Alergie alimentară

Despre alergiile alimentare

Alergiile alimentare pot cauza simptome diverse, dintre care unele ușoare, care pot fi atenuate cu medicație specifică, sau unele foarte severe, cu potențial fatal. Ele pot fi ținute sub control relativ ușor după ce au fost identificate.

Alergiile alimentare apar ca reacție a sistemului imunitar după ce se consumă anumite alimente. Respectivele alimente sunt văzute de organism drept intruși, așa că, drept răspuns, sunt trimise în corp substanțe chimice, numite histamine, cu intenția de a îi distruge. Reacția are loc exclusiv împotriva proteinelor, nu și împotriva carbohidraților sau grăsimilor. Alergiile alimentare apar mai ales la copii și sugari, dar pot apărea și la adulți și uneori poate fi vorba despre alergie la alimente pe care persoana respectivă obișnuia să le consume, dar să se manifeste mai târziu reacția alergică.

Alergiile alimentare se pot manifesta prin leziuni cutanate, manifestări orale sau gastro-intestinale, dificultăți respiratorii sau simptome cardiovasculare. Cea mai gravă complicație a alergiilor este șocul anafilactic sau anafilaxia. Aceasta se manifestă inițial prin stare de amețeală, durere de cap, tulburări de auz și de vedere, cianoză (învinețire) la nivelul buzelor, tahicardie și hipotensiune arterială. Fără tratament acordat de urgență, se poate ajunge la comă sau deces.

Persoanele care au avut șoc anafilactic sunt sfătuite să poarte permanent o brățară sau un colier special prin care să existe un avertisment în cazul în care situația reapare și au nevoie de ajutor de urgență.

Factori de risc

Vârsta, anumite afecțiuni, prezența altor alergii, precum și recurența alergiilor la alți membri ai familiei pot fi considerați factori de risc ale alergiilor alimentare. Dacă ambii părinți au diverse tipuri de alergii, este foarte posibil ca și copilul să dezvolte alergii alimentare. În schimb, dacă numai unul singur dintre părinți este alergic, scad șansele ca acel copil să dezvolte alergii.

Dacă există deja o alergie la un anumit aliment, este foarte posibil să apară și alergie la un altul. În același timp, este posibil să apară și alergii alimentare atunci când există deja alt tip de alergii, cum ar fi febra fânului sau eczeme. Astmul poate apărea în același timp cu o alergie alimentară.

Copiii mici și sugarii sunt mai predispuși la alergii, deoarece sistemul lor digestiv este încă imatur. În schimb, sistemul digestiv al adulților este mult mai tolerant. Din fericire, copiii tind să nu mai aibă anumite alergii atunci când cresc, de exemplu la soia, lapte, grâu sau ouă. În schimb, alergiile severe, cum sunt cele la nuci sau fructe de mare au mai multe șanse să rămână valabile pe viață.

Se consideră că sunt mai puțin predispuși să aibă alergie la lactate copiii care au fost alăptați la sân în primele șase luni de viață. Acest lucru se explică prin faptul că persoanele care au un sistem imunitar puternic sunt mult mai rezistente, iar laptele matern este recunoscut pentru eficiența sa în acest scop. Există persoane care au alergii la anumite alimente, dar acestea nu se manifestă mulți ani, tocmai datorită faptului că au un sistem imunitar bine pus la punct. Astfel, persoanele respective au toleranță și rezistență mult mai mare la stimuli externi.

În cazul bebelușilor, introducerea în alimentație a alimentelor solide sau diversificarea are loc treptat tocmai pentru a se identifica eventualele alimente care au potențial alergic. Alimentele cu potențial alergic sunt mai ales ouăle, lactatele, fructele, nucile, arahidele, soia, grâul, peștele și fructele de mare. Se poate întâmpla să existe alergie doar la ouăle de găină, nu și la alte tipuri sau doar la laptele de vacă, nu și la cel provenit de la alte animale. Pot cauza reacții alergice și unele semințe, cum sunt cele de susan sau muștar.

