte reviste de specialitate tot soiul de studii a unor persoane "specialiste" si au senzatia ca le stiu pe toate. Acum, sa-mi fie cu iertare...dar intre un tip ce a trait ceva...si un tip ce a scris un studiu despre acel ceva...il cred pe cel ce a trait.

Clinicile de dezintoxicare sunt doar o afacere, ofera servicii de scurta durata oamenilor dependenti pentru perioada de sevraj. Prin insasi existenta lor nu isi propun ca cineva sa renunte definitiv la drog, altfel si-ar pierde clientii. Nu am cunostinta de existenta unor clinici care se mandresc cu o rata mica a "recaderilor" in materie de dependente.

Drogurile sunt o forma usoara de a obtine placerea apasand pe un "buton".Nu cred ca merita cateva ,ore cel mult, sa faci asta.Cred ca toata lumea a vazut oameni si tineri in special in ipostaze cum ar fi stari de dupa drog confuze si sunt convins ca niciunul dintre consumatori nu a dorit cu adevarat sa ajunga acolo.Nu fac teoria interzicerii sau asa,dar ganditi-va unde ajung banii pe care ii dati?La niste oameni pe care niciunul dintre voi nu il stimeaza si cu care nu ar dori sa le fie prieten.Este si un efect de turma,o moda.Viata tine mult de alegerile personale.Oamenii cu adevarat inteligenti si cu simt practic nu trebuie sa se arunce in chestii pe care altii le-au incercat si s-au dovedit a fi dureroase si cu consecinte ,de multe ori ireparabile.Nu sunt specialist in problema drogurilor,insa experienta m-a invatat sa evit situatii in care as putea fi expus gratuit unor riscuri de dragul de a nu fi mai prejos decat restul turmei.Am auzit de multe ori ca vointa e pe primul loc si ca te poti opri cand vrei.Daca chiar crezi ca e asa,procura-ti niste droguri si incearca-le sau gandeste-te ca ai o viata frumoasa inainte pe care o poti trai minunat.Nu fii limitat,uita-te cu atentie la ce si cine te inconjoara si analizeaza la rece cum functioneaza lucrurile.Stiu ca voi atrage critici si demonstratii fie ele si stiintifice care sa combata ceeace scriu.Poate gresesc dar chestia cu a incerca orice ma duce cu gandul la niste cobai de ...vocatie.Intamplator am vazut la o camera de garda un tanar adus pentru consum de droguri.Era inconstient,avea frisoane si transpira abundent.Prietena lui isi rupea mainile pe holul spitalului.El a fost probabil mai putin norocos.Pe el l-a invins drogul.Numai tu vei fi ferit,altii sunt mai slabi si tu vei fi mereu deasupra nu?Pentru tine nu functioneaza asa.Esti pur si simplu mai special.Asa gandim sau simtim,chiar fara sa ne dam seama sau sa-o recunoastem,in multe situatii.Este adevarat ca suntem unici ca fiinte,dar la fel de adevarat ca suntem expusi colectiv diverselor riscuri.Am trei copii si sunt foaret conectat la lumea lor,care este si a mea.Tot ce imi doresc este sa fie suficient de isteti incat sa nu se loveasca brutal de realitati dureroase prin care alti trec poate chiar acum.Cuantul trebuie ,pentru mine,ar trebui suspendat din dictionar.Nu esti obligat sa faci nimic,dar daca poti alege ce crezi ca este bun.

@bolovan

intre experienta ta studenteasca (pe care toti o inflorim cu varsta) si ce scrie prin tratatele de psihofarmacologie sa stii de la mine ca prioritate au tratatele.

celorlalti care abereaza cu nedependenta canabisului, marijuanei etc le sugerez sa mai citeasca inca o data articolul. eventual cautand simultan in dex ce inseamna dependenta.
eu in locul doctorului de mai sus va lasam in ceatza si va luam o caciula de bani la dezintoxicare. dar asta e, nu m-a dus mintea sa fac medicina.

de acord. si apoi, sunt atatea droguri pe care ne ferim sa le denumim asa din dorinta de a ne simti superiori "drogatilor". Cata lume nu poate trai fara zahar si nici nu realizeaza?(dulciuri) Cati nu puteti functiona fara cafea? Red bull? Daca drogatul isi traieste viata in jurul drogului, cum numim mamele ce renunta la propria viata si respira prin realizarile copiilor? Dar consumerismul excesiv? Nu tot drog e? Nu tot o incercare de a acoperi niste lipsuri e? Dar religia? Nevoia de cancan si senzational?

