Alergie

Despre alergie

Alergia este o reacție a sistemului imunitar la anumite substanțe denumite alergeni. În esență, este un răspuns exagerat al sistemului imunitar la substanțe care sunt, în majoritatea cazurilor, inofensive. Deși aceste substanțe nu sunt dăunătoare în sine, sistemul imunitar al persoanelor alergice le percepe ca pe o amenințare și reacționează, încercând să le neutralizeze.

Un aspect central al alergiilor este capacitatea sistemului imunitar de a produce anticorpi specifici pentru anumiți alergeni. Acești anticorpi sunt responsabili de detectarea și legarea de alergeni, declanșând astfel reacții care produc simptomele alergice.

Gravitatea reacțiilor alergice poate varia, de la simptome minore până la reacții severe, precum anafilaxia, care este o urgență medicală ce poate pune viața în pericol.

De asemenea, durata alergiilor variază, de la câteva ore până la o viață întreagă, în funcție de tipul de alergie și de individ.

Alergiile în sarcină pot reprezenta o provocare atât pentru mamă, cât și pentru făt. Deși multe alergii preexistente pot persista sau chiar se pot ameliora în timpul sarcinii, unele femei pot dezvolta simptome noi sau agravate în această perioadă.

Tipuri de alergii

Există multe tipuri de alergii, în funcție de substanța la care o persoană este alergică. Unele dintre cele mai comune tipuri de alergii includ:

Alergii alimentare

Acest tip de alergie apare când sistemul imunitar reacționează la anumite alimente.
Exemple comune de alergeni alimentari includ:

• nuci (arahide, nuci de Brazilia, nuci de caju, nuci de macadamia);
• fructe de mare (creveți, crabi, homari);
• pește;
• lapte;
• ouă;
• gluten sau grâu;
• soia.

Alergii respiratorii

• Alergia la polen - este denumită adesea ,,febra fânului” (rinita alergică) și este cauzat de polenul de la arbori, ierburi sau plante. Una dintre cele mai răspândite în România este alergia la ambrozie.
• Alergii la acarieni din praf - acarienii din praf sunt organisme mici care trăiesc în praf și pot provoca simptome alergice la persoanele sensibile.
• Alergia la animale - persoanele alergice la animale pot avea reacții la proteinele găsite în saliva, firele de păr sau pielea descuamată a animalelor.
• Alergia la mucegaiuri - mucegaiurile sunt organisme fungice care pot crește în medii umede și pot provoca reacții alergice.

Alergii la medicamente

Anumite medicamente, ca de exemplu antibioticele, antiinflamatoarele nesteroidiene, substanțele de contrast iodate, anestezicele locale și generale și altele pot provoca reacții alergice la unele persoane.

Alergii la veninuri de insecte

Acest tip de alergie este cauzat de veninul de la insecte precum albine, viespi, hornete sau furnici de foc.

Alergie la frig

Cunoscută și sub numele de urticarie la frig, este o reacție alergică declanșată de expunerea la temperaturi scăzute. În urma acestei expuneri, persoanele afectate pot dezvolta urticarie (bubițe roșii, mâncărime și umflate pe piele, inclusiv pe faţă) sau alte simptome. Alergia la frig este mai rară decât alte tipuri de alergii dar poate fi gravă și poate provoca complicații în anumite situații.

Alergie solară

Cunoscută și sub numele de erupție polimorfă luminoasă, este o reacție a pielii la expunerea la soare care se manifestă prin erupții cutanate, mâncărime, roșeață sau vezicule pe zonele de piele expuse la soare, chiar și după o scurtă expunere la lumina ultravioletă. Cauza exactă nu este pe deplin înțeleasă dar se crede că este legată de reacția sistemului imunitar la o substanță produsă de piele atunci când este expusă la soare.

Alergii de contact

Acest tip de alergie apare când pielea intră în contact direct cu o substanță la care o persoană este alergică, cum ar fi nichelul (prezent în bijuterii) sau anumite substanțe chimice găsite în produsele cosmetice sau de curățare. Dermatita de contact este un exemplu comun.

Alergii la latex

Latexul, adesea găsit în mănuși medicale și în alte produse din cauciuc, poate provoca reacții alergice la unele persoane.

Alergii respiratorii ocupaţionale

Acestea sunt reacții alergice la substanțe inhalate la locul de muncă, cum ar fi cerealele, făina sau lemnul.

Acestea sunt doar câteva exemple dar lista este mult mai extinsă. Gravitatea simptomelor alergice variază de la o persoană la alta și în funcție de tipul de alergie.

