Publicat la: 
26/09/2014

 Femeile au contribuit mai mult decat barbatii la diversitatea genetica a speciei umane- studiu

Femeile au contribuit mai mult decat barbatii la diversitatea genetica a speciei umane, din momentul in care primii oameni moderni au plecat din Africa, acum 70.000 de ani, potrivit unui studiu, iar acesta ar putea fi rezultatul unui numar mai mic de barbati care s-au imperecheat cu mai multe femei. Desi legile biologiei spun ca ADN-ul masculin si cel feminin contribuie in proportii relativ egale la aparitia urmatoarei generatii, aceste reguli nu spun nimic despre cati dintre reprezentantii fiecarui sex trebuie sa fie implicati in proces pentru perpetuarea sustinuta a speciei, relateaza Mediafax.

Potrivit The Guardian, cercetatorii germani au descoperit ca, de-a lungul istoriei umanitatii, numarul mamelor l-a depasit in mod regulat pe cel al tatilor, ceea ce inseamna ca mai multe femei au transmis genele lor generatiilor urmatoare comparativ cu barbatii . Este posibil ca, in trecut, numarul femeilor sa fi fost mult mai mare decat al barbatilor, un dezechilibru care ar putea explica rezultatele cercetarii. Dar expertii indica drept posibila explicatie si prejudecatile culturale, din cauza carora un numar relativ mic de barbati a intretinut relatii sexuale cu mai multe femei, iar acestea se mutau de obicei pentru a locui cu partenerul lor.

"Imaginati-va o populatie de o suta de femei si o suta de barbati. Daca toate femeile si doar un barbat se reproduc, atunci, in conditiile in care ambele sexe contribuie in mod egal la aparitia urmatoarei generatii, contributia genetica masculina vine de la un singur barbat", a explicat Mark Stoneking, cercetatorul care a condus studiul la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutiva. Astfel, urmatoarea generatie va avea acelasi cromozom Y, dar 100 de seturi diferite de ADN mitocondrial, care este transmis exclusiv pe linie materna.

Cercetatorii germani au analizat datele obtinute dupa studierea genomurilor a 623 de barbati din 51 de grupuri populationale de pe glob, comparand diversitatea genetica a cromozomului masculin Y cu diversitatea ADN-ului mitocondrial al acestor barbati.

Expertii au descoperit ca diferentele genetice intre grupurile populationale erau de fiecare data mai mari in cazul cromozomului Y comparativ cu ADN-ul mitocondrial. Singura exceptie aparea la grupul populational din Asia de Est.

Folosind modele computerizate, cercetatorii au demonstrat ca diferentele privind diversitatea genetica au aparut in conditiile in care mai multe femei decat barbati s-au reprodus de-a lungul istoriei umanitatii. Potrivit acestor simulari, o populatie ancestrala de 60 de femei si 30 de barbati s-a reprodus in Africa, inainte ca oamenii sa paraseasca acest continent. In perioada primei migrari a homo sapiens, acum 70.000 de ani, numarul acestora a scazut la circa 25 de femei si 15 barbati. Populatia ar fi numarat mai multi indivizi, dar doar cele 25 de femei si 15 barbati se reproduceau si contribuiau astfel la diversitatea genetica a generatiilor viitoare.

Pe masura ce omul modern a ajuns in Europa, acum 45.000 de ani, raportul dintre mame si tati a ajuns la 100 de femei la 30 de barbati, potrivit lui Stoneking, al carui studiu a aparut in revista Investigative Genetics.

In cazul populatiilor statice, diversitatea genetica scade de-a lungul timpului din cauza indivizilor care nu au copii, a caror mostenire genetica nu este transmisa, astfel, mai departe. Dar obiceiul ca femeile sa se mute pentru a locui cu partenerul lor a ajutat la stoparea declinului genetic, prin aducerea de ADN proaspat.

"Am descoperit existenta unor diferente semnificative in istoria barbatilor si a femeilor din diferite parti ale lumii. Intelegerea motivelor si a proceselor social-istorice care au dus la aparitia acestor diferente este scopul unor studii la care lucram acum", a spus Mark Stoneking.

A.C.

Specialitate: 

Echipa medicala MedLife - Endocrinologie, Genetica

Articole similare

Dorina și Marius L. își doresc mult să devină părinți. Din cauza unei probleme de sănătate a lui Marius, au pornit de la început pe drumul procreării urmând calea FIV, adică a fertilizării in vitro. Însă lucrurile s-au dovedit mai complicate, după ce prima procedură FIV nu a reușit. Să conceapă pe cale naturală nu era o opțiune pentru Dorina...
Creata de Lawrence C. Katz, profesor de neurobiologie la Duke University Medical Center, neurobica este un sistem unic de exercitii pentru creier prin care iti folosesti cele cinci simturi in moduri neasteptate pentru a iesi din rutina zilnica. Actiunile automate pe care le faci zi de zi solicita mai putin creierul si prin urmare il stimuleaza...
Potrivit unui nou studiu, publicat in revista Frontiers in Psychology, consumul regulat de alimente de tip fast food nu doar ne ingrasa, ci ne face si plictisitori. Oamenii de stiinta au explicat modul in care este conectat creierul, ce impact au aceste conexiuni asupra alegerilor noastre culinare si care sunt alternativele. Creierul este...
Bronzul uniform, un mit / Foto: DreamsTime Bronzul uniform, pe toata suprafata corpului, la care visam toti, pare sa fie un vis imposibil de obtinut in realitate. Unele zone ale pielii sunt mai rezistente la razele soarelui decat altele, arata un studiu citat de ScienceDaily. Cercetatorii de la Universitatea din Edinburgh au descoperit ca...
Un tricou dotat cu senzori promite sa imbunatateasca calitatea vietii pentru persoanele cu boli cronice, precum si usurarea volumului de munca al medicilor si reducerea costurile de asistenta medicala. Cercetatorii finantati de UE au dezvoltat un sistem inovator pentru a masura ritmul cardiac, respiratia si activitatea fizica, care este sustinut...