Nu demult am avut o perioada de 3 ani in care zilnic fumam cannabis (majoritatea inflorescente sinsemilla, dar la nevoie fumam si frunze), in acesti 3 ani 8 zile nu am fumat. Este adevarat ca nu am dat nici un ban pentru ele, daca plantezi primavara 8-10 plante pe un deal insorit, in septembrie-octombrie ai ce fuma intreg anul (pe langa faptul ca poti fuma si frunzele cazute in timpul verii). Cand s-a terminat, de la o zi la alta, cam 1 saptamana ma gandeam ce bine ar fi sa simt gustul ierbii si ce bine ar fi "to get high" (fumam 0.5-1g/zi inainte, numai dupa masa si seara), dar asta a fost tot, fara alte semne de sevraj (poate eram mai anxios, dar a trecut repede).

Doc ti-ash da like, daca ash avea cum.

Doc ai auzim de Ayahuasca ? un amestec de DMT si un MAOI. Un inhibitor al monoaminooxidazei face ca DMT-ul sa fie activ pe cale orala. Te sfatuiesc sa incerci inainte sa debitezi lucruri neadevarate. Sau macar ceteste Stanislav Grof si altii.

DMT, cum sa devii dependent de ceva care se afla in orice organism uman ?

Au pus coada la pruna multi dintre comentatorii acestui articol.
Cu ce ne ajuta faptul ca nu s-a demonstrat ca marijuana provoaca dependenta?
Cannabis-ul ramane o planta care ofera un fel de placere cu care corpul nostru nu este obisnuit.

Nu va place sa aveti control asupra corpului vostru?

Ofera o placere mai mare,prin urmare,mai dificil de controlat ; aici intervine psihicul fiecaruia,de nivelul de cunoastere de sine,etc pt a-si gasi cele mai bune cai prin care poate invinge dependenta...si sa nu uitam ca vorbim despre acelasi psihic care rar isi recunoaste dependenta fata de cannabis

Citind acest articol mi-am dat seama ca sunt dependent de ciorba. Pe scurt: imi place cand o mananc si, periodic, cand vad o ciorba mi se declanseaza dorinta de a manca, stiind ca imi va provoca placere.
In realitate insa nu este vorba despre nici o dependenta. E de ajuns o vizita la dictionar pentru a lamuri problema. Poti trai fara nici un fel de probleme o luna, un an sau o viata fara ciorba, chiar daca ai mancat zilnic pana la un moment dat. Nu exista sevraj dupa ciorba, la fel cum nu exista dupa canabis sau LSD sau multe alte substante.
In fine...

Mi-as fi dorit ca un articol ca cel de fata sa fie scris cu termeni non-tehnici.
Locuiesc in USA si am avut ocazia sa vizitez niste rehab-uri pentru adolescentii care deveneau dependenti de marijuana. Si mi s-a spus ca numarul rehaburilor in USA este mai mare decit toate cele care trateaza alcoolismul, drogurile mai puternice si alte dependente. Numai cele care trateaza dependenta de marijuana.

Pentru că, probabil, e mult mai greu să te abții dacă cineva îți întinde un joint decât dacă îți întinde o vodkă.

Cât despre ăștia care susțin că iarba nu e drog și nu provoacă dependență, încercați să faceți o pauză de 2 luni de la iarbă. Și vorbim atunci despre difernețe, despre cum vezi lume și despre motivația de a face orice.

Iar după alea două luni de pauză, o să încercăm să ne aducem aminte cât ne enervam când nu răspundea dealerul la telefon. Ce ziceți?

O singura intrebare am:
De ce afirmi ca , canabisul da o dependenta mai mare ca si alcoolul.?
Doresc sa arati un studio in care sa fie comparate tipurile de dependete pentru ca in orice studiu am vazut eu pana acum canabisul este printre ultimele locuri dpdv al dependentei provocate.

Droguri, droguri - adica in sensul inteles de majoritatea populatiei. Toti pensionarii sar in sus daca aud despre cineva ca "se drogheaza", dar uita, ca ei si majoritatea populatiei peste 50 de ani consuma foarte multe droguri legale de la farmacie: prototipul este Alprazolam (Xa*ax). Am avut ocazia sa vad cat de mare dependenta da acest medicament anxiolitic, unii o iau ca si somnifer (daca citesc mai atent prospectul, pot vedea ca se poate administra de regula 2-3 saptamani, printre efecte adverse regasind si insomnia (!) ). Dar pensionarii, daca nu au bani de toate medicatia, cumpara primul aceste "droguri" in loc de hipertensive, pentru ei asta este cel mai important (stiu din experienta, am scris mii de retete ca medic de familie). Sunt altii care nu se satura cu Xa*ax sau Tr*nxene, le trebuie ceva mai "tare", adica benzodiazepime. Si uite asa criticii cei mai aprigi al "drogatilor" devin la randul lor "drogati legali", le puteti vedea trecand strada pe loc nepermis, fara sa se agite prea mult ca pot provoca un accident rutier. Dar atat timp cat companiile farmaceutice castiga bani frumosi, totul este bine si legal, numai cannabisul sa nu fie dezincriminat (pentru ca poate creste peste tot, si un ceai facut din frunze este mai eficient decat oricare anxiolitic sau somnifer sintetic).