Factori de risc

În cazul alergiilor, există mai mulți factori de risc care pot crește șansele unei persoane de a dezvolta o reacție alergică:

• istoric familial - dacă părinții sau frații unei persoane au alergii, probabilitatea ca acea persoană să dezvolte alergii este mai mare;
• vârsta - anumite alergii, în special alergiile alimentare, sunt mai frecvente la copii; cu toate acestea, alergiile pot apărea la orice vârstă;
• istoricul personal de alergii - dacă o persoană a avut o formă de alergie în trecut, este mai predispusă să dezvolte alte tipuri de alergii;
• expunerea la alergeni - o expunere crescută la anumite substanțe poate crește riscul de dezvoltare a alergiilor; de exemplu, expunerea repetată la latex poate crește riscul unei alergii la latex;
• bolile asociate - persoanele cu anumite afecțiuni, cum ar fi astmul sau eczema, pot avea un risc mai mare de a dezvolta alergii;
• fumatul - expunerea la fumul de țigară, fie ca fumător activ sau pasiv, poate crește riscul de alergii respiratorii;
• locația geografică - traiul în anumite zone geografice poate crește expunerea la anumiți alergeni și, astfel, riscul de alergii; de exemplu, dacă trăiţi într-o zonă cu poluare crescută sau într-o zonă cu concentrații mari de anumite tipuri de polen, riscul de alergii respiratorii poate creşte.

Este important să se înțeleagă că acești factori de risc nu garantează că o persoană va dezvolta alergii, ci doar măresc probabilitatea. De asemenea, absența factorilor de risc nu exclude posibilitatea apariției alergiilor.

Diagnosticare

Alergia este, de obicei, diagnosticată de un medic specialist în alergologie, deși medicii de familie sau pediatrii pot identifica adesea alergiile, pot recomanda testele adecvate sau pot recomanda consult de specialitate. Pentru a diagnostica alergia, medicul va utiliza următoarele metode și investigații:

Istoricul medical și examenul fizic:

Medicul va discuta cu pacientul despre simptome, frecvența și durata lor. De asemenea, va fi luat în considerare și istoricul familial, deoarece alergiile tind să fie ereditare. Examenul fizic poate ajuta la identificarea sau excluderea altor afecțiuni care pot provoca simptomele.

Teste cutanate (prick-test):

Sunt cele mai frecvente teste pentru alergii. În cadrul unui astfel de test, se aplică o mică cantitate dintr-un alergen potențial pe pielea pacientului, folosindu-se un ac sau o lamelă specială. Dacă pacientul este alergic la substanța respectivă, pielea va deveni roșie și inflamată în acel loc în câteva minute.

Teste de sânge:

Se pot măsura nivelurile de imunoglobulină E (IgE) specifice pentru anumiți alergeni. Testul RAST (Radioallergosorbent test) și testul ImmunoCAP sunt exemple de astfel de teste.

Provocare alergenică (testul de provocare):

Este utilizat în special pentru alergiile alimentare şi alergiile medicamentoase. În cazul alergiilor respiratorii pot fi efectuate şi testele de provocare oculară sau nazală.

Teste funcționale:

Pot fi utilizate pentru a evalua afecțiunile căilor respiratorii, cum ar fi astmul. Spirometria, de exemplu, măsoară cât de mult aer poate respira o persoană și cât de repede.

Teste de eliminare:

Sunt utilizate mai ales pentru alergiile alimentare sau medicamentoase. Pacientul evită un alergen suspectat (de exemplu, un anumit aliment) pentru a vedea dacă simptomele se ameliorează.

Prevenție

Prevenirea alergiilor depinde de tipul și cauza alergiei, dar există câteva strategii generale și recomandări care pot ajuta la reducerea riscului sau severității reacțiilor alergice:

• evitarea alergenilor - cea mai eficientă metodă de a preveni o reacție alergică este evitarea alergenilor cunoscuți;
• pentru alergiile alimentare, citiți cu atenție etichetele produselor și comunicați alergiile dumneavoastră atunci când mâncați în afara casei;
• pentru alergiile la polen, țineți ferestrele închise în zilele cu polen ridicat și utilizați aerul condiționat;
• pentru alergiile la acarieni, utilizați huse anti-acarieni pentru saltele, pături și perne, și mențineți un nivel de umiditate scăzut în casă;
• imunoterapie (vaccinare alergică) - pentru anumite alergii, cum ar fi cele la polen, venin de insecte sau acarieni, imunoterapia poate ajuta la desensibilizarea organismului, reducând reacțiile alergice sau eliminându-le complet;
• evitarea fumatului - expunerea la fumul de țigară, fie ca fumător activ sau pasiv, poate crește riscul de a dezvolta alergii și poate agrava simptomele existente;
• menținerea unei igiene adecvate - spălarea frecventă a mâinilor și evitarea expunerii la persoanele cu infecții virale poate reduce riscul de a dezvolta astm sau alte reacții alergice la persoanele predispuse;
• alăptarea - există dovezi că alăptarea pentru cel puțin primele șase luni de viață poate reduce riscul de a dezvolta alergii la copii;
• introducerea treptată a alimentelor solide în dieta bebelușilor, începând cu vârsta de aproximativ şase luni, și monitorizarea atentă a reacțiilor pot ajuta la identificarea și prevenirea alergiilor alimentare.

Deși aceste strategii pot reduce riscul de a dezvolta alergii sau pot minimiza severitatea reacțiilor, nu există o modalitate garantată de a preveni complet alergiile.