Diagnosticare

Alergiile alimentare pot fi confundate uneori cu intoleranțele alimentare. Intoleranțele alimentare au forme mai ușoare decât alergiile și nu implică sistemul imunitar. În schimb, intoleranțele alimentare au de-a face mai degrabă cu sistemul digestiv. A fi alergic la lapte este diferit față de a avea intoleranță alimentară la lapte. În primul caz, reacția corpului poate fi una violentă, cu potențial fatal, în timp ce în al doilea caz este vorba despre incapacitatea de a digera produse lactate din cauza intoleranței la lactoză.

Se estimează că alergiile alimentare afectează aproximativ 8% dintre copiii sub 5 ani și 4% dintre adulți. Dacă medicul specialist alergolog consideră că poate exista alergie la un anumit aliment, poate recomanda să se efectueze un test de alergie. O metodă este zgârierea ușoară a pielii de pe antebraț, după ce a fost pusă acolo o picătură dintr-o soluție făcută cu extras din alimentul respectiv. Medicul va observa dacă pielea se va umfla sau înroși în zona respectivă.

Există, totuși, posibilitatea ca reacția pielii să nu coincidă cu reacția propriu-zisă la ingerarea alimentului respectiv. Pentru a pune diagnosticul de alergie la un aliment, medicul va avea nevoie atât de testul de alergie făcut la nivelul pielii, cât și de un istoric al reacțiilor la respectivul aliment. De asemenea, i se poate solicita pacientului să țină un jurnal alimentar în care să fie trecute nu doar alimentele, ci și orele la care au fost consumate și eventualele reacții, dacă acestea apar. Această metodă ajută medicul să identifice mai ușor alimentele care pot declanșa alergii în cazul fiecărei persoane în parte.

Prevenție

Pentru a preveni manifestările alergiilor alimentare care se cunosc, este important să se facă tot posibilul ca respectivele alimente să fie evitate. Atunci când se fac cumpărături, se recomandă citirea cu mare atenție a etichetelor. Producătorii de mâncare sunt obligați să publice pe etichete dacă alimentele respective conțin unul sau mai multe dintre cele opt grupe alimentare cu potențial alergic. Unii producători folosesc exprimări de genul „poate conține urme de (alune, nuci, lapte)”. Acest lucru se întâmplă când respectivele ingrediente nu se folosesc pentru rețeta alimentului respectiv, dar acesta este produs într-o fabrică unde sunt produse și alte alimente care pot conține acele ingrediente. Cel mai bine este să se discute cu medicul specialist dacă alimentele prezentate astfel pot fi sau nu consumate, în funcție de severitatea reacției alergice.

La restaurante, se recomandă să fie întrebați ospătarii sau bucătarii dacă într-un anumit fel de mâncare există sau nu ingredientele la care clientul știe că are reacție alergică. De obicei ingredientele sunt trecute în meniu, însă pot fi și excepții. De exemplu, la o salată care are la ingrediente menționat și „dressing cu lămâie”, fără alte detalii, dressingul respectiv poate conține și ou sau maioneză. De asemenea, în cazul unor smoothie-uri, pot fi menționate doar fructele sau legumele și „pudră proteică”, însă pudrele proteice pot fi din zer de lapte sau pot conține alune sau arahide.

În cazul copiilor cu alergii alimentare, părinții trebuie să informeze profesorii sau persoanele care intră în contact cu copilul despre cum se manifestă acestea, în caz că este nevoie de acordarea primului ajutor. În același timp, copilul trebuie să fie educat să știe cum să ceară ajutorul în cazul în care nu își poate administra singur tratamentul.

Atunci când apar reacții alergice, mai ales pentru prima dată, este important să se apeleze la consult medical. Prin teste specifice se poate identifica sursa alergiei, iar medicul specialist poate da indicații foarte importante legate de tratamentul necesar.

Dacă se asistă la manifestări ale alergiilor alimentare în cazul altor persoane, este importantă acordarea rapidă a primului ajutor. Persoana afectată nu trebuie să stea ridicată în picioare sau să încerce să meargă. În funcție de modul în care se manifestă alergiile, trebuie întrebat sau verificat dacă persoana respectivă are la ea doze de epinefrină sau bronhodilatatoare. După ce se furnizează tratamentul, trebuie contactate serviciile de urgență, pentru ca persoana în cauză să fie dusă la spital pentru investigații ulterioare.