Alergie alimentara

Cauzele alergiei alimentare

Alergia alimentara trebuie diferentiata de reactiile nonimune la alimente (de exemplu, intoleranta la lactoza, sindromul de colon iritabil, gastroenterita infectioasa) si de reactiile la aditivi alimentari (de exemplu, glutamat monosodic, metabisulfit, tartrazina), care determina majoritatea reactiilor la alimente.

Prevalenta se inscrie intre <1% si 3% si variaza in functie de zona geografica si de metodele de evaluare. Pacientii tind sa confunde intoleranta cu alergia. 

Digestia impiedica aparitia alergiei alimentare la majoritatea adultilor. Aproape orice aliment sau aditiv alimentar poate fi implicat, dar cei mai cunoscuti declansatori la sugari si la copiii mici sunt: laptele, soia, oaule, arahidele si graul, iar cei mai frecventi la copiii mai mari si la adulti sunt nucile si fructele de mare.

Exista o reactivitate incrucisata intre alergenii alimentari si nealimentari, iar sensibilizarea poate aparea si nonenteral. De exemplu, pacientii cu alergii orale (de regula, prurit, eritem si edem al gurii atunci cand mananca fructe si legume) se poate sa fi fost sensibilizati dupa expunerea la polen. Copiii cu alergie la arahide este posibil sa fi fost sensibilizati de catre cremele topice care contin ulei de arahide, folosite pentru a trata iritatiile. Pacientii alergici la latex sunt adesea alergici la banana, kiwi, avocado sau la combinatii ale acestor fructe. Praful de latex din alimentele manipulate de lucratorii care poarta manusi de latex este usor confundabil cu alergia alimentara.

In general, alergia alimentara este mediata de catre IgE, celulele T sau de ambele. Alergia mediata de IgE (imunoglobuline), de exemplu urticaria, astmul, anaflaxia, este acuta la aparitie, de obicei survenind la sugari, si apare mai frecvent la persoanele cau au un istoric familial pronuntat de atopie.  Alergia mediata de celulele T (de exemplu, gastroenteropatia proteinelor alimentare, boala celiaca) se manifesta gradat si este cronica. 

Alergiile mediate de IgE si de celulele T (de exemplu, dermatita atopica, gastroenteropatia eozinofilica) tind sa se instaleze lent sau cronic. Gastroenteropatia eozinofilica este o boala rara care determina durere, crampe si diaree cu sange eozinofilic, infiltrate eozinofilic intestinal, enteropatia cu pierdere de proteine si un istoric de boli atopice. Rareori, alergia la laptele de vaca mediate de IgE produce hemoragie pulmonara (hemosideroza pulmonara) la sugari.

Alergia alimentara la sugari si copii

Cea mai cunoscuta manifestare la sugari este dermatita atopica singura sau cu simptome gastrointestinale (greata, varsaturi, diaree). Copii depasesc, de regula, aceste manifestari si reactioneaza mai puternic la alergeni inhalanti, cu simptome de astm si de rinita (marcaj atopic). Pe la varsta de 10 ani pacientii au rareori simptome respiratorii dupa consumul de alergeni alimentari, chiar daca testele cutanate raman pozitive. Daca dermatita atopica persista sau apare la copiii mai mari sau la adulti, evolutia ei pare independenta de alergia mediata de IgE, chiar daca pacientii atopici cu dermatita generalizata au nivele serice de IgE mult mai crescute decat ale celor care nu au dermatita.

Copiii mai mari tind sa aiba reactii mai severe (de exemplu, urticaria exploziva, angioedema, chiar anafilaxie). La unii pacienti, alimentele (mai ales graul si telina) detemina anafilaxie doar daca fac efort imediat dupa aceea. Mecanismul este necunoscut.

Factori de risc ai alergiei alimentare

• Istoria familiei. Aveti risc crescut de alergii alimentare daca astmul, eczema, urticaria sau alergiile, cum ar fi febra fanului, sunt comune in familia dumneavoastra;

• Alte alergii. Daca sunteti deja alergic la un singur aliment, este posibil sa aveti un risc crescut de a deveni alergic la altul. In mod similar, daca aveti alte tipuri de reactii alergice, cum ar fi febra fanului sau eczema, riscul de a avea o alergie alimentara este mai mare;
• Varsta. Alergiile alimentare sunt mai frecvente la copii, in special la copii mici si sugari. Pe masura ce imbatraniti, sistemul digestiv se maturizeaza si corpul dumneavoastra este mai putin probabil sa absoarba alimente sau componente alimentare care declanseaza alergii.

Din fericire, copiii depasesc de obicei alergiile la lapte, soia, grau si oua. 

Complicatiile alergiei alimentare

• anafilaxia. Aceasta este o reactie alergica care pune viata in pericol;
• dermatita atopica (eczema). Alergia alimentara poate provoca reactii cutanate, cum ar fi eczema.

Anafilexia este reactia alergica cea mai severa, o reactie alergica care va poate pune viata in pericol, afectand respiratia si determinad o scadere dramatica a tensiunii arteriale. De asemenea, reactia va afecta ritmul cardiac. Anafilaxia se poate declansa in cateva minute de expunerea la mancarea declansatoare. Aceasta poate fi fatala si trebuie tratata prompt cu o injectie de epinefrina (adrenalina).