Vreau sa atrag atentia asupra faptului ca acest articol are erori grave (din punct de vedere stiintific) care vor induce confuzie in randul cititorilor. Singurul lucru care vreau sa il comentez in acest tip de dezabatere este ca nu drogul da dependenta ci dependeta este un fenomen/mecanism care apartine fiintei umane, drogul fiind obiectul dependetei si nu cauza. Panica produsa de astfel de informatii nu poate fi benefica publicului.........

hai ca m-ai facut sa rad cu lipsa ta de logica...:))
spui ca drogul este obiectul dependentei si nu cauza...e adevarat...drogul este obiectul...cauza e consumul lui :))
acum...problema e cat de nociva e dependenta.
suntem dependenti si de apa sau mancare, dependenta care as putea spune ca e la cote mult mai inalte...
mi se va raspunde ca apa si alimentele sunt necesare organismului pe cand drogul nu...
ei si? ce relevanta are asta? singurul lucru relevant se reduce la cat de nociv este un drog...dependenta nu are nici o importanta...sau poate are una...materiala.
numai bine

vorbesti prostii, dottore. canabisul nu creeaza dependenta. nu trebuie sa ma credeti pe mine ci pe cei de la Agentia Nationala Antidrog:

Dependenţa fizică de substanţele active din cannabis nu a putut fi demonstrată până în prezent. Aparent, nu există simptome de sevraj fizic pur după oprirea consumului. Chestiunea dependenţei psihice este dificil de apreciat şi depinde de definiţia termenului. Tiparele comportamentale ce apar în prezent în urma consumului de cannabis corespund definiţiei de "drug dependence" (dependenţă de droguri) formulată de OMS: "Dependenţa psihică şi/sau fizică a unui individ de un drog, consumat periodic sau continuu." Majoritatea consumatorilor iau haşiş sau marihuana aproximativ o data de două ori pe săptămână, de regulă într-un "peisaj social" în care, în trecut, ar fi fost obişnuit consumul de alcool. De regulă, această categorie de consumatori poate abandona consumul de cannabis fără a suferi de simptome de sevraj psihic, timp de mai multe săptămâni/luni.

http://www.ana.gov.ro/vechi/rom/hasis.htm

Stimate Dle Doctor,

Nu mai amestecati drogurile halucinogene gen canabis cu cele care dau dependenta gen heroina. Ar tb sa faceti o distinctie clara!

Domn doftror..permiteti sa va spun...dar aberati cu dependenta de canabis. Nu's daca articolul asta ii facut ca si doctoratul lu' Udrea/Ponta etc.
Si sa va spun si de ce:
In perioada 1998-2001, 4 persoane au fumat cate 5-6 joint-uri pe zi de persoana. Zi de zi. Prin primavara lu' 2001 au hotarat sa renunte (din motive tehnice...s-a spart gasca...unii s-au angajat...au plecat peste hotare etc). Sevrajul a fost lung si dureros...dar a lipsit cu desavarsire. de fapt...sevrajul s-a manifestat cum se mnaifesta si sevrajul la un dependent de saorma...ce mananca 2-3 /luna.
Cunosc si alte persoane ce au fumat perioade de 6-8 luni...si la fel...a lipsit cu desavarsire sevrajul.
Singurul lucru ce mai apare periodic la 12 ani de la intrerupere...ii o amintire placuta a acelor vremuri lipsite de griji, fara rate in banca, fara facturi de platit...fara masini de reparat...sau schimbat locuinta...Daca asta-i sevrajul...atunci da...creaza dependenta...exact cum creaza dependenta si copilaria...studentia...etc.

P.S. Ce va sugerez...pe viitor...sa va documentati mai bine cand scrieti un articol.

Adaugă comentariu nou

Alte articoleVezi toate articolele

Se stie ca prebioticele ajuta la refacerea florei intestinale, ce este asociata unei bune functionari a sistemului digestiv si unui sistem imunitar puternic si, de aceea, obtinerea beneficiilor...
Noi cercetari publicate in jurnalul "Annals of Internal Medicine" sugereaza ca vinul consumat cu moderatie regleaza nivelul de colesterol din sange la bolnavii de diabet. Cercetatorii